1ra-236/2014 — Art.179 alin.2, 287 alin.3 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 29 aprilie 2013, Triboi Gheorghe a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Procesul penal în privința lui Triboi Gheorghe în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, a fost încetat din motivul împăcării părților. Prin aceiași sentință a fost condamnat Gîlcă Valeriu în privința căruia cauza nu se examinează.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Triboi Gheorghe împreună și de comun acord cu Gîlcă Valeriu în noaptea de 05 spre 06 septembrie 2012 aproximativ la orele 0100- 0200, fiind în stare de ebrietate alcoolică, s-au deplasat la domiciliul cet. Ganea Ion din s. Codreanca, r-nul Strășeni, unde încălcînd grosolan ordinea publică, din intenții huliganice și exprimînd o vădită lipsă de față de societate, manifestată prin comportament batjocoritor s-au exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa părților vătămate 1 Ganea Ion și Gîlcă Angela, unde cu o bară metalică și cu alte obiecte special adaptate, au spart ochiurile din sticlă la două geamuri și la ușa de la intrare, după care a părăsit locul infracțiunii. Ulterior, Triboi Gheorghe împreună cu Gîlcă Valeriu în vederea realizării scopurilor sale criminale s-au întors înapoi unde au deteriorat gardul și geamurile casei, totodată amenințînd părțile vătămate cu aplicarea violenței. Tot el, Triboi Gheorghe împreună cu Gîlcă Valeriu în noaptea de 05 spre 06 septembrie 2012 aproximativ la orele 0100- 0200, au pătruns în domiciliul părții vătămate Ganea Ion din s. Codreanca, r-nul Strășeni, iar la cerințele ultimului de a părăsi domiciliul său, aceștia au refuzat, continuîndu-și acțiunile lor criminale.

Sentința în cauză a fost contestată cu apel de către inculpatul Triboi Gheorghe, care a solicitat, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, pe motiv că nu este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, invocînd că a stat doar lîngă gard și nu a întreprins careva acțiuni, nu a numit pe nimeni cu cuvinte necenzurate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie 2013, a fost respins ca nefondat apelul inculpatului Triboi Gheorghe.

Pentru a-și motiva soluția instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept, probele au fost apreciate în modul corespunzător, iar acțiunile inculpatului Triboi Gheorghe corect au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal - huliganism agravant și în baza art. 179 alin. (2) Cod penal – violare de domiciliu. Aceste împrejurări au fost constatate prin cumulul de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectîndu-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al colaborării lor. La fel, instanța de apel a respins ca nefondat argumentele inculpatului Triboi Gh. referitor la faptul că el nu a făcut nimic și doar a stat lîngă gard precum și nu a numit pe nimeni cu cuvinte necenzurate, deoarece acestea se combat prin declarațiile părții vătămate Gîlca Angela, care a menționat că „ambele persoane s-au apropiat de casă…, și ambii s-au năpustit asupra lui Ion…”. 2 Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel a menționat că la numirea acesteia instanța de fond s-a condus de prevederile art. 7 și art. 75 Cod penal, individualizînd strict pedeapsa, ținînd cont de motivul săvîrșirii infracțiunilor, gravitatea acestora, persoana inculpatului, care anterior a mai fost judecat, dar careva concluzii nu a făcut. Colegiul penal a apreciat critic afirmațiile inculpatului, dat fiind faptul că cumulul probelor administrate demonstrează cu certitudine vinovăția acestuia de comiterea infracțiunilor incriminate. Astfel, Colegiul penal a considerat apelul declarat de inculpatul Triboi Gheorghe ca fiind nefondat.

Împotriva hotărîrilor judecătorești nominalizate a declarat recurs ordinar inculpatul Triboi Gheorghe, care, invocînd temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărîrilor contestate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunile sale să fie reîncadrate din prevederile art. 287 alin.(3) Cod penal în cele ale art. 287 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse mai blînde și aplicarea art. 90 Cod penal. În argumentarea soluției solicitate recurentul a invocat că la momentul comiterii infracțiunilor el nu a avut asupra sa nici o armă sau un alt careva obiect pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. Din declarațiile părții vătămate Ganea I. rezultă că el ar fi avut în mîină un cîrlig metalic de scos fînul, însă la materialele cauzei așa obiect nu a fost atașat, mai mult nici partea vătămată Gîlca A. nu a confirmat că ar fi văzut în mîinile sale așa obiect. Consideră că instanțele ierarhic inferioare urmau să aprecieze critic declarațiile părții vătămate Ganea I., deoarece acesta în așa mod a dorit să-i agraveze situația din motiv de răzbunare. Mai mult, el nici nu a cunoscut despre faptul că Gîlcă Valeriu s-a asigurat cu un cuțit și nu poartă careva răspundere pentru acțiunile acestuia.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise în cazul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. 3 Colegiul constată că acest temei pe care s-a bazat autorul recursului, nu persistă în cauză, deoarece precum din sentință, așa și din decizia instanței de apel rezultă că ultima a analizat obiectiv probele administrate și a dat răspuns la toate motivele expuse în apel. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal reține că, instanța de fond și de apel, în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția lui Triboi Gheorghe în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) și art. 179 alin. (2) Cod penal, iar încadrarea juridică a acțiunilor acestuia este justă. Concluzia instanțelor judecătorești contestate sunt juste și se confirmă prin cumulul de probe administrate, cum sunt: declarațiile părții vătămate Ganea Ion și procesele-verbale de audiere a părții vătămate Ganea Ion în cadrul urmăririi penale și de interogare a acestuia în cadrul ședințelor de judecată (f.d.18,vol. I 68-73, vol. II), unde ultimul a declarat că la 06 septembrie 2012 aproximativ pe la orele 0100 se afla la domiciliul său împreună cu Gîlca Angela și prin geam a văzut cum Gîlcă Valeriu împreună cu Triboi Gh. au sărit gardul. La Triboi Gheorghe a observat în mînă un obiect din metal cu cîrlig la capăt de scos fînul; procesul-verbal de confruntare între învinuitul Triboi Gheorghe și partea vătămată Ganea Ion din 14 septembrie 2012 (f.d. 169-170, vol. I) unde ultimul a declarat că în noaptea de 05 spre 06 septembrie 2012 Triboi Gheorghe a venit la domiciliul său și avea un comportament agresiv, se adresa cu cuvinte necenzurate în adresa sa și îl amenința cu răfuială. Totodată a menționat că Triboi Gh.a spart sticla de la prima ușă de la intrare și un ochi de la geam. Ulterior cînd a ieșit din casă Triboi Gh. a încercat să-l oprească. În mînă la Triboi Gh.a observat un obiect din metal cu cu un cîrlig ascuțit la capăt; procesul-verbal de confruntare între învinuitul Triboi Gheorghe și partea vătămată Gîlcă Angela din 14 septembrie 2012 (f.d. 171-172, vol. I) unde Gîlca A. a invocat că împreună cu Gîlca Valeriu la domiciliul lui Ganea Ion a mai fost o persoană, pe 4 care nu a recunoscut-o deoarece era speriată, totodată menționînd că în timp ce Gîlcă Valeriu forța ușa de la intrare,ea a auzit că cealaltă persoană spărgea geamurile și striga cuvinte necenzurate. Colegiul penal reține că solicitările inculpatului Triboi Gheorghe privind reîncadrarea faptei din prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal în cele ale art. 287 alin. (2) Cod penal, nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate, deoarece acesta urmărește scopul ameliorării situației sale și stabilirea unei pedepse mai blînde. Probele menționate și analizate mai sus confirmă cu certitudine că Triboi Gheorghe, a comis infracțiunea ce i se incriminează. Astfel, potrivit Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4, din 19 iunie 2006, „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism” în pct. 11 se menționează că „Aplicarea sau intenția de a aplica arma de foc, diferite cuțite, boxe sau diferite arme albe, precum și alte obiecte, inclusiv cele special adaptate pentru vătămarea integrității corporale la săvîrșirea actelor de huliganism, constituie temei pentru calificarea infracțiunii în baza alin.(3) art.287 Cod penal, nu numai în acele cazuri în care vinovatul cu ajutorul lor cauzează sau intenționează să cauzeze vătămări corporale, dar și atunci cînd utilizarea obiectelor menționate în procesul actelor huliganice creează un pericol real pentru viața și sănătatea cetățenilor.” Prin urmare, instanța de recurs conchide că motivele la care se referă recurentul nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrilor judecătorești, deoarece instanțele de judecată nu au făcut o altă încadrare juridică a faptelor comise de către Triboi Gheorghe decît cele în baza căruia acesta a fost pus sub învinuire. Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii ce i se impută, iar temei pentru casarea hotărîrii judecătorești lipsesc. Reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul consideră că faptei săvîrșite de către Triboi Gheorghe i s-a dat o apreciere și încadrare juridică corectă, iar măsura de pedeapsă i s-a stabilit în limitele sancțiunii normei penale în baza căreia a fost declarat vinovat, cu respectarea prevederilor art. 61, 75, Cod penal, ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil al faptelor comise, de persoana vinovatului, care anterior a mai fost judecat, de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea. 5 Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat de inculpatul Triboi Gheorghe, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Triboi Gheorghe, împotriva sentinței Judecătoriei Strășeni din 29 aprilie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie 2013, în cauza penală în privința lui Triboi Gheorghe Ivan, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 februarie 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Constantin Alerguș Ghenadie Nicolaev 6