1ra-236/2014 — art.179 alin.2, 287 alin.3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.179 alin.2, 287 alin.3 CP
- Temei legal
- art.179 alin.2, 287 alin.3 CP
1ra-236/2014 — art.179 alin.2, 287 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul 1ra-236/14
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
05 februarie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
inculpatul Triboi Gheorghe, împotriva sentinței Judecătoriei Strășeni din 29 aprilie
2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie
2013 în cauza penală în privința lui
Triboi Gheorghe Ivan,
născut la 20 octombrie 1973, originar și domiciliat pînă
la reținere în r-nul Nisporeni, s. Ciorești.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
de la 08 decembrie 2012 - pînă la 29 aprilie 2013
(instanța de fond);
de la 06 iunie 2013 - pînă la 11 septembrie 2013
(instanța de apel);
de la 13 noiembrie 2013 - pînă la 05 februarie 2014
(instanța de recurs ordinar).
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 29 aprilie 2013, Triboi Gheorghe
a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Procesul penal în privința lui Triboi Gheorghe în baza art. 179 alin. (2)
Cod penal, a fost încetat din motivul împăcării părților.
Prin aceiași sentință a fost condamnat Gîlcă Valeriu în privința căruia
cauza nu se examinează.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Triboi
Gheorghe împreună și de comun acord cu Gîlcă Valeriu în noaptea de 05 spre
06 septembrie 2012 aproximativ la orele 0100- 0200, fiind în stare de ebrietate
alcoolică, s-au deplasat la domiciliul cet. Ganea Ion din s. Codreanca, r-nul
Strășeni, unde încălcînd grosolan ordinea publică, din intenții huliganice și
exprimînd o vădită lipsă de față de societate, manifestată prin comportament
batjocoritor s-au exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa părților vătămate
1
Ganea Ion și Gîlcă Angela, unde cu o bară metalică și cu alte obiecte special
adaptate, au spart ochiurile din sticlă la două geamuri și la ușa de la intrare,
după care a părăsit locul infracțiunii.
Ulterior, Triboi Gheorghe împreună cu Gîlcă Valeriu în vederea realizării
scopurilor sale criminale s-au întors înapoi unde au deteriorat gardul și
geamurile casei, totodată amenințînd părțile vătămate cu aplicarea violenței.
Tot el, Triboi Gheorghe împreună cu Gîlcă Valeriu în noaptea de 05 spre
06 septembrie 2012 aproximativ la orele 0100- 0200, au pătruns în domiciliul
părții vătămate Ganea Ion din s. Codreanca, r-nul Strășeni, iar la cerințele
ultimului de a părăsi domiciliul său, aceștia au refuzat, continuîndu-și acțiunile
lor criminale.
Sentința în cauză a fost contestată cu apel de către inculpatul Triboi
Gheorghe, care a solicitat, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărîri de achitare, pe motiv că nu este vinovat de comiterea
infracțiunii incriminate, invocînd că a stat doar lîngă gard și nu a întreprins
careva acțiuni, nu a numit pe nimeni cu cuvinte necenzurate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11
septembrie 2013, a fost respins ca nefondat apelul inculpatului Triboi
Gheorghe.
Pentru a-și motiva soluția instanța de apel a constatat că, instanța de
fond corect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept, probele au fost
apreciate în modul corespunzător, iar acțiunile inculpatului Triboi Gheorghe
corect au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal - huliganism
agravant și în baza art. 179 alin. (2) Cod penal – violare de domiciliu.
Aceste împrejurări au fost constatate prin cumulul de probe acumulate la
cauza penală, fiind corect apreciate, respectîndu-se prevederile art.101 Cod de
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al colaborării
lor.
La fel, instanța de apel a respins ca nefondat argumentele inculpatului
Triboi Gh. referitor la faptul că el nu a făcut nimic și doar a stat lîngă gard
precum și nu a numit pe nimeni cu cuvinte necenzurate, deoarece acestea se
combat prin declarațiile părții vătămate Gîlca Angela, care a menționat că
„ambele persoane s-au apropiat de casă…, și ambii s-au năpustit asupra lui
Ion…”.
2
Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel a menționat că la numirea
acesteia instanța de fond s-a condus de prevederile art. 7 și art. 75 Cod penal,
individualizînd strict pedeapsa, ținînd cont de motivul săvîrșirii infracțiunilor,
gravitatea acestora, persoana inculpatului, care anterior a mai fost judecat,
dar careva concluzii nu a făcut.
Colegiul penal a apreciat critic afirmațiile inculpatului, dat fiind faptul
că cumulul probelor administrate demonstrează cu certitudine vinovăția
acestuia de comiterea infracțiunilor incriminate.
Astfel, Colegiul penal a considerat apelul declarat de inculpatul Triboi
Gheorghe ca fiind nefondat.
Împotriva hotărîrilor judecătorești nominalizate a declarat recurs
ordinar inculpatul Triboi Gheorghe, care, invocînd temeiul de drept prevăzut
la art. 427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărîrilor
contestate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care
acțiunile sale să fie reîncadrate din prevederile art. 287 alin.(3) Cod penal în
cele ale art. 287 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse mai blînde și
aplicarea art. 90 Cod penal.
În argumentarea soluției solicitate recurentul a invocat că la momentul
comiterii infracțiunilor el nu a avut asupra sa nici o armă sau un alt careva
obiect pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. Din declarațiile
părții vătămate Ganea I. rezultă că el ar fi avut în mîină un cîrlig metalic de scos
fînul, însă la materialele cauzei așa obiect nu a fost atașat, mai mult nici partea
vătămată Gîlca A. nu a confirmat că ar fi văzut în mîinile sale așa obiect.
Consideră că instanțele ierarhic inferioare urmau să aprecieze critic declarațiile
părții vătămate Ganea I., deoarece acesta în așa mod a dorit să-i agraveze
situația din motiv de răzbunare. Mai mult, el nici nu a cunoscut despre faptul
că Gîlcă Valeriu s-a asigurat cu un cuțit și nu poartă careva răspundere pentru
acțiunile acestuia.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl
consideră inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a
deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care
stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a
repara erorile de drept comise în cazul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare
juridică greșită.
3
Colegiul constată că acest temei pe care s-a bazat autorul recursului, nu
persistă în cauză, deoarece precum din sentință, așa și din decizia instanței de
apel rezultă că ultima a analizat obiectiv probele administrate și a dat răspuns
la toate motivele expuse în apel.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Colegiul penal reține că, instanța de fond și de apel, în baza probelor
administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința
de judecată cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură
penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art.101 Cod de procedură penală, din
punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării
lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungînd
la concluzia privind vinovăția lui Triboi Gheorghe în comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. 287 alin. (3) și art. 179 alin. (2) Cod penal, iar încadrarea
juridică a acțiunilor acestuia este justă.
Concluzia instanțelor judecătorești contestate sunt juste și se confirmă
prin cumulul de probe administrate, cum sunt: declarațiile părții vătămate Ganea
Ion și procesele-verbale de audiere a părții vătămate Ganea Ion în cadrul urmăririi
penale și de interogare a acestuia în cadrul ședințelor de judecată (f.d.18,vol. I
68-73, vol. II), unde ultimul a declarat că la 06 septembrie 2012 aproximativ pe
la orele 0100 se afla la domiciliul său împreună cu Gîlca Angela și prin geam
a văzut cum Gîlcă Valeriu împreună cu Triboi Gh. au sărit gardul. La Triboi
Gheorghe a observat în mînă un obiect din metal cu cîrlig la capăt de scos
fînul; procesul-verbal de confruntare între învinuitul Triboi Gheorghe și partea
vătămată Ganea Ion din 14 septembrie 2012 (f.d. 169-170, vol. I) unde ultimul a
declarat că în noaptea de 05 spre 06 septembrie 2012 Triboi Gheorghe a venit la
domiciliul său și avea un comportament agresiv, se adresa cu cuvinte
necenzurate în adresa sa și îl amenința cu răfuială. Totodată a menționat că
Triboi Gh.a spart sticla de la prima ușă de la intrare și un ochi de la geam.
Ulterior cînd a ieșit din casă Triboi Gh. a încercat să-l oprească. În mînă la
Triboi Gh.a observat un obiect din metal cu cu un cîrlig ascuțit la capăt;
procesul-verbal de confruntare între învinuitul Triboi Gheorghe și partea vătămată
Gîlcă Angela din 14 septembrie 2012 (f.d. 171-172, vol. I) unde Gîlca A. a invocat că
împreună cu Gîlca Valeriu la domiciliul lui Ganea Ion a mai fost o persoană, pe
4
care nu a recunoscut-o deoarece era speriată, totodată menționînd că în timp ce
Gîlcă Valeriu forța ușa de la intrare,ea a auzit că cealaltă persoană spărgea
geamurile și striga cuvinte necenzurate.
Colegiul penal reține că solicitările inculpatului Triboi Gheorghe privind
reîncadrarea faptei din prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal în cele ale art.
287 alin. (2) Cod penal, nu au suport probatoriu și contravin probelor
administrate, deoarece acesta urmărește scopul ameliorării situației sale și
stabilirea unei pedepse mai blînde. Probele menționate și analizate mai sus
confirmă cu certitudine că Triboi Gheorghe, a comis infracțiunea ce i se
incriminează.
Astfel, potrivit Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4, din
19 iunie 2006, „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre
huliganism” în pct. 11 se menționează că „Aplicarea sau intenția de a aplica arma
de foc, diferite cuțite, boxe sau diferite arme albe, precum și alte obiecte, inclusiv cele
special adaptate pentru vătămarea integrității corporale la săvîrșirea actelor de
huliganism, constituie temei pentru calificarea infracțiunii în baza alin.(3) art.287
Cod penal, nu numai în acele cazuri în care vinovatul cu ajutorul lor cauzează sau
intenționează să cauzeze vătămări corporale, dar și atunci cînd utilizarea obiectelor
menționate în procesul actelor huliganice creează un pericol real pentru viața și
sănătatea cetățenilor.”
Prin urmare, instanța de recurs conchide că motivele la care se referă
recurentul nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erori de drept,
care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrilor
judecătorești, deoarece instanțele de judecată nu au făcut o altă încadrare
juridică a faptelor comise de către Triboi Gheorghe decît cele în baza căruia
acesta a fost pus sub învinuire.
Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la
confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii ce i se impută,
iar temei pentru casarea hotărîrii judecătorești lipsesc.
Reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul consideră că faptei
săvîrșite de către Triboi Gheorghe i s-a dat o apreciere și încadrare juridică
corectă, iar măsura de pedeapsă i s-a stabilit în limitele sancțiunii normei
penale în baza căreia a fost declarat vinovat, cu respectarea prevederilor art.
61, 75, Cod penal, ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil al faptelor
comise, de persoana vinovatului, care anterior a mai fost judecat, de
toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea.
5
Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să
concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat de inculpatul
Triboi Gheorghe, pe motiv că este vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Triboi
Gheorghe, împotriva sentinței Judecătoriei Strășeni din 29 aprilie 2013 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie 2013,
în cauza penală în privința lui Triboi Gheorghe Ivan, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 februarie 2014.
Președinte Petru Ursache
Judecători Constantin Alerguș
Ghenadie Nicolaev
6