ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.07.2014

1ra-841-2014 — art.290 alin.1 CP

HOTĂRÂRE
22.07.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.290 alin.1 CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6 Cod de procedură penală
Citează această cauză
1ra-841-2014 — art.290 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul 1ra-841/2014

Curtea Supremă de Justiție

01 iulie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Elena Covalenco, Ion Guzun, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

a judecat,fără citarea părților,recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura

de nivelul Curții de Apel Bălți, Ghenadie Eremciuc, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 14noiembrie 2013, în cauza penală în privința lui

Albu Stanislav Fiodor, născut la 21aprilie 1953,

originar și domiciliat în mun.Bălți, str.Dobroliubov10.

Termenul examinării cauzei:

1.16.06.2011 - 14.05.2013 – prima instanță;

2.13.06.2013-14.11.2013 – instanța de apel;

3.25.03.2014 - 01.07.2014 – instanța de recurs.

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală legal

executată.

Colegiul penal lărgit asupra recursului,

privința lui Albu Stanislav în baza art.290 alin.(1) Cod penal, în legătură cu comiterea

infracțiunii în stare de iresponsabilitate, fără aplicarea măsurilor de constrîngere cu

caracter medical.

amplasat pe adresa mun.Bălți, str.Dobroliubov 10, conform contractului de donație

nr.6153 din 02.09.2003, prin care mama sa, O.Albu, i-a donat ¾ din casa de locuit și a

terenului de pămînt, precum și în temeiul contractului de vînzare-cumpărarenr.1148 din

18.05.2007, prin care E.Coval i-a transmis în proprietate privată ¼ din casa de locuit și a

terenului de pămînt amplasate pe adresa sus indicată, la 23.04.2011, făcînd ordine în

garajul din gospodăria dată, a depistat și a procurat, un obiect explozibil, mina cu calibrul

82 mm, care se afla în stare de funcționare – de luptă (adeverința nr.209 din 26.04.2011),

pe care, fără informarea organelor competente despre faptul depistării ei, a lăsat-o la

păstrare fără autorizația corespunzătoare în garajul nominalizat, unde la 26.04.2011, în

jurul orelor 19.00, a fost depistată în procesul cercetării la fața locului de către

colaboratorii organelor de drept.

care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de

achitare, din lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii.

În argumentarea soluției solicitate apelantul a invocat că, S.Albu nu este subiect al

infracțiunii imputate, deoarece în ziua comiterii infracțiunii, la 23.04.2011, acesta nu a

fost responsabil, reieșind din concluzia expertizei psihiatrice nr.22-857289 din

17.12.2012, nu avea capacitatea de a înțelege caracterul prejudiciabil al faptei, nici

1

capacitatea de a-și manifesta voința și de a-și dirija acțiunile; lipsește obiectul infracțiunii,

pretinsa munițiea fost distrusă, fără ca expertul criminalist să concluzioneze despre

apartenența obiectului depistat la muniție, fără a se dispune o expertiză criminalistică în

acest sens și fără ca obiectul să fie recunoscutîn calitate de corp delict; partea acuzării nu a

adusnici o probă care ar dovedi că obiectul ridicat de la domiciliul lui S.Albu este muniție,

astfel că prima instanță pripit și necorespunzător a apreciat probele acuzării, neglijînd

probele apărării privind lipsa obiectului, subiectului și laturii subiective a infracțiunii,

încălcînd principiul echității și contradictorialității procesului penal.

fost admis apelul avocatului A.Procopciuc în numele inculpatului S.Albu, casată sentința,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță,prin care Albu Stanislav a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art.290 alin.(1) Cod penal, deoarece fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

În acest sens, instanța de apel a reținutcă, acumularea probelor de către organul de

urmărire penală a avut loc cu încălcări, astfel, conform procesului-verbal de cercetare la

fața locului din 26.04.2011, de la domiciliul lui S.Albu situat în str.Dobroliubov 10,

mun.Bălți, a fost ridicat „un obiect de culoare neagră cu galben, cu alb și roșu de formă

semirotundă și lungă, care a fost transmis genistului brigăzii nr.I - I.Gumennîi”, însă

obiectul ridicat nu a fost recunoscut prin ordonanța organului de urmărire penală drept

corp delict și nici nu a fost anexat la materialele cauzei și nu a fost dispusă expertiza

criminalistică, prin care să se constate că acesta reprezintă muniție.

De asemenea, instanța de apel a conchis că la baza sentinței de condamnare nu au

putut fi puse nici adeverința din 26.04.2011 eliberată de I.Gumenîi și declarațiile acestuia

date în instanța de fond în calitate de specialist, fiindcontrare prevederilor art.87 Cod de

procedură penală, deoarece opinia specialistului nu substituie concluzia expertului.

Astfel, instanța a constatat că în cauză lipsește atît obiectul, subiectul și latura

subiectivă a infracțiunii incriminate, deoarecenu a fost dispusă expertiza pentru a se

constata că obiectul ridicat a fost muniție, că inculpatul ar fi acționat cu intenția de a

procura și a păstra obiectul explozibil ridicat din gospodăria sa, că prin raportul de

expertiză psihiatricălegală staționară nr.110s/n-2012 din 18.12.2012, inculpatul a fost

recunoscut iresponsabil de fapta săvîrșită și, potrivit art.21, 23 Cod penal, acesta nu poate

fi subiect al infracțiunii.

contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, cu

menținerea sentinței.

În motivarea cerințelor, recurentul referitor la obiectul infracțiunii și cu trimitere la

prevederile art.158 alin.(3) Cod de procedură penală, a invocat că în momentul în care s-a

petrecut cercetarea la fața locului din 26.04.2011 (întocmindu-se și un act procesual), în

gospodăria din str.Dobroliubov 10, mun.Bălți, și s-a depistat obiectul asemănător cu

muniție, el fiind predat genistului Brigăzii nr.I, I.Gumennîi, fiind totodată descris, acesta

automat a și fost recunoscut ca corp delict. Prin urmare obiectul depistat și predat

genistului, în corespundere cu prevederile art.93 alin.(2) pct.3) Cod de procedură penală,

poate servi ca probă în procesul penal.

La fel, procurorul a indicat că, potrivit art.87 alin.(1), (6) Cod de procedură penală

specialistul este persoana chemată pentru a participa la efectuarea unei acțiuni procesuale

în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală șipentru prezentarea cu bună știință a

unei concluzii false, specialistul poartă răspundere în conformitate cu art.312 Cod penal.

2

Prin urmare declarațiile specialistului I.Gumennîi, care a fost preîntîmpinat de

răspundere penală pentru darea declarațiilor false, pe deplin dovedesc faptul că obiectul

depistat este muniție.

Cu referire la latura subiectivă a infracțiunii procurorul a menționat că,potrivit

rapoartelor de expertiză nr.182 „a”-2011 din 12.05.2011 și nr.110 s/n-2012 din

18.12.2012, S.Albu la momentul săvîrșirii faptei imputate se afla în stare psihotică

temporară – tulburare organică delirantă și urmează să fie recunoscut iresponsabil, or,

potrivit prevederilor art.499 Cod de procedură penală, în cazurile în care persoanele erau

iresponsabile, la momentul comiterii faptei social periculoase, legislatorul a prevăzut

posibilitatea de înlăturare a răspunderilor penale, prin încetarea procesului penal.

6.Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele cauzeiși motivele

invocate,Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis din următoarele

considerente.

Conform prevederilor art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanța de apel, cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.a) Cod de procedură penală, judecînd recursul,

instanța de recurs este în drept de al admite, cu casarea totală a hotărîrii atacate și

menținerea hotărîrii primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis.

În conformitate cu prevederile art.384 alin.(3), 414, 417 alin.(1) pct.8), 419 Cod de

procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

dosar.

Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor

generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Sentința instanței de judecată

trebuie să fie legală, întemeiată și motivată, iar decizia instanței de apel trebuie să

cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel, ignorînd stipulările

normelor menționate, a comis erori de drept la judecarea cauzei.

Astfel, Colegiul penal constată că, prima instanță corect a reținut că a avut loc fapta

prejudiciabilă prevăzută de art.290 alin.(1) Cod penal - procurarea și păstrarea munițiilor

fără autorizarea corespunzătoare, că această faptă a fost săvîrșită de S.Albu, în stare de

iresponsabilitate și că dînsul nu necesită aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter

medical.

Concluziile date instanța și le-a bazat pe cumulul de probe cercetate în ședința de

judecată, și anume declarațiile însăși ale lui S.Albu, care nu a negat depistarea și păstrarea

în gospodăria sa a obiectului asemănător cu explozibil, a martorului M.Smirnova, care

împreună cu soția lui S.Albu au depistat „o bombă” în gospodăria acestuia din urmă, care

le-a explicat că el a găsit-o în garaj printre haine cînd făcea curățenie, era asemănătoare

cu o rachetă mică, ruginită și a aruncat-o în lada cu gunoi, procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 26.04.2011, adeverința eliberată de șeful grupei de deminare a Brigăzii de

Infanterie Motorizată a mun.Bălți, I.Gumennîi la 26.04.2011, contractele de donație și

vînzare-cumpărare, actul nr.11 din 27.04.2011, raportul de expertiză psihiatrică-legală

nr.110 s/n-2012 din 18.12.2012.

Astfel, Colegiul penal reține că, prima instanță, în baza probelor administrate și

verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, a stabilit cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungînd

3

la concluzia corectă că fapta prejudiciabilă prevăzută de art.290 alin.(1) Cod penal a fost

comisă de S.Albu.

La fel, prima instanță referindu-se la prevederile art.23 alin.(1) Cod penal, precum

și la art.285 alin.(2) pct.3), 386 alin.(2), 499 alin.(1) Cod de procedură penală,corect a

stabilit că în privința inculpatului nu este necesară aplicarea măsurilor de constrîngere cu

caracter medical și, respectiv, corect a ajuns la concluzia privind încetarea procesului

penal în cauză cu anunțarea organelor de ocrotire a sănătății.

Colegiul penal menționează, că în caz de admitere a apelului și rejudecării cauzei,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța de

fond, să se indice din ce motive ele sînt considerate insuficiente pentru confirmarea

concluziilor primei instanțe, care cerințe ale legii au fost încălcate de către această

instanță, motivele pentru care se resping probele aduse în sprijinul acuzării, apoi motivele

adoptării soluției date de instanța de apel.

Potrivit prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, instanța de apel era

obligată să verifice toate probele administrate în cauza penală sub toate aspectele, complet

și obiectiv, din punct de vedere al coroborării lor cu alte probe, verificarea sursei din care

provin probele, în conformitate cu procedeele probatorii respective.

Colegiul consideră neîntemeiate concluziile instanței de ape referitor la faptul

că,organul de urmărire penală a încălcat prevederile legale, nerecunoscînd obiectul ridicat

din gospodăria lui S.Albu și neanexîndu-l la materialele dosarului ca corp delict.

La acest capitol, Colegiul menționează că potrivit legislației în vigoare, substanțele

explozive și alte obiecte care prezintă pericol pentru viața și sănătatea omului și din acest

motiv nu pot fi păstrate în calitate de corpuri delicte, fapt confirmat prin concluzia

specialiștilor în domeniu, se nimicesc prin metodele respective, iarîn caz de urgență, cînd

există pericol iminent pentru viața oamenilor, substanțele explozive pot fi nimicite, în

urma concluziei specialistului.

Reieșind din materialelor dosarului, obiectul exploziv a fost fotografiat, iar potrivit

adeverinței nr.29 din 26.04.2011, obiectul în cauză reprezintă mină calibru 88 mm, este în

stare de funcționare – de luptă și este periculoasă, în legătură cu ce, în baza actului nr.11

și a ordinului comandantului brigăzii Infanterie motorizată nr.209 din 26.04.2011, a fost

nimicită la 27.04.2011, ținînd cont de faptul că era lipsită de siguranță și prezenta pericol

pentru cei din jur (f.d.7, 12, 59-60).

Din motivele indicate, Colegiul consideră neîntemeiate argumentele instanței de

apel referitor la lipsa în materialele cauzei a unui raport de expertiză criminalistică asupra

obiectului exploziv și a faptului că opinia expusă de specialist nu substituie concluzia

expertului.În cauză, specialistul în domeniu - I.Gumenîi, a declarat că mina era în stare

funcțională, prezenta pericol deosebit, putea exploda de la orice mișcare, deoarece focosul

era fără siguranță și în loc special a fost detonată.

La fel, Colegiul menționează că, instanța de apel, casînd sentința și pronunțînd o

hotărîre de achitare în privința lui S.Albu, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește

elementele infracțiunii, nu a ținut cont de prevederile art.499 Cod de procedură penală,

care stipulează că, dacă s-a constatat dovedit faptul că persoana a săvîrșit o infracțiune,

prevăzută de legea penală, însă era în stare de iresponsabilitate, sau că această persoană,

după ce a săvîrșit infracțiunea, s-a îmbolnăvit de o boală psihică cronică, care o face să

nu-și dea seama de acțiunile sale sau să nu le poată dirija, instanța de judecată adoptă,

conform art.23 Cod penal, fie o sentință de absolvire a acestei persoane de pedeapsă, sau,

după caz, de răspundere penală, fie de liberare de pedeapsă și de aplicare față de ea a

unor măsuri de constrîngere cu caracter medical, sau o sentință de încetare a procesului și

de neaplicare a unor astfel de măsuri în cazul cînd, prin caracterul faptei săvîrșite și starea

4

sănătății sale, persoana nu prezintă pericol pentru societate și nu are nevoie de tratament

forțat.

Prin urmare, instanța de apel greșit a admis apelul avocatului A.Procopciuc și

neîntemeiat a casat sentința primei instanțe, care nu este afectată de erori de drept, prin

care a fost încetat procesul penal intentat în baza art.290 alin.(1) Cod penal, în privința

inculpatului S.Albu, din motiv că fapta prejudiciabilă a fost comisă în stare de

iresponsabilitate, fără aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical.

Reieșind din împrejurările stabilite, Colegiul penal conchide că decizia instanței de

apel este neîntemeiată, deoarece la judecarea cauzei în ordine de apel s-au comis erori de

drept, prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit.a) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecînd recursul și stabilind prezența temeiului prevăzut de art.427 Cod de procedură

penală, urmează să caseze hotărîrea instanței de apel, cu menținerea hotărîrii primei

instanțe.

Prin urmare, Colegiul conchide că eroareacomisă de instanța de apel urmează a fi

corectată avînd în vedere că apelul greșit a fost admis, prin casarea deciziei instanței de

apel, cu menținerea sentinței primei instanțe, privind încetarea procesului penal în privința

lui S.Albu.

7.În conformitate cuart.434, 435 alin.(1) pct.2) lit.a) Cod de procedură penală,

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții

de Apel Bălți, Ghenadie Eremciuc, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 14 noiembrie 2013 în cauza penală în privința lui Albu Stanislav, cu

menținerea sentinței Judecătoriei Bălți din 14mai 2013 în privința acestuia.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 22iulie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Ion Guzun

Liliana Catan

Iurie Diaconu

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2013-04-30
0,93
1ra-302/2013 — depășirea atribuțiilor de serviciu
Dosarul nr. 1ra-302/2013 Republica Moldova Curtea Supremă de Justiție DECIZIE 09 aprilie 2013 mun. Chișinău Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ghenadie Nicolaev, Tatiana R
CSJ 2014-04-30
0,93
1ra-246/2014 — art.309-1 alin.3 lit.a Cod penal
Dosarul nr. 1ra-246/14 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 01 aprilie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Constantin Alerguș,
CSJ 2014-07-08
0,93
1ra-791-2014 — art.152 alin.1 CP
Dosarul nr.1 ra-791/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 10 iunie 2014 mun.Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie D
CSJ 2015-05-05
0,93
1ra-344/2015 — art. 165 al.2 lit.d CP
Dosarul nr. 1ra-344/2015 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 07 aprilie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Nadejd
CSJ 2014-02-25
0,93
1ra-49/2014 — art.324 alin.2 lit.c CP
Dosarul nr. 1ra-49/14 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 11 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Constantin Gurschi, Judecători – Constantin Al
Sursă