1ra-344/2015 — art. 165 al.2 lit.d CP

1ra-344/2015 — art. 165 al.2 lit.d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2015)

Dosarul nr. 1ra-344/2015

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 aprilie 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Nadejda Toma,

Ion Guzun,

a judecat, în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 12 noiembrie 2014, de procuror și de avocatul Veaceslav Ropot, în numele

inculpatei

Albu Diana Nicolae, născută la

06 ianuarie 1982, originară și locuitoare a s. Manta, r-

nul Cahul, cetățeancă a R. Moldova, fără antecedente

penale.

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 18 iulie 2012 – 03 aprilie 2014,

în instanța de apel: 04 august – 12 noiembrie 2014,

în instanța de recurs: 20 februarie – 07 aprilie 2015.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

C O N S T A T Ă :

Diana a fost achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 165

alin. (2) lit. d) Cod penal, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de Baraboi Diana a fost lăsată fără examinare.

luna iunie 2011, din interes material, prin înțelegere prealabilă și în comun acord

cu Mustafa Damar și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală,

aflîndu-se în s. Chircani, r-nul Cahul, prin înșelăciune, sub pretextul angajării la un

lucru bine plătit în calitate de consumatoare și dansatoare într-un club de noapte

din Cipru, regiunea de Nord, s-a deplasat cu Baraboi Diana la un internet cafe din

or. Cahul și a contactat prin internet, cu folosirea softului Skype, pe complicele

1

Mustafa Damar, din Cipru, regiunea de Nord. Acesta, acționînd de comun acord cu

Albu D. și urmărind realizarea intenției infracționale unice, prin înșelăciune a

informat-o pe Baraboi D. despre natura serviciilor care le va presta în țara de

destinație.

Fiind în situație materială grea, Baraboi D. a acceptat oferta de a lucra la

consumație și ca dansatoare în clubul de noapte propus de Albu D., aflat în Cipru,

regiunea de Nord.

Tot ea, la 25.07.2011, împreună cu Mustafa Damar și alte persoane

nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul transportării lui

Baraboi D. în țara de destinație pentru exploatarea ei sexuală comercială, s-a

deplasat în or. Cahul la una din filialele BC ,,Victoriabank” de unde a ridicat suma

de 200 dolari SUA, expediați în Republica Moldova prin transfer bancar de către

complicele Mustafa Damar, din care 100 dolari SUA au fost reținuți de către Albu

D., iar cealaltă sumă a fost oferită lui Baraboi D.

Peste cîteva zile, în baza biletelor de avion procurate de către complicii lui

Albu D., Diana Baraboi a fost transportată în Cipru, regiunea de Nord, cu avionul

cursei Chișinău - Istambul - Ercan.

În Aeroportul or. Ercan, Cipru, regiunea de Nord, Baraboi D. a fost

întîmpinată de către o persoană necunoscută, care a impus-o să treacă controlul

medical într-un spital din or. Ercan, Cipru, regiunea de Nord.

Obținînd rezultatele controlului medical, persoana nestabilită a transportat-o

într-un local din or. Ercan, cu denumirea ,,Tuti Fruti”, pentru exploatare sexuală

comercială.

La fața locului, proprietarul localului care s-a numit ,,Sertaci”, cunoscînd

despre starea de vulnerabilitate a Dianei Baraboi, în lipsa surselor de existență în

țară străină, fără a avea careva posibilități de a se întoarce în R. Moldova, a impus-

o să presteze contra plată servicii sexuale clienților cazinoului nominalizat, în

scopul întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu era stabilită în mod rezonabil în

mărime de 4000 dolari SUA, care ar fi rezultat din cheltuielile suportate pentru

transportarea victimei în Cipru.

Baraboi Diana, aflîndu-se în stare de vulnerabilitate, fără posibilități de a se

întoarce în R. Moldova, a fost exploatată sexual în perioada iulie 2011 - ianuarie

2012, fiind impusă să presteze servicii sexuale contra plată pe seară la cîte cel puțin

patru clienți ai cazinoului ,,Tuti Fruti”, care erau indicați de către persoanele

neidentificate de organul de urmărire penală, care activau în acel local, mijloacele

bănești din serviciile sexuale acordate de ea fiind încasate de la beneficiarii

serviciilor sexuale de către ,,Sertaci”.

Instanța a reținut că în ședința judiciară s-a stabilit că D. Baraboi, fiind într-o

situație vulnerabilă: avea un copil minor bolnav, nu a fost angajată la un serviciu,

și cunoscînd că Albu D. numai s-a întors din Cipru, a decis să adreseze la ultima ca

s-o ajute cu lucru. Albu D. i-a promis ca să o discute cu patronul cazinoului la care

lucra. Inculpata i-a făcut cunoștință cu patronul ei din Cipru, și ele au decis să

plece la lucru în Cipru.

Concluzia organului de învinuire, precum că Baraboi D. a fost recrutată de

către Albu D. cu scop de exploatare sexuală comercială, în scopul întoarcerii unei

datorii, nu este bazată pe careva probe.

2

Dimpotrivă, s-a stabilit că anume Baraboi D. a fost inițiatorul plecării în

Cipru, ea s-a adresat la Albu D. cunoscînd că ultima numai s-a întors de acolo,

presupunînd că ea poate s-o ajute.

Învinuirea prezentată inculpatei este bazată numai pe declarațiile părții

vătămate, care este în relații ostile cu Albu D., urmînd a fi apreciate de către

instanța critic, luând în considerație că declarațiile părții vătămate nu sunt

confirmate de alte probe, dar sunt unice.

Nu s-a confirmat că inculpata a recrutat partea vătămată și nu s-a dovedit

că acțiunile ei față de Baraboi D. au fost cu un interes material, și că ea a înșelat-

o.

și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpata să fie condamnată în baza art.

165 alin. (2) lit. d) Cod penal, conform învinuirii formulate, la 10 ani închisoare, cu

executare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții de conducere pe un

termen de 2 ani.

Apelantul a invocat că partea vătămată a declarat că, fiind în situația de

vulnerabilitate, avînd un copil bolnav la întreținere, a solicitat Dianei Albu

angajarea în Cipru la muncă și ultima a ajutat-o în acest sens, inclusiv i-a transmis

100 dolari SUA, restul 100 dolari SUA au fost opriți de inculpată.

Despre starea grea materială a părții vătămate, inculpata cunoștea și acest

fapt se dovedește prin probele anexate la dosar, inclusiv prin declarațiile inculpatei,

părții vătămate care a declarat că inculpata a înșelat-o referitor la munca ce urma să

presteze, persoana nestabilită pe nume Mustafa i-a comunicat că urmează să acorde

servicii sexuale clienților, după care a fost deposedată de actele de identitate.

Instanța nu a luat în considerație și nu a dat o apreciere juridică a semnelor

componenței de infracțiune prevăzute de art.165 Cod penal, nu a-a expus referitor

la semnele de înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate a victimei, inclusiv

și pe teritoriul Ciprului, manifestate prin aflarea într-o țară străină, fără surse de

existență.

În sentința de achitare instanța a motivat că declarațiile părții vătămate nu

sunt certe și nu pot sta la baza pronunțării unei sentințe de condamnare, fapt ce nu

corespunde realității, deoarece partea vătămată atît în cadrul urmăririi penale, cît și

în cadrul cercetării judecătorești a făcut declarații veridice, iar darea unor declarații

incerte ar putea fi condiționate de starea psihologico-emotivă a victimei traficului

de ființe umane.

Constatarea de către instanță a relațiilor ostile între partea vătămată și

inculpată, nu poate servi ca temei pentru aprecierea critică a declarațiilor părții

vătămate la pronunțarea unei sentințe de achitare.

De către instanță nu au fost interpretate corect declarațiile părții vătămate

privind exploatarea sexuală în scopul întoarcerii unei datorii.

2014, apelul a fost admis, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărîre.

Albu Diana a fost condamnată în baza art. 220 alin. (1) Cod penal la 3 ani

închisoare.

3

În temeiul art. 96 Cod penal, executarea pedepsei aplicate inculpatei a fost

amînată pînă la împlinirea vîrstei de 8 ani de copilul Ion Albu, a.n.07.08.2014.

Instanța de apel a statuat că inculpata Albu D., în a doua jumătate a lunii

iunie 2011, de comun acord cu Mustafa Damar și alte persoane nestabilite de

organul de urmărire penală, urmărind scopul antrenării lui Baraboi D. în

practicarea prostituției, aflînd de la aceasta că dorește să meargă în Cipru pentru

prestare de servicii sexuale contra unor plăți, au îndemnat-o și i-au înlesnit plecarea

peste hotarele R. Moldova, și practicarea prostituției în scop de tragere de foloase,

astfel propunându-i angajarea la un serviciu, prin intermediul și altor persoane, la

un lucru bine plătit pentru prestare de servicii sexuale într-un club de noapte din

Cipru, regiunea de Nord.

Ulterior, Albu D., care acționa de comun acord și împreună cu persoane

nestabilite, întru obținerea rezultatului scontat și convingerea definitivă a victimei

de a pleca în Cipru la postul de muncă propus, s-a deplasat împreună cu Baraboi

D. la un internet - cafenea din or. Cahul, unde au comunicat prin Skype cu

proprietarului cazinoului din or. Ercan.

Albu D. a contactat prin internet, cu folosirea softului Skype, pe un complice

de al său din Cipru, regiunea de Nord, pe nume Mustafa Damar, care acționând

de comun acord și urmărind realizarea intenției infracționale unice, a informat-o

despre natura serviciilor de prostituție care aceasta le va presta în țara de

destinație.

Baraboi Diana a acceptat oferta de a lucra la consumație și în calitate de

dansatoare în clubul de noapte, și pentru prostituție, ofertă propusă de către Albu

D. la solicitarea lui Baraboi D.

La 25.07.2011, întru realizarea intențiilor sale infracționale, de comun acord

cu Mustafa Damar și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, Albu

D., urmărind scopul transportării Dianei Baraboi în țara de destinație pentru

prestare de servicii sexuale, s-a deplasat în or. Cahul la un din filialele BC

,,Victoriabank” de unde a ridicat suma de 200 dolari SUA, expediați în R. Moldova

prin transfer bancar de către complicele Mustafa Damar, din care 100 dolari SUA

au fost reținuți de Albu D., iar cealaltă sumă a fost oferită lui Baraboi D..

Peste câteva zile, în baza biletelor de avion procurate de către complicii

Dianei Albu, Diana Baraboi a fost transportată în Cipru, regiunea de Nord, cu

avionul cursei Chișinău-Istambul-Ercan.

În Aeroportul or. Ercan, Cipru, regiunea de Nord, Baraboi D. a fost

întâmpinată de către o persoană nestabilită de organul de urmărire penală care,

acționând conform intenției comune cu Albu D., Mustafa Damar și alte persoane

nestabilite, cu scopul prestării de servicii sexuale, au propus lui Baraboi D. să

treacă controlul medical într-un spital din or. Ercan. Obținând rezultatele

controlului medical, persoana nestabilită de organul de urmărire penală, acționând

conform intenției comune cu Albu D., Mustafa Damar și alte persoane nestabilite,

a transportat-o pe Baraboi D. într-un local din or. Ercan, cu denumirea de ,,Tuti

Fruti”, pentru a se prostitua. La fața locului, proprietarul localului, care s-a numit

,,Sertaci” și care acționa de comun acord cu Albu D., Mustafa Damar și alte

persoane nestabilite de organul de urmărire penală, cunoscând că Baraboi D. și-a

exprimat voința de a presta servicii sexuale contra plată, i-au asigurat clienți cu

4

care ultima a întreținut relații sexuale contra anumitor sume de bani, în cazinoul

„Tuti Fruti”, din or. Ercan, în perioada iulie 2011-ianuarie 2012.

Vinovăția lui Albu D. este dovedită de procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 25.05.2012, conform căruia a fost stabilită situația materială precară a

părții vătămate din punct de vedere a supraviețuirii sociale, de procesul-verbal de

ridicare din 25.05.2012 a actelor - copia certificatului de naștere a copilului Sava

Vlad, copia examenului cu ultrasunet a copilului, carnetului de dezvoltare a

copilului, copia pașaportului lui Baraboi D., de procesul-verbal de examinare a

obiectului din 21.06.2012, acesta fiind informația de BC „Victoriabank” că Albu

D., la 25.07.2011 a primit prin Western Union 200 dolari de la Mustafa Damar din

Cipru, la 27 07.2011 a primit prin Western Union 100 dolari la Mustafa Damar din

Cipru și la 23.05.2012 a primit prin Western Union 200 dolari de la Keser Yasar

din Turcia, de proces verbal de confruntare dintre partea vătămată Baraboi D. și

inculpata Albu D. prin care Baraboi D. a reiterat poziția sa privind traficarea în

scopul exploatării sexuale comerciale de către Albu D.

Instanța de apel a respinse afirmațiile lui Baraboi D. în partea ce ține de

faptul că ea nu ar fi cunoscut inițial că plecarea ei în Cipru va avea un singur scop

de a presta servicii sexuale contra plată.

Or, partea vătămată a declarat că fiind în situația materială dificilă, avînd un

copil bolnav la întreținere, a solicitat ajutorul lui Albu D. pentru angajarea în Cipru

la muncă și ultima a ajutat-o în acest sens, ambele știind cu certitudine că urmau a

practica prostituția. Plecarea în Cipru și prestare de servicii sexuale de bună voie

contra plată nu este negată de către partea vătămată.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatei în baza art. 220 alin. (l) Cod penal, ca

proxenetism, adică îndemnul și determinare la prostituție, înlesnirea practicării

prostituției, cu tragere de foloase sub formă de mijloace bănești, dacă fapta nu

întrunește elementele traficului de ființe umane.

și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de

judecată.

Recurentul a invocat că vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal este demonstrată pe deplin prin

cumulul de probe administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele

judecătorești, care au fost considerate ca fiind admisibile, iar ulterior fiind

apreciate în mod general și tendențios.

Instanța de apel nu a dat o apreciere obiectivă circumstanțelor de fapt ale

cazului, împrejurări cu certitudine confirmate prin declarațiile părții vătămate,

precum că a fost impusă de Mustafa, care i-a comunicat că ea are o datorie față de

el în sumă de 4000 de dolari care necesită a fi restituiți, procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 25.05.2012, conform căruia a fost stabilită situația

materială precară a părții vătămate din punct de vedere a supraviețuirii sociale,

procesul-verbal de ridicare din 25.05.2012 a actelor - copia certificatului de naștere

a copilului Sava Vlad, copia examenului cu ultrasunet a copilului-carnetului de

dezvoltare a copilului, copia pașaportului lui Baraboi Diana, procesul-verbal de

examinare a obiectului din 26.05.2012 care au fost ridicate de la Baraboi Diana,

procesul-verbal de ridicare a informației din 21.06.2012 de BC „Victoriabank”;

5

procesul-verbal de examinare a obiectului din 21.06.2012, obiectul examinării

fiind informația de BC „Victoriabank” prin care Albu Diana la data de 25.07.2011

a primit prin Western Union suma de 200 dolari de la Mustafa Damar din Cipru, la

data de 27 07.2011 a primit prin Western Union suma de 100 dolari la Mustafa

Damar din Cipru și la 23.05.2012 a primit prin Western Union suma de 200 dolari

de la Keser Yasar din Turcia, proces verbal de confruntare dintre partea vătămată

Baraboi Diana și inculpata Albu Diana prin care Baraboi Diana a reiterat poziția sa

privind traficarea în scopul exploatării sexuale comerciale de către Albu Diana.

Instanțele de judecată au stabilit cu certitudine starea de vulnerabilitate a părții

vătămate, situație despre care inculpata cunoștea și de care a abuzat în scopuri

criminale, element al laturii obiective care este suficient pentru a încadra acțiunile

inculpatei în baza art. 165 Cod penal.

Inculpata știa cu certitudine starea de vulnerabilitate a părții vătămate din

punct de vedere al supraviețuirii sociale și prin înșelăciune, chiar dacă victima

credea că face acest lucru benevol și că aceasta este bine pentru bunăstarea sa

materială, a convins-o de a practica prostituția.

Partea vătămată a declarat că inculpata a înșelat-o referitor la munca ce urma

să o facă.

De asemenea, instanța de apel nu a luat în considerație și nu a dat o apreciere

juridică semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 165 Cod penal și

anume nu s-a expus referitor la semnele de înșelăciune și abuz de poziție de

vulnerabilitate a victimei, prezența stări pe vulnerabilitate pe teritoriul Ciprului,

manifestate prin aflarea într-o țară străină, fără surse de existență. Latura obiectivă

a fost realizată fiind manifestată prin recrutarea părții vătămate, necătînd la faptul

că ea s-a adresat benevol.

În drept, recursul este bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

5.1 La 24 martie 2015, recurs ordinar a depus și avocatul Veaceslav Ropot,

în numele condamnatei, solicitînd casarea acestei decizii și menținerea sentinței

instanței de fond.

Recurentul a indicat că instanța de apel nu a citat inculpata și apărătorul în

ședința de pronunțare integrală a deciziei.

Conform procesului-verbal al ședinței din 11.12.2014, instanța a dispus

amînarea pronunțării deciziei pentru 23.12.2014. La ședința din 11.12.2014 partea

apărării și inculpata nu au putu fi prezenți, iar instanța nu a anunțat nici prin citație

scrisă și nici prin telefonogramă despre numirea noii ședințe din 23.12.2014.

La dosarul penal nu există nici o dovadă de expediere și primire a deciziei de

către apărător sau inculpată.

Totodată, urmează a fi pusă în discuție chestiunea dacă Albu D., care este

parte vătămată în dosarul penal nr.lra-62/2015, să aibă în același timp calitatea de

inculpată în cauza penală lra-344/2015, dacă participantul la comiterea infracțiunii,

adică Mustafa Damar alias ,,Sertaci”, a traficat presupusa inculpată în scopuri de

exploatare sexuală.

6

Traficarea inculpatei de către Mustafa Damar alias ,,Sertaci”, exclude din

start calitatea ei de complice în comiterea unei infracțiuni de trafic de ființe umane

față de Baraboi D.

În drept, recursul este bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit face următoarele concluzii.

În primul rînd, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3)

Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de

la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În

corespundere cu art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală,

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. El nu poate

fi lungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter

imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac.

Potrivit art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărîrii, fapt despre care se

consemnează în procesul-verbal. Hotărîrea motivată se pronunță la fel public, în

termen de pînă la 30 de zile.

Sub acest aspect și cu referire la recursul ordina declarat de avocatul

Veaceslav Ropot, se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată,

instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 12 noiembrie 2014, în prezența

avocatului Veaceslav Ropot și a inculpatei, comunicîndu-le că decizia motivată va

fi pronunțată la 11 decembrie 2014. La această dată părțile nu s-au prezentat din

motive necunoscute, iar pronunțarea integrală a deciziei a fost amînată de instanță

pentru 23 decembrie 2014, fapt realizat la această dată și consemnat în respectivul

proces - verbal (f.d. 188-189, pct. 5.1 din decizie).

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 23decembrie

2014, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar urma să expire la

sfîrșitul zilei de 23 ianuarie 2015.

Totodată, potrivit datei de pe recursul ordinar al avocatului Veaceslav Ropot,

plic și ștampila de înregistrare a recursului ordinar în cancelaria Curții Supreme de

Justiție, acesta a fost întocmit și depus la oficiul poștal la 23 martie 2015, fiind

înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 24 martie 2015, adică peste termenul

prevăzut de lege.

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede o altă

procedură legală de a calcula termenul de recurs decît de la data pronunțării

deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că,

în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea

actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest

termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are

un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac.

7

Pe lîngă aceasta se reține că argumentul recurentului privind necitarea

inculpatei și a apărătorului în ședința din 23.12.2014 este neîntemeiat, deoarece

conform art. 331 alin. (2) Cod de procedură penală, la luarea hotărîrii privind

amînarea ședinței, președintele numește data, ora și locul ședinței, iar părțile și

persoanele prezente la această ședință sînt obligate să se prezinte la data numită

fără a fi citate suplimentar.

Astfel, dat fiind că părțile au fost legal citate pentru 11.12.2014, citarea

suplimentară a celor neprezenți pentru 23.12.2014 nu era obligatorie.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța îl respinge ca inadmisibil, în cazul în care se constată că el este

neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul nominalizat este neîntemeiat, deoarece a fost

declarat peste termen, el urmează a fi respins ca inadmisibil.

În al doilea rînd, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiurile cînd instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cînd hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă

urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărîre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. În corespundere cu art. 384 alin.

(3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală,

întemeiată și motivată. Conform art. 394 alin. (1) pct. 1) și 2), alin. (3) pct. 1) și 2)

Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să

cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se

locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de

judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe. Partea descriptivă a

sentinței de achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în

privința învinuitului a fost trimisă în judecată, descrierea circumstanțelor cauzei

constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea

inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în

sprijinul acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de achitare a unor

formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat.

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței, instanța

de fond:

a) a constatat și descris fapta criminală pe art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal,

considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma

și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii - adică a respectat

8

condiția de bază a unei sentințe de condamnare, dar în, în mod divergent, a

pronunța o soluție de achitare a inculpatei;

b) nu a apreciată fiecare probă administrată pe caz separat, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv și în raport cu

circumstanțele de fapt și de drept invocate în rechizitoriu.

Nu a indicat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul

acuzării (pct. 2 din decizie).

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

legale și a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază

soluția.

Totodată, conform art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, cît și a jurisprudenței naționale, instanța de apel este obligată să

examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei. Decizia instanței de apel trebuie

să cuprindă motivele adoptării soluției date. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sînt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvîrșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța

de apel, acestea sînt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă normele de

drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări

ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărîrea instanței de

fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei. Instanța de apel este obligată

să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Nepronunțarea instanței

de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului

apelului, iar decizia urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel, întrucît

asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs. Decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța

de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în

primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, potrivit descriptivului deciziei contestate:

a) constatînd și descriind fapta criminală pe art. 220 alin. (1) Cod penal,

considerată ca fiind dovedită, a constatat și indicat, în mod divergent, și elemente

proprii infracțiunii traficului de ființe umane, prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. d)

Cod penal, cum ar fi: „...de comun acord cu Mustafa Damar și alte persoane

nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul antrenării lui Baraboi

D. în practicarea prostituției..., Albu D., care acționa de comun acord și împreună

cu persoane nestabilite, întru obținerea rezultatului scontat și convingerea

definitivă a victimei de a pleca în Cipru la postul de muncă propus, s-a deplasat

împreună cu Baraboi D. la un internet - cafenea din or. Cahul, unde au comunicat

prin Skype cu proprietarului cazinoului din or. Ercan. Albu D. a contactat prin

internet, cu folosirea softului Skype, pe un complice de al său din Cipru, regiunea

de Nord, pe nume Mustafa Damar, care acționând de comun acord și urmărind

9

realizarea intenției infracționale unice, a informat-o despre natura serviciilor de

prostituție care aceasta le va presta în țara de destinație..., urmărind scopul

transportării Dianei Baraboi în țara de destinație pentru prestare de servicii

sexuale, s-a deplasat în or. Cahul la un din filialele BC ,,Victoriabank” de unde a

ridicat suma de 200 dolari SUA, expediați în R. Moldova prin transfer bancar de

către complicele Mustafa Damar, din care 100 dolari SUA au fost reținuți de Albu

D., iar cealaltă sumă a fost oferită lui Baraboi D...., în baza biletelor de avion

procurate de către complicii Dianei Albu, Diana Baraboi a fost transportată în

Cipru, regiunea de Nord, cu avionul cursei Chișinău-Istambul-Ercan..., au

transportat-o..., fiind în situația materială dificilă, avînd un copil bolnav la

întreținere,” (pct. 4 din decizie);

b) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul declarat de procuror,

inclusiv cele reproduse în pct. 3 din prezenta decizie și repetate în recursul acuzării

(pct. 5 din decizie);

c) nu a apreciată fiecare probă administrată pe caz separat, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv și în raport cu

circumstanțele de fapt și de drept invocate în rechizitoriu.

Nu a indicat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul acuzării,

inclusiv cele specificate de procuror în apel și recurs (pct. 3-5 din decizie);

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu a judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărîri care nu cuprind motive

legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, că recursul ordinar ale procurorului este

întemeiat.

Or, particularitățile împrejurărilor relevate pe caz și enunțate supra denotă că

în acțiunile inculpatei se regăsesc, în mod rezonabil, elementele infracțiunii

incriminate și prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de

recurs casează total hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei

contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărîre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

10

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Veaceslav

Ropot, în numele inculpatei Albu Diana Nicolae, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2014.

Admite recursul ordinar declarat de procuror casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2014, în privința inculpatei Albu

Diana Nicolae și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată la 05 mai 2015.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Nadejda Toma

Ion Guzun

11