1ra-1614/2017 — art. 248 alin. 5 lit. d CP

1ra-1614/2017 — art. 248 alin. 5 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1614/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 05 ianuarie 2017 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017, declarat de avocata

Mariana Arabadji, în privința inculpatului

Khalmukhamedov Timur Xxxxxx, născut la

xx xxxxx xxxx, locuitor al or. Xxxxxxxx, str. Xxxxxxxxx

xx, ap. xx, cetățean al Federației Ruse, fără antecedente

penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 27.10.2015 – 05.01.2017,

instanța de apel: 22.02.2017 – 29.03.2017,

instanța de recurs: 21.09.2017 – 28.11.2017.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Khalmukhamedov Timur a fost condamnat în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod

penal, la 6 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

începând din 05 ianuarie 2017, deducându-se durata arestului preventiv din 16

septembrie 2015 până la 01 octombrie 2015, din 07 octombrie 2015 până la 21

octombrie 2015, și arest la domiciliu din 01 octombrie 2015 – 07 octombrie 2015,

din 21 octombrie 2015 până la 23 decembrie 2015.

1

Khalmukhamedov Timur, în cadrul postului vamal intern 2 – ÎS „Poșta Moldovei

CPTP”, cu adresa juridică în mun. Chișinău, str. Aleea Gării 3, fiind verificate la

intrare trimiterile poștale internaționale, în rezultatul controlului fizic detaliat al

coletului nr. CC044527317NL, parvenit din Olanda în adresa lui

Khalmukhamedov Timur, domiciliat în or. Xxxxxxxx, str. Xxxxx xxx, ap. x, a fost

depistată o pungă de polietilenă cu conținutul „praf în stare solidă de culoare alb -

gălbuie”, nefiind declarată în declarația vamală a țării de export CN 23 nr.

CC044527317NL din 21 august 2015.

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 8856 din 03

septembrie 2015, substanța reținută din coletul nr. CC044527317NL constituie

cocaină, materie uscată, în cantitate de 13,547 gr. care conform prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05 octombrie 2004, cu privire la aprobarea

tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora,

supuse controlului se atribuie la categoria substanțelor narcotice, iar conform

prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 79 din 05.10.2004, privind aprobarea Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, 13.547 gr. de cocaină

constituie proporții deosebit de mari.

Instanța a reținut că, în temeiul art. 321 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură

penală, judecarea cauzei se va efectua în lipsa inculpatului, fiind constatată

eschivarea evidentă a lui de a se prezenta în judecată. Or, inculpatul a fost anunțat

în căutare prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04.04.2015, fiind

pornit dosar de căutare nr. 2016010172 de către Inspectoratul de Poliție sect.

Centru.

Totodată, vinovăția inculpatului este integral dovedită prin probele

administrate, și anume: declarațiile martorului Pușca A., că pachetul a fost reținut

de către inspectorul din sectorul tranzit, iar când s-a apropiat destinatarul cu

numele Khalmukhamedov Timur și a comunicat că are de primit pachetul, a avut

loc reținerea lui; declarațiile martorului Dediu S., că la fața locului a fost stabilit

că, în coletul parvenit din Olanda, pentru destinatarul Khalmukhamedov Timur, s-a

depistat un pachet de culoare neagră, în interiorul căruia se afla pachețelul mic cu

substanță alb-gălbuie, iar câinele anti – drog a dat reacție pozitivă, în declarația

vamală nu era indicat conținutul pachetului – cocaină; declarațiile martorului

Sinogaci M., că pachetul a fost ridicat și transmis la expertiză, care a constatat

substanța de cocaină; procesul verbal de examinare a coletului nr.

CC044527317NL din 02.09.2015, din care rezultă că în urma efectuării controlului

fizic, s-a depistat un pachet de polietilenă de culoare neagră, care conținea un alt

pachet de polietilenă cu o substanță solidă de culoare albă, în cantitate de

aproximativ 15 gr., pachetul dat a fost expediat în adresa lui Khalmukhamedov

Timur, or., Xxxxxxxx, str. Xxxxx xxx ap. x; procesul verbal de ridicare din

17.09.2015, a declarației vamale seria CN23, de expediție din țara de origine

Olanda, cu nr. CC044527317NL cu același cod, destinatarul Khalmukhamedov

Timur, cu adresa: Xxxxxx Street xxx apartament, Xxxxxxxx, MD – 4500,

2

Moldova, cu specificația „gift 1”; procesul verbal din 17.10.2015 de examinare a

declarației vamale de export cu inscripția „CN 23 cu nr. CC044527317NL din

21.08.2015”, prin care s-a constatat că este divizată pe compartimente: I –

reprezintă adresa expeditorului „Used Products, Ujnbaun 61.5000 NH”, II –

reprezintă adresa destinatarului „Khalmukhamedov Timur, Xxxxxx street xxx

appartament, Xxxxxxxxx, MD 4500, Moldova”, III – reprezintă conținutul

trimiterii poștale „Gift” (traducere din limba engleză - cadou), în cantitate de una

unitate; raportul de constatare tehnico-științific nr. 8856 din 03.09.2015, că

substanța cu aspect de pulbere de culoare albă ridicată din coletul nr.

CC044527317NL, parvenit din Olanda, reprezintă cocaină, care se atribuie la

categoria substanțelor narcotice. Cantitatea de substanță narcotică (cocaină)

alcătuiește 13,547 g. (materie uscată); procesul – verbal nr. 4436 de examinare

medicală din 16.09.2015, că în mostrele biologice ale lui Khalmukhamedov Timur,

s-a constatat consecințele consumului de stupefiante.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 248 alin. (5) Cod penal,

ca contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a

substanțelor narcotice, eludându-se controlul vamal și tăinuindu-le de el, în

proporții deosebit de mari.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 16, 75-77

Cod penal, că inculpatul a săvârșit o infracțiune gravă, nu are antecedente penale,

că circumstanțe agravante sau atenuante nu s-au stabilit, că el nu a conștientizat

fapta comisă, concluzionând că restabilirea echității sociale, corectarea și

reeducarea lui este posibilă doar prin aplicarea unei pedepse privative de libertate.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie

achitat, din lipsa faptei infracționale în acțiunile acestuia.

Apelanta a indicat că nici unul din martorii acuzării nu a declarat că

Khalmukhamedov Timur știa ce se află în acel plic.

Instanța a omis să constate în sentință, că la întrebarea apărării, martorii

Dediu S. și Pleșca A. au declarat că acest pachet nu trebuia declarat de către

inculpat, ci de către expeditor, iar persoana care îl primește nu trebuie să

întocmească nici o declarație.

La fel, prima instanță nu a specificat cum a fost realizată latura obiectivă a

infracțiunii de contrabandă: prin eludarea controlului vamal și cum s-a manifestat

acest element; prin tăinuirea controlului vamal și cum s-a manifestat acest element,

în care locuri special pregătite sau adaptate în acest scop a fost ascuns plicul și de

către cine și în ce circumstanțe. Toate acestea în situația în care inculpatul nu a

săvârșit nici una din acțiunile indicate.

Poziția inculpatului înaintată instanței în formă scrisă, a fost ignorată de

către aceasta, nefiind combătută de acuzare. Astfel, în cererea depusă de inculpat la

25.11.2015, acesta a indicat că în cadrul urmăririi penale, ofițerul M. Guzic i-a

explicat că unica sa șansă de a nu sta în penitenciar este recunoașterea vinovăției,

deoarece nu va fi ascultat de nimeni, pentru că este de naționalitate rus. Ulterior, a

aflat că a fost mințit și că atitudinea organului de urmărire penală a fost una

3

tendențioasă. Nu a săvârșit infracțiunea respectivă, deoarece el a comandat de pe

internet o substanță pentru slăbire, iar când a venit la poștă, pachetul era desfăcut

comunicându-i-se că este cocaină.

Instanța nu a dat o apreciere faptului că potrivit raportului de constatare

tehnico-științifică, corpurile delicte supuse examinării au fost aduse de curier,

ambalate într-un plic de hârtie de culoare albă, care la momentul prezentării nu era

sigilat, cu cantitatea de 13,547 gr.

Astfel, nu este clar, cum a stabilit instanța de judecată cantitatea substanței

narcotice și cum a pus la baza sentinței de condamnare raportul de constatare, în

situația în care corpurile delicte supuse examinării au fost prezentate expertului

criminalist, fiind încălcată procedura de ridicare și sigilare a acestora, fapt

confirmat prin procesul – verbal de examinare din 02.09.2015, unde lipsesc careva

mențiuni că plicul a fost sigilat, însă sunt prezente mai multe corectări cu privire la

cantitatea substanței narcotice.

Instanța a făcut trimitere la mai multe articole din Codul penal și Codul de

procedură penală, fără a explica cum se raportează acestea la inculpat. Astfel,

făcând trimitere la prevederile art. 7, 75 Cod penal, nu a motivat de ce consideră

imposibilă corectarea și reeducarea inculpatului fără izolarea lui de societate, în

situația în care inculpatul anterior nu a săvârșit infracțiuni, iar că acesta a săvârșit

infracțiunea incriminată nu există dovezi.

2017, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a constatat că inculpatul, fiind audiat la faza urmăririi penale

în calitate de bănuit la 16.09.2014 și în calitate de învinuit la 18.09.2015, vina în

comiterea infracțiunii incriminate nu a recunoscut-o. Fiind audiat suplimentar la

faza urmăririi penale în calitate de învinuit, acesta a recunoscut vina în săvârșirea

infracțiunii incriminate, indicând că la 05.08.2015, aflând despre existența

browser-ului „Tor” a depistat web-site-ul „Hiddle - Earth Market” prin care a

comandat cocaină pentru consum propriu în cantitate de 13,5 gr. Anterior a

întrebuințat cocaină de mai multe ori, prin metoda inspirației. Cocaina dată a fost

achiziționată cu ajutorul banilor virtuali „bitcoin” având valută în sumă de 3.36 B -

echivalentul a 850 Euro, bani care au fost extrași de pe cardul bancar personal. La

09.09.2015 prin metoda verificării electronice a aflat că coletul a ajuns la

destinație, iar la 16.09.2015, s-a prezentat la poștă pentru ridicarea coletului, la

care angajații poștali au solicitat de la acesta să aștepte ceva timp, după care a fost

reținut și supus expertizei narcologice unde a fost prelevată urină și sânge,

constatându-se consecințele consumului substanțelor narcotice.

Necătând că inculpatul, în cadrul urmăririi penale a recunoscut vina integral,

faptul comiterii infracțiunii incriminate, este dovedită și prin probele administrate,

și anume: declarațiile martorilor Pușca A., Dediu S. și Sinogaci M.; procesul

verbal de examinare a coletului nr. CC044527317NL din 02.09.2015; procesul-

verbal de ridicare din 17.09.2015, a declarației vamale seria CN23, de expediție

din țara de origine Olanda, cu nr. CC044527317NL, cu același cod de bare,

destinatarul - Khalmukhamedov Timur, cu adresa Xxxxxx street xxx appartament,

4

Xxxxxxxxx, MD-4500, Moldova, cu specificația „Gift 1”; procesul-verbal din

17.10.2015, de examinare a declarației vamale de export cu inscripția „CN23 cu nr.

CC044527317NL” din 21.08.2015; raportul de constatare tehnico - științifică nr.

8856 din 03.09.2015, conform căruia substanța cu aspect de pulbere de culoare

albă ridicată din coletul nr. CC044527317 NL, parvenit din Olanda, reprezintă

cocaină, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea de substanță

narcotică (cocaină) alcătuiește 13,547 gr. (materie uscată); procesul-verbal nr.

4436 de examinare medicală din 16.09.2015, prin care în mostrele biologice ale lui

Timur Khalmukhamedov s-au constatat consecințele consumului de stupefiante.

Astfel, declarațiile martorilor Pușca A., Dediu S. și Sinogaci M. coroborează

cu procesul-verbal de examinare a coletului nr. CC044527317NL din 02.09.2015,

din conținutul căruia rezultă că în urma efectuării controlului fizic s-a depistat un

pachet de polietilenă de culoare neagră, care conținea un alt pachet de polietilenă

cu o substanță solidă de culoare albă, în cantitate de aproximativ 15 gr. Totodată, s-

a constatat că pachetul dat a fost expediat în adresa cet. Timur Khalmukhamedov,

or. Xxxxxxxx, str. Xxxxx xxx, ap. x.

Potrivit declarației vamale seria CN23 de expediție din țara de origine Olanda,

cu nr. CC044527317NL de expediție din țara de origine Olanda, cu nr.

CC044527317 NL, cu același cod de bare, rezultă că destinatarul coletului este -

Khalmukhamedov Timur, cu adresa Xxxxxx street xxx appartament, Xxxxxxxxx,

MD-4500, Moldova.

Se constată că prima instanță a indicat că fapta prejudiciabilă a fost

materializată prin trecerea substanțelor narcotice peste frontiera vamală a

Republicii Moldova, acțiune care a fost săvârșită prin metodele: eludarea

controlului vamal si tăinuirea de controlul vamal.

Careva probe certe care să confirme cele invocate de către inculpat, la

materialele cauzei nu se regăsesc. Pe marginea chestiunilor invocate, inculpatul nu

a sesizat organul de drept competent de a investiga acuzațiile susținute de el,

împotriva ofițerului de urmărire penală, or, instanța de judecată nu este organ de

urmărire penală.

În acest context, se reține că inculpatul la faza urmăririi penale fiind audiat în

calitate de învinuit, vina în comiterea infracțiunii incriminate a recunoscut-o

integral, iar potrivit procesului-verbal de audiere a învinuitului din 29.09.2015,

audierea învinuitului a fost petrecută în prezența apărătorului acestuia, M.

Arabadji, care nu a formulat careva obiecții, semnând în cele din urmă conținutul

procesului-verbal din 29.09.2015.

La fel, potrivit procesului-verbal de prezentare a materialelor de urmărire

penală din 23.10.2015, se atestă că avocata M. Arabadji nu a formulat careva cereri

sau demersuri și nici nu a sesizat careva încălcări a drepturilor inculpatului.

Poziția inculpatului precum că de fapt el a comandat prin internet o substanță

pentru slăbire, iar atunci când a venit la poștă pachetul era desfăcut și i s-a spus că

este cocaină, este apreciată critic deoarece prin procesul-verbal nr. 4436 de

examinare medicală din 16.09.2015 s-a constatat în mostrele biologice ale lui

Timur Khalmukhamedov consecințele consumului de stupefiante.

5

Prin raportul de constatare tehnico – științifică nr. 8856 din 03.09.2015 s-a

constatat că substanța cu aspect de pulbere de culoare albă ridicată din coletul nr.

CC044527317NL, parvenit din Olanda, reprezintă cocaină, care se atribuie la

categoria substanțelor narcotice. Cantitatea de substanță narcotică (cocaină)

alcătuiește 13,547 gr. (materie uscată).

Este de respins și argumentul apelantei că prima instanță a pus la baza

sentinței de condamnare raportul de constatare, în situația în care corpurile delicte

supuse examinării au fost prezentate expertului criminalist fiind încălcată

procedura de ridicare și de sigilare. Or, în senul prevăzut de art. 251 alin. (2), (4)

Cod de procedură penală, apărarea nu a invocat existența unor temeiuri de nulitate

absolută a acestora și prin urmare se conchide că apărarea trebuia să respecte

termenii prevăzuți de articolul menționat mai sus, respectiv, să conteste actul

procesual invocat la etapa urmăririi penale.

Astfel, este constatat că acțiunile inculpatului întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii de contrabandă, și anume, trecerea peste frontiera

vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, eludându-se controlul

vamal și tăinuindu-le de el, acțiuni comise în proporții deosebit de mari, acțiunea

manifestându-se prin trecerea substanțelor narcotice peste frontiera vamală a

Republicii Moldova, acțiune săvârșită prin metodele de eludare a controlului vamal

și tăinuirea de controlul vamal, în proporții deosebit de mari.

Prima instanță a acordat deplină eficiență criteriilor privind individualizarea

pedepsei penale și a executării pedepsei, fiind evidențiat în acest sens caracterul

periculos al faptei inculpatului, neconștientizarea acesteia de către inculpat, precum

și inaplicabilitatea altor categorii non-privative de pedeapsă.

hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie

achitat, din lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile lui.

Recurenta a invocat că instanțele inferioare au dat o apreciere eronată

probelor, acestea neconfirmând existența componenței de infracțiune în acțiunile

inculpatului, probe care la rândul lor nu au fost apreciate de instanțele de fond și de

apel, fiind doar enumerate.

Instanțele neîntemeiat au constatat că declarațiile martorilor acuzării Pușca

A., Dediu S. și Sinogaci M., demonstrează comiterea de către inculpat a

infracțiunii, constatare făcută fără o analiză a acestora, deoarece nici unul dintre

martori nu a declarat că inculpatul știa ce se află în plicul parvenit din Olanda, nici

unul dintre martori neexplicând că inculpatul trebuia să declare pachetul, ba

dimpotrivă martorii acuzării au declarat că acest pachet urma să fie declarat în

Olanda și aici instanța de apel urma să rețină că inculpatului nu i se incriminează

săvârșirea infracțiunii prin înțelegere prealabilă de două sau mai multe persoane.

Nici unul din martorii acuzării și nici materialele cauzei penale nu

demonstrează faptul trecerii de către inculpat peste frontiera vamală a Republicii

Moldova a substanțelor narcotice, eludându-se controlul vamal și tăinuindu-se de

el, pentru că eludarea controlului vamal înseamnă intrarea sau ieșirea din țară prin

alte locuri decât cele destinate pentru acesta și nu are importanță dacă se recurge

6

sau nu la diferite metode pentru mascarea mărfurilor, obiectelor sau a altor valori.

Eludarea contorului vamal se consideră aceleași acțiuni în cazul intrării sau ieșirii

din țară și prin locuri destinate pentru aceasta, dacă trecerea sau ieșirea a fost

săvârșită forțat, neautorizat sau fără permisiunea organului vamal, iar tăinuire de

controlul vamal înseamnă neprezentarea pentru control vamal a bunurilor ce se trec

peste frontiera vamală a Republicii Moldova pe o cale ce împiedică examinarea și

constatarea lor, precum și trecerea cu folosirea ascunzișurilor, adică a locurilor

ascunse ale corpului, hainelor, obiectelor personale etc. (inclusiv a celor special

fabricate); trecerea obiectelor cu mijloace reutilate sau acomodate drept ascunziș

sau prin atribuirea unor bunuri a formei altor bunuri.

Instanțele au considerat ca și stabilită vinovăția inculpatului, doar bazându-se

pe faptul că destinatarul pachetului era Khalmukhamedov Timur și pe faptul lipsei

acestuia din urmă la examinarea cauzei, lipsă pe care a motivat-o și explicat-o în

cererea sa adresată instanței de fond, dar care nu a fost luată în considerație nici de

instanța de fond și nici de instanța de apel.

Instanța de apel, contrar prevederilor art. 384 Cod de procedură penală,

conform cărora instanța își întemeiază soluția numai pe probele care au fost

cercetate în ședința de judecată, a reținut că inculpatul fiind audiat suplimentar la

faza urmăririi penale în calitate de învinuit, vina în săvârșirea infracțiunii a

recunoscut-o integral, ignorând cu desăvârșire cererea scrisă de inculpat și

autentificată notarial, în care a explicat că a recunoscut vinovăția, deoarece ofițerul

de urmărire penală i-a sugerat că aceasta este unica șansă, în situația în care este

cetățean al altui stat, să nu fie reținut și despre acest fapt el nu i-a relatat

avocatului, motiv din care la înaintarea învinuirii avocatul nici nu a putut să facă

obiecții la conținutul procesului verbal, așa după cum invocă instanța de apel.

Declarațiile inculpatului nu au fost combătute de acuzare, ori sarcina de a

demonstra vinovăția unei persoane îi aparține acuzării.

Totodată, instanțele de judecată nu au dat o apreciere faptului că acuzarea nu

a demonstrat că în pachețelul ridicat inițial în cadrul postului vamal intern -2 ÎS

„Poșta Moldovei” se afla substanța narcotică, deoarece conform probei prezentate

de acuzare și pusă la baza sentinței de condamnare și anume raportul de constatare

tehnico – științifică nr. 8856 din 03.09.2015, conform descrierii expertului,

corpurile delicte supuse examinării au fost aduse de curier, ambalate într-un plic de

hârtie de culoare albă, care la momentul prezentării nu era sigilat. Acest fapt

trezește dubii, dacă în genere în acest pachet s-a aflat substanță narcotică, cu atât

mai mult cu cât conform procesului verbal de ridicare lipsește mențiunea că acesta

a fost sigilat și toate aceste dubii urmau a fi interpretate în favoarea inculpatului.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod

de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis, din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

7

instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția. În conformitate cu art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația inculpatului.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, se atestă că instanța de apel a comis următoarele erori de

drept.

Conform art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se

aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile

prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1. Potrivit art. 414 alin.

(2), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică

declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în

ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal, se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe probele

cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a

instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. În corespundere cu

art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei,

iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de

judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea

tuturor probelor administrate. Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră

calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte

între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii,

prevăzute de norma penală. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept

care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări,

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei

(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată, descriptivului și

dispozitivului deciziei contestate (v. 2, f.d. 6-21, pct. 4. din decizie):

a) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor, inclusiv în coroborare cu normele de procedură penală

8

care vizează natura juridică a acestor probe, cât și în raport cu circumstanțele în

fapt și în drept invocate în rechizitoriu, nu a indicat de ce a respins probele și

versiunile apărării.

Mai mult, nu a invocat temeiul de fapt și drept privind citirea declarațiilor

inculpatului și, dat fiind aceste divergente, nu le-a apreciat în conformitate cu

prescripțiile din art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, și nu a specificat care

din ele și de ce au fost respinse sau admise.

Pe lângă aceasta, concluzia instanței de apel că apărarea, în cadrul urmăririi

penale, trebuia să utilizeze prevederile art. 251 Cod de procedură penală în raport

cu probele administrate pe caz, contravine art. 101 Cod de procedură penală, or,

prescripțiile acestei norme relevă că aprecierea probelor la faza judecării cauzei

ține de competența instanței de judecată, și doar după criteriile că fiecare probă

urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor;

b) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul declarat de apărare,

inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3. din decizie și repetate în recursul ordinar

(pct. 3., 5. din decizie), în special că: „la întrebarea apărării, martorii Dediu S. și

Pleșca A. au declarat că acest pachet nu trebuia declarat de către inculpat, ci de

către expeditor, iar persoana care îl primește nu trebuie să întocmească nici o

declarație..., acest pachet urma să fie declarat în Olanda și aici instanța urma

să rețină că inculpatului nu i se incriminează săvârșirea infracțiunii prin

înțelegere prealabilă de două sau mai multe persoane..., prima instanță nu a

specificat cum a fost realizată latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă: prin

eludarea controlului vamal și cum s-a manifestat acest element; prin tăinuirea

controlului vamal și cum s-a manifestat acest element, în care locuri special

pregătite sau adaptate în acest scop a fost ascuns plicul și de către cine și în ce

circumstanțe nu a fost demonstrat faptul trecerii de către inculpat peste frontiera

vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, eludându-se controlul

vamal și tăinuindu-se de el..., eludarea controlului vamal înseamnă intrarea

sau ieșirea din țară prin alte locuri decât cele destinate pentru acesta și nu are

importanță dacă se recurge sau nu la diferite metode pentru mascarea mărfurilor,

obiectelor sau a altor valori. Eludarea contorului vamal se consideră aceleași

acțiuni în cazul intrării sau ieșirii din țară și prin locuri destinate pentru aceasta,

dacă trecerea sau ieșirea a fost săvârșită forțat, neautorizat sau fără permisiunea

organului vamal, iar tăinuire de controlul vamal înseamnă neprezentarea pentru

control vamal a bunurilor ce se trec peste frontiera vamală a Republicii Moldova

pe o cale ce împiedică examinarea și constatarea lor, precum și trecerea cu

folosirea ascunzișurilor, adică a locurilor ascunse ale corpului, hainelor,

obiectelor personale etc. (inclusiv a celor special fabricate); trecerea obiectelor cu

mijloace reutilate sau acomodate drept ascunziș sau prin atribuirea unor bunuri a

formei altor bunuri..., instanța a ignorat poziția inculpatului din cererea depusă

la 25.11.2015, nefiind combătută de acuzare, că în cadrul urmăririi penale,

ofițerul M. Guzic i-a explicat că unica sa șansă de a nu sta în penitenciar este

9

recunoașterea vinovăției, deoarece nu va fi ascultat de nimeni, pentru că este de

naționalitate rus, ulterior, a aflat că a fost mințit și că atitudinea organului de

urmărire penală a fost una tendențioasă, el a comandat de pe internet o substanță

pentru slăbire, iar când a venit la poștă pachetul era desfăcut comunicându-i-se că

este cocaină..., instanța nu a dat o apreciere faptului că potrivit raportului de

constatare tehnico-științifică, corpurile delicte supuse examinării au fost aduse de

curier, ambalate într-un plic de hârtie de culoare albă, care la momentul

prezentării nu era sigilat, cu cantitatea de 13,547 gr., astfel, nu este clar, cum a

stabilit instanța de judecată cantitatea substanței narcotice și cum a pus la baza

sentinței de condamnare raportul de constatare, în situația în care corpurile

delicte supuse examinării au fost prezentate expertului criminalist, fiind încălcată

procedura de ridicare și sigilare a acestora, fapt confirmat prin procesul – verbal

de examinare din 02.09.2015, unde lipsesc careva mențiuni că plicul a fost sigilat,

însă sunt prezente mai multe corectări cu privire la cantitatea substanței

narcotice...”;

c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile

inculpatului Khalmukhamedov T. date în calitate de bănuit și învinuit, declarațiile

martorului Sinogaci M. și procesul verbal de ridicare din 17.09.2015, a declarației

vamale seria CN23, de expediție din țara de origine Olanda, cu nr.

CC044527317NL;

d) nu a ținut cont de dispoziția art. 248 alin. (2), 113 alin. (1) Cod penal și de

jurisprudența națională, care prevede că acțiunile legate de transportarea ilegală a

drogurilor peste frontiera vamală a R. Moldova urmează a fi calificate în baza

unui concurs ideal de infracțiuni prevăzute de art. 248 alin. (2) Cod penal,

indiferent de proporțiile în care a fost comisă, și, după caz, de art. 217 sau de art.

2171 Cod penal (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 26.12.2011, nr.2 - Cu privire la practica

judiciară de aplicare a legislației penale ce reglementează circulația drogurilor, etnobotanicelor

sau analoagelor acestora și a precursorilor pct. 4.13.).

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, adoptând o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, și că recursul de pe rol este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate, și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

10

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocata Mariana Arabadji, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017, în privința

inculpatului Khalmukhamedov Timur Xxxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 19

decembrie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

11