2ra-1655/13 — anularea contractului

Judecătoria Rîșcani, mun.Chișinău Dosarul nr. 2ra-1655/13 Judecător: V. Gîscă Curtea de Apel Chișinău Judecători: Gh. Crețu, A. Doga, A. Pahopol Republica Moldova Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 21 august 2013 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Tamara Chișca-Doneva, Valentina Clevadî, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Ivan Plagov, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Ivan Plagov către Serviciului Național Locuințe (în lichidare) intervenienții accesorii Feodora Plagova și Vasilii Caracaliciov, privind anularea contractului investițional nr.72TR8/67 din 18 iulie 2009 pe numele lui Vasili Caracaliciov, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2012, C O N S T A T Ă : La 28 februarie 2012, Ivan Plagov a înaintat o cerere de chemare în judecată către Serviciului Național Locuințe (în lichidare) intervenienții accesorii Feodora Plagova și Vasilii Caracaliciov, privind anularea contractului investițional nr.72TR8/67 din 18 iulie 2009 pe numele lui Vasilii Caracaliciov.

În motivarea cererii reclamantul a invocat că, la 09 octombrie 2007, fosta soție - Feodora Plagova a încheiat un contract nr.TR-8-56/87 cu o întreprindere de Construcție „Serviciul Național Locuințe”, pe atunci cu sediul în mun. Chișinău, str. V.Alecsandri, 119, care au construit o casa de locuit în or. Taraclia pe str. Lesnaia nr.8. Reclamantul împreuna cu soția Feodora Plagova, fiind în căsătorie, au achitat integral costul apartamentului cu nr. 67 de pe str. Lesnaia, 8 din or. Taraclia în mărime de circa 14 000 dolari americani. El a vîndut trei automobile pentru achitarea integrală a apartamentului sus indicat la BC „Banca Socială” SA Taraclia, fapt confirmat prin bonurile de plată, chitanțele achitate pînă în anul 2009. Ulterior, odată cu înrăutățirea relațiilor dintre soți, Feodora Plagova a hotărît sa înstrăineze apartamentul cu scopul ca ulterior sa dea la divorț și sa nu-l împartă cu reclamantul după desfacerea căsătoriei.

Astfel, fără știrea lui, în anul 2010, fosta soție a depus cerere de divorț, care a fost admisă. Pînă la desfacerea căsătoriei, Feodora Plagova a depus o cerere la Întreprinderea de Construcții „Serviciul Național Locuințe” ca să reînregistreze contractul din 09 octombrie 2007 cu nr. TR8- 56/67 pe Vasilii Caracaliciov, și în baza cererii depuse de Feodora Plagova, Întreprinderea de Construcții „Serviciul Național Locuința” a încheiat un nou contract sub nr.72-TR8/67 din 18 iulie 2008 cu Vasilii Caracaliciov care a achitat suma de bani investită lui Feodora Plagova în mărime de 12 800 dolari americani fără acordul și știrea lui. Fosta soție Feodora Plagova realizîndu-și scopul înstrăinării apartamentului lor comun, a hotărît să acționeze mai departe ca să obțină divorțul și să partajeze și casa de locuit comună 1 din or.

Taraclia, str. Fontanaia, 47, toate aceste acțiuni le-a realizat în lipsa lui de la domiciliu pe cînd se afla peste hotarele R. Moldova la lecuire și recuperare după un traumatism primit într-un accident rutier, fiindu-i stabilit gradul II de invaliditate pe viața din 2007. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 iulie 2012, acțiunea lui Plagov Ivan a fost respinsă. În motivarea hotărîrii instanța de fond a invocat prevederile art. 371 și 373 CC, menționînd că bunul litigios a fost înstrăinat în timpul căsătoriei soților. Împotriva hotarîrii menționate, Ivan Plagov a depus o cerere de apel, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea hotarîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2012, apelul a fost respins, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 iulie 2012. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului. Totodată, a fost indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărîre legitimă în corespundere cu cerințele legii. Considerînd ilegală hotărîrea primei instanțe, la 27 februarie 2013, Ivan Plagov a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2012 și a hotărîrii Judecătoriei Rîșcani din 25 iulie 2012, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În argumentarea recursului recurentul a invocat aplicarea eronată a normelor de drept material, interpretarea eronată a legii, precum și că concluziile instanței expuse în hotărîre, sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. A indicat că renunțarea la bunul litigios, precum și înaintarea cererii de reperfectare a contractului investițional pe numele lui Caracaliciov Vasilii, s-au efectuat în lipsa acordului său ca coproprietar. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Plagov Ivan a fost considerat admisibil și transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanța de apel și verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide netemeinicia lui, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs. Decizia recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material și procedural și este bazată pe aprecierea corectă și completă a tuturor probelor și circumstanțelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ este considerată legală și întemeiată. Potrivit materialelor cauzei, la 09.10.2007, Feodora Plagova a încheiat contractul de investiții nr.TR-8-56/87 cu Serviciul Național Locuințe, privind construcția apartamentului nr. 67 cu două odăi la etajul 5, amplasat în or.

Taraclia, 2 str. Lesnaia, 8, cu suprafața de 53,35 m2. Bunul imobil a fost evaluat la suma de 10 670 dorai SUA. Achitarea prețului apartamentului a fost stabilită în cinci tranșe. Ulterior, la 18.07.2008, Serviciul Național Locuințe în proces de lichidare a încheiat cu Caracalicev Vasilii contractul nr.72-TR8/67 asupra aceluiași apartament, la prețul de 13 801,91 dolari SUA. Potrivit pct. 2.3 din contract, clientul achită costul integral al bunului imobil în decurs de 3 zile de la data semnării contractului. Plagov Ivan a solicitat anularea contractului investițional încheiat de Serviciul Național Locuințe în proces de lichidare cu Caracalicev Vasilii, din motiv că reperfectarea contractului pe numele acestuia a fost efectuat fără acordul lui în calitate de coproprietar.

Instanțele au respins acțiunea reclamantului din motiv că bunul litigios a fost înstrăinat în timpul căsătoriei soților. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ susține soluția instanțelor ierarhic inferioare ca fiind legală și întemeiată, pornind de la următoarele. După cum rezultă expres din materialele cauzei, recurentul invocă pretenții privind înstrăinarea bunului imobil fără acordul său. Potrivit art. 19 alin. (1) Codul familiei, bunurile dobîndite de către soți în timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietății în devălmășie. Potrivit art. 20 alin. (1) Codul familiei, bunurile dobîndite de către soți în timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie, conform legislației.

Conform art. 21 alin. (2) Codul familiei, fiecare dintre soți este în drept să încheie convenții prin care să dispună de bunurile comune, cu excepția bunurilor imobile, acordul celuilalt soț fiind prezumat. (4) Convenția încheiată de unul dintre soți poate fi declarată nulă de către instanța judecătorească, la cererea celuilalt soț, dacă se va stabili că cealaltă parte a convenției a știut sau trebuia să fi știut că al doilea soț este împotriva încheierii convenției respective. Cererea privind declararea nulității convenției poate fi depusă în termen de 3 ani din momentul cînd celălalt soț a aflat sau trebuia să fi aflat despre încheierea acesteia. (5) Unul dintre soți nu poate, fără consimțămîntul expres al celuilalt, să rezilieze contractul de închiriere a spațiului de locuit, să înstrăineze casa sau apartamentul ori să limiteze prin acte juridice dreptul la locuință al celuilalt soț.

În conformitate cu art. 25 alin. (1) Codul familiei, împărțirea proprietății în devălmășie a soților poate fi făcută atît în timpul căsătoriei, cît și după desfacerea ei, la cererea oricăruia dintre soți. Reglementări similare se regăsesc și în prevederile art. 369 alin. (2) CC, care stipulează că pentru actele de dispoziție asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmășie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmași. Conform art. 371 CC, bunurile dobîndite de soți în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmășie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri. Orice bun dobîndit de soți în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmășie pînă la proba contrară.

Potrivit art. 373 CC, în cazul împărțirii bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, părțile lor se consideră egale. Bunurile proprietate comună în 3 devălmășie a soților pot fi împărțite atît la divorț, cît și în timpul căsătoriei. Împărțirea bunurilor comune în timpul căsătoriei nu afectează regimul juridic al bunurilor care vor fi dobîndite în viitor. Astfel că, Plagov Ivan pretinde la ilegalitatea reperfectării contractului de investiții de pe numele soției sale Plagova Feodora pe Caracalicev Vasilii. Însă, dreptul de a dispune gestionarea bunurilor de către ambii soți, în special cel de înstrăinare, sub sancțiunea nulității actului de dispoziție în cazul lipsei acordului unuia din soți, apare doar la bunurile imobile.

La caz, încheind un contract de investiții, soții Plagov nu au obținut dreptul de proprietate asupra apartamentului contractat și, prin urmare, nu se poate pretinde obținerea unui bun imobil în sensul normelor legale care reglementează statutul juridic al bunurilor soților. Mai mult ca atît, ambele contracte de investiții au fost încheiate în timpul căsătoriei soților Plagov și, în consecință, banii obținuți din restituirea valorii apartamentului de către Caracalicev Vasilii, au parvenit tot în acea perioadă. Respectiv, chiar și admițînd administrarea lor doar de unul din soți, aceast fapt nu presupune încălcarea regimului acestui bun (banii) sau încălcarea careiva norme legale. În același timp, Colegiul constată că pretențiile recurentului sunt lipsite de temei legal.

Or, înaintînd acțiunea în judecată în baza normelor de drept ce reglementează regimul juridic al bunurilor devălmașe ale soților, acesta pretinde anularea unui act juridic la care nici unul din soți nu este parte. În această ordine de idei, Colegiul conchide că instanțele corect au concluzionat despre netemeinicia pretențiilor reclamantului. Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ atestă că motivele de casare invocate de recurent nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării recursului și acesta urmează a fi respins ca nefondat. Ținînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Se respinge recursul declarat de Plagov Ivan.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2012, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Ivan Plagov către Serviciului Național Locuințe (în lichidare) intervenienții accesorii Feodora Plagova și Vasilii Caracaliciov, privind anularea contractului investițional nr.72TR8/67 din 18 iulie 2009 pe numele lui Vasili Caracaliciov. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Tamara Chișca-Doneva Valentina Clevadî Ion Corolevschi Iuliana Oprea 4