1ra-1002/2014 — art. 190 alin.2, lit. c, 361 alin.1 Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin.2, lit. c, 361 alin.1 Cod penal
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct.6 CPP
1ra-1002/2014 — art. 190 alin.2, lit. c, 361 alin.1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul 1ra-1002/2014
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
04 iunie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat
de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron
Constantin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 20 noiembrie 2013 în cauza penală în privința lui
Ciuvalscaia Tamara Vasile,
născută la 21 octombrie 1950, originară din or. Celkar,
Astana, Republica Kazahstan, domiciliată în or.
Basarabeasca, str. Gogol, nr.6, ap. 69.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
de la 28 februarie 2012 - pînă la 01 aprilie 2013;
(instanța de fond);
de la 30 mai 2013 - pînă la 20 noiembrie 2013;
(instanța de apel);
de la 06 mai 2014 - pînă la 04 iunie 2014 (instanța
de recurs ordinar).
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Basarabeasca din 01 aprilie 2013,
Ciuvalscaia Tamara a fost achitată de învinuirea în comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) și art. 361 alin. (1) Cod penal, din motiv
că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate.
De către organul de urmărire penală, Ciuvalscaia Tamara a fost
învinuită de faptul că activînd în calitate de inginer pentru organizarea
lucrului la stația Basarabeasca în luna octombrie 2010, la rugămintea
fratelui său Axenti Nicolae, care se afla peste hotarele R. Moldova,
în scopul motivării absenței ultimului de la serviciu, a solicitat medicului
terapeut al Spitalului feroviar ambulator st. Basarabeasca Volochitina -
Diceva Valentina, să elibereze un certificat medical pe numele lui Axente
Nicolae în lipsa acestuia, ultima la 04 octombrie 2010 a întocmit un
1
certificat de concediu medical cu seria 09 nr.488781 în care a introdus date
vădit false precum, că Axenti Nicolae în perioada 04 octombrie 2010 – 29
octombrie 2010, s-a aflat în concediul medical.
Tot Ciuvalscaia Tamara, de către organul de urmărire penală se
învinuiește de faptul că în luna octombrie 2010, în scopul motivării
absenței de la serviciu a fratelui său Axenti Nicolae, care a activat în
calitate de brigadier la remiza de vagoane nr.2 st. Basarabeasca și încasării
de către ei a unei sume de bani prin înșelăciune, a prezentat în
contabilitatea Remizei de vagoane nr.2 st. Basarabeasca certificatul medical
seria 09 nr.488781 eliberat la 04 octombrie 2010, care conținea date vădit
false. Ulterior, în baza acestui certificat medical lui Axenti N. ilegal i-a
fost achitat concediul medical în sumă de 2 549 lei, prin ce Casei Naționale
de Asigurări Sociale din Moldova i-a fost cauzat un prejudiciu material
considerabil.
Sentința nominalizată a fost contestată cu apel de acuzatorul de stat
care a solicitat, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, conform
căreia Ciuvalscaia Tamara să fie condamnată în baza art. 190 alin. (2) lit. c)
Cod penal, la amendă în mărime de 300 unități convenționale și în baza art.
361 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 500 unități convenționale,
cu privarea de dreptul de-a ocupa funcții sau de a exercita o anumită
activitate pe un termen de 3 ani.
Conform prevederilor art. 84 Cod penal, definitiv să-i fie stabilită
pedeapsa, amendă în mărime de 800 unități convenționale, cu privarea de
dreptul de-a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un
termen de 3 ani.
În argumentarea soluției solicitate procurorul a menționat că instanța
de fond incorect a apreciat atît declarațiile martorilor cît și valoarea
corpurilor delicte examinate, pronunțînd o hotîrîre ilegală. Consideră
neîntemeiat argumentul instanței de fond referitor la faptul precum că
declarațiile martorului Volochitina - Diceva Valentina, se infirmă prin
explicațiile lui Axenti Nicolae, deoarece explicația ultimului nu poate fi
admisă ca probă.
Referitor la capătul de învinuire incriminat în baza art. 190 alin. (2)
2
lit. c) Cod penal, instanța de fond doar a relatat faptele invocate în
rechizitoriu, fără a face careva concluzii, precum și nu a adus careva
argumente care ar infirma cele invocate de acuzare în învinuire.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20
noiembrie 2013, a fost respins, apelul declarat, ca fiind nefondat.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că prima
instanță corect și complet a apreciat probele administrate, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții și coroborării lor, din care considerente
Colegiul penal a conchis că nu se impune necesitatea de a se da o nouă
apreciere probelor din dosar, iar motivele invocate de apelant au fost obiect
de studiu la cercetarea judecătorească, care s-a petrecut sub toate aspectele
complet și obiectiv prin prisma principiului contradictorialității și
nemijlocirii.
Astfel, instanța de apel a reținut ca fiind justă concluzia instanței de
fond referitor la faptul că nu s-a constatat semnul laturii obiective al
infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal, manifestate prin confecționare,
deoarece potrivit ordonanței din 25.11.2011, vinovată de confecționarea,
deținerea și folosirea certificatului medical eliberat pe numele lui Axenti N.
se face Volochitina – Diceva Valentina, iar versiunea precum că Ciuvalscaia
T., a instigat-o la comiterea infracțiunii, nu a fost confirmată prin alte
probe.
Referitor la epizodul dobîndirii ilicite prin înșelăciune a mijloacelor
bănești care au cauzat daune în proporții considerabile, Colegiul penal a
conchis că, pe acest capăt de învinuire nu poate fi pronunțată o hotărîre de
condamnare, deoarece nu a fost dovedită latura obiectivă a infracțiunii de
escrocherie și anume că inculpata ar fi comis acte de înșelăciune, soldată cu
dobîndirea ilicită a banilor.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs acuzatorul de
stat, care invocînd temeiul de drept prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod
de procedură penală, solicită, casarea hotărîrii contestate cu dispunerea
rejudecării cauzei în instanța de apel, de către un alt complet de judecată,
pe motiv că instanțele judecătorești nu au apreciat la justa valoare probele
prezentate de partea acuzării care dovedesc cu certitudine vinovăția
3
inculpatei în comiterea infracțiunilor incriminate.
Consideră că în speță instanțele judecătorești urmau să aplice
prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și să înceteze
procesul penal, în legătură cu faptul că acțiunile de urmărire penală au fost
efectuate în lipsa apărătorului, deși participarea acestuia era obligatorie.
Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și
motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi
respins ca inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art.430 pct.5) Cod de procedură penală, cererea de recurs
trebuie să conțină temeiurile prevăzute în art.427 invocate în recurs și în ce
constă problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată.
Colegiul penal reține că dispoziția art.427 alin.(1) pct.6) Cod de
procedură penală, la care se referă recurentul, prevede expres și limitativ
4 temeiuri în baza cărora pot fi supuse recursului hotărîrile instanței de
apel:
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel;
- hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția;
- motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este
expus neclar;
- sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței.
În recursul declarat este criticată decizia instanței de apel, recurentul
exprimîndu-și dezacordul, inclusiv cu aprecierea probelor de către
instanțele judecătorești, însă nu se face trimitere la vreun temei concret
pentru recurs prevăzut în pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală.
Instanța de recurs menționează că, critica referitor la procedura de
apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care este de competența
instanțelor de fond și apel. La etapa recursului ordinar instanța de recurs
nu efectuează un control asupra fondului cauzei, ci verifică aplicarea
corectă a normelor de drept material și de procedură față de faptele
constatate de instanța de fond ori, după caz, de instanța de apel. Această
4
verificare se efectuează numai în limita temeiurilor formulate în recurs.
Dreptul instanței de recurs de judecare și în baza temeiurilor
neinvocate în speța examinată este inaplicabil, dat fiind că cererea de
recurs a fost depusă în defavoarea persoanei achitate.
În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru
admiterea recursului ordinar și, potrivit legii, se impune respingerea
recursului ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
20 noiembrie 2013, în cauza penală în privința lui Ciuvalscaia Tamara
Vasile, deoarece nu corespunde cerințelor de conținut prevăzute în art. 430
pct. 5) Cod de procedură penală.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 iulie 2014.
Președinte /semnătura/ Petru Ursache
Judecători /semnătura/ Constantin Alerguș
/semnătura/ Ghenadie Nicolaev
Copia corespunde originalului.
Judecător Constantin Alerguș
5