1ra-56/2014 — Art.27, 186 alin.2 lit.b,c,d, 264 alin.3 lit.a Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 28 decembrie 2012, Svințischi Vasile a fost condamnat: - în baza art. 27,186 alin.(2) lit.b),c),d) Cod penal, la 2 ani închisoare; - în baza art. 264 alin.(3) lit. a) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul total al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani. Prin aceiași sentință a fost condamnat și Suruceanu Adrian în privința căruia cauza nu se examinează. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Grădinaru Ion și succesorul legal Grădinaru Profira a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Svințischi Vasile la 11 septembrie 2007, aproximativ la ora 11 00, conducînd automobilul de model "Nissan Maxima", cu numărul de înmatriculare CLZ 878, în r-nul Ialoveni, s. Suruceni lîngă gospodăria cet. Roșea Vasile, încălcînd prevederile art. 41 alin.(2) al Regulamentului Circulației Rutiere din 1999, efectuînd manevra de deplasare cu spatele, neasegurîndu-se că poate efectua această manevră fără a crea vre-un pericol pentru participanții la trafic, neținînd cont de faptul că vizibilitatea în spate este limitată, nu a recurs la ajutorul altei persoane în afara mijlocului de transport pentru a-i orienta direcția și în momentul deplasării cu spatele, l-a tamponat pe 2 Grădinaru Ion care mergea pe jos în aceiași direcție, lovindu-l cu bara de protecție din spate a automobilului, cauzîndu-i acestuia, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 3425/D din 20 noiembrie 2007, leziuni corporale grave. 2.1. Tot Svințischi Vasile împreună și prin înțelegere prealabilă cu Suruceanu Adrian, la 15 mai 2011, aproximativ la ora 1100, cu scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, au pătruns în încăperea proprietatea lui Grădinaru Ion, din r-nul Ialoveni, s. Suruceni, de unde au sustras pe ascuns bunuri materiale în sumă totală de 5570 lei, pe care le-au depozitat într-o altă încăpere de alături, unde inculpații aveau acces liber pentru a le însuși, însă, acțiunile lui Svințischi V. și Suruceanu A. nu au fost duse pînă la capăt, deoarece au fost prinși în flagrant de către colaboratorii de poliție.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Svințischi Vasile și avocatul acestuia Bogos Alexandru, care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motiv că: - sentința este una ilegală și neîntemeiată, deoarece Svințischi V. nu a avut înțelegere prealabilă și nu a comis careva infracțiuni cu Suruceanu A.; - atît în cadrul urmăririi penale, cît și cercetării judecătorești Svințischi V. a declarat că la 15 mai 2011 careva bunuri materiale din fostul magazin al cet. Grădinaru I. nu a furat, însă doar s-a aflat pe teritoriul fostului magazin al ginerelui său Perju Ol.; - toate bunurile i-au fost întoarse lui Grădinaru I., iar o parte din ele au rămas acolo, mai mult ca atît, nu au fost prezentate careva probe care ar demonstra că bunurile materiale i-ar fi aparținut cu drept de proprietate lui Grădinaru I., precum nici nu s-a demonstrat locul unde cu adevărat se aflau bunurile materiale; - declarațiile părții vătămate Grădinaru I. și martorilor Aga I. și Cais S. urmează a fi calificate ca subiective și părtinitoare, deoarece ultimii sunt colaboratori de poliție, iar declarațiile lor au drept scop de a-l condamna pe Svințischi V. Inculpatul a solicitat să fie achitat pe ambele capete de învinuire, invocînd că nu s-a dovedit că fapta în urma accidentului rutier conține 3 elementele infracțiunii prevăzute la art. 264 alin.(3) lit.a) Cod penal. Potrivit rapoartelor de expertiză medico-legale în comisie nr.51 din 03 iunie 2009, nr.293 din 17 noiembrie 2009, nr. 89 din 27 aprilie 2010, nr.370 din 25 august 2011 și nr.109 din 15 iunie 2012, s-a concluzionat că, "hematomul subdural depistat la cet. Grădinaru Ion putea să fie format în diferite circumstanțe, posibil este cauzat de o traumă la 11.09.2007 sau 17.09.2007". Astfel, nu s-a stabilit că leziunile corporale depistate la partea vătămată Grădinaru I. au fost cauzate în urma accidentului rutier, dar posibil au fost provocate în urma suportării traumatismului la domiciliu din 17.09.2007. In cazul în care nu este stabilit cu certitudine proveniența leziunilor corporale, acestea urmează a fi tratate în favoarea inculpatului. Sentința de condamnare este bazată pe presupuneri, iar rapoartele de expertiză medico- legale în comisie nu au fost apreciate la modul cuvenit și nici nu s-au luat în considerație. Consideră, că referitor la învinuirea adusă în infracțiunea de furt, instanța a pus la baza sentinței declarațiile martorilor care sunt colaboratori de poliție și sunt cointeresați în condamnarea lui Svințischi V.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2013, au fost respinse, ca nefondate apelurile inculpatului Svințischi Vasile și avocatului Bogos Alexandru în numele acestuia.

Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că probele cercetate de prima instanță, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității, veridicității și coroborării reciproce, confirmă vinovăția inculpatului V.Svințischi în comiterea infracțiunilor imputate și acțiunile lui au fost corect încadrate în prevederile art.27, 186 alin.(2) lit.b),c),d) și 264 alin.(3) lit.a) Cod penal. Concluziile privind vinovăția inculpatului Svințischi V în săvîrșirea infracțiunilor menționate au fost bazate pe declarațiile părții vătămate Grădinaru Ion date în cadrul urmăririi penale, succesorului legal al părții vătămate Grădinaru P., martorilor Irodoi Gh., Merzoev D., Ignat D., Preașca V., Aga I., Lozovanu F., Cais S., cît și pe actele cauzei: - procesele-verbale de examinare la fața locului și fototabelul din 20 decembrie 2007 și 15 mai 2012, prin care s-a constatat locul tamponării părții vătămate Grădinaru Ion de 4 către Svințischi V.; cercetarea la fața locului a avut loc în depozitul magazinului ce aparține lui Perju Igor unde s-au depistat patru foi de ardezie, șase grinzi de lemn, o foaie de inox metalică, o masă din inox, 12 lăzi de lemn, 10 metri de cablu electric; rapoartele de expertiză medico- legale în comisie nr.3425/D din 20 noiembrie 2007, nr.293 din 17 noiembrie 2009, nr. 89 din 27 aprilie 2010, nr.370 din 25 august 2011 și nr.109 din 15 iunie 2012, potrivit căruia la Grădinaru Ion s-a constatat, „Traumatism cranio cerebral închis. Contuzie cerebrală gravă. Compresia emisferei drepte de hematom subdural acut temporal pe drepta" care se califică ca leziuni corporale grave. „Hematomul subdural depistat la Grădinaru Ion putea să fie format în diferite circumstanțe, posibil a fost cauzat în urma traumei la 17.09.2007 sau 11.09.2007". La fel, instanța de apel a considerat că argumentele apelanților privitor la faptul că nu s-a dovedit că fapta accidentului rutier conține elementele infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit.a) Cod penal, nu corespund adevărului și au fost respinse, deoarece declarațiile părții vătămate Grădinaru Ion au fost consecvente pe parcursul urmăririi penale și judecării cauzei în instanța de fond, coroborează cu celelalte probe de vinovăție, iar cerința privind pronunțarea unei decizii de achitare fiind una declarativă și în contradicție cu circumstanțele cauzei constatate prin probele cercetate. Totodată, Colegiul penal apreciază ca neîntemeiate motivele precum că nu există dovezi cine este proprietarul bunurilor sustrase, că nu s-a stabilit de unde au fost sustrase bunurile materiale, ori pe parcursul urmăririi penale și judecării cauzei nu a fost contestată calitatea de moștenitori și succesori a lui Grădinaru Ion, iar declarațiile acestora corespund circumstanțelor de fapt constatate, inclusiv cu faptul depistării lui Svințischi V. și Suruceanu A. cu bunurile sustrase în încăperea alăturată de lîngă locul infracțiunii. Nu există nici un motiv de a pune la îndoială declarațiile lui Grădinaru Ion, Aga Igor și Cais Serghei, întrucît cele relatate de către ei coroborează cu probele cercetate și confirmă integral faptul tentativei de furt a inculpaților. 5 Declarațiile martorului Lozovan F. nu demonstrează nevinovăția lui Svințischi Vasile, deoarece dînsul a confirmat faptul depozitării bunurilor lui Grădinaru I. în încăperea alăturată, unde ultimul venea uneori, iar Lozovan F. asigura paza magazinului de alături ce aparținea lui Perju Ig., ginerele inculpatului Svințischi V. Afirmațiile inculpatului Svințischi V. cu privire la nevinovăția sa în cauzarea leziunilor corporale lui Grădinaru I. prin încălcarea regulilor de circulație, instanța de apel a considerat că urmează a fi respinse, ca nefondate, fiindcă declarațiile părții vătămate, a martorilor și materialele cauzei se demonstrează în mod evident faptul comiterii infracțiunii de către Svințischi V. și anume faptul tamponării lui Grădinaru I. cu automobilul condus de inculpat, în urma căruia victima a primit traumă, iar ulterior constatîndu-se leziuni corporale grave. Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel a menționat că aceasta a fost stabilită în conformitate cu prevederile art.61, 75 și 90 Cod penal.

Hotărîrile judecătorești nominalizate sunt atacate cu recurs ordinar de către inculpatul Svințischi Vasile, care invocînd temeiul de drept prevăzute la art. 427 alin.(l) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărîrilor contestate cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, deoarece potrivit rapoartelor de expertiză medico-legale în comisie nr.51 din 03.06.2009, nr.293 din 17.11.2009, nr. 89 din 27.04.2010, nr.370 din 25.08.2011 și nr.109 din 15.06.2012 nu s-a stabilit că hematomul subdural depistat la Grădinaru Ion a fost cauzat în urma accidentului rutier, dar posibil a fost provocat în urma suportării traumatismului la domiciliu din 17 septembrie 2007. Astfel, instanțele judecătorești nu au luat în considerație concluziile expertizelor efectuate și le-au pus la baza deciziilor de condamnare. Nu s-a stabilit cu certitudine proveniența leziunilor corporale astfel acestea urmează a fi tratate în favoarea inculpatului. Faptul tamponării nu este negat și de însuși Svinischi V., astfel instanța a pronunțat sentința pe presupuneri, apreciind critic rapoartele de expertiză și alte probe din dosar. La 01 octombrie 2013, inculpatul a declarat recurs suplimentar împotriva hotărîrilor contestate, în care solicită achitarea sa pe capetele de învinuire aduse, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii 6 prevăzute la art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal, aceasta fiind o contravenție administrativă. Referitor la condamnarea sa pentru infracțiunea de furt, Svințischi V. a menționat că a depozitat materialele de construcție în depozitul lui Perju Ig. pentru ca acestea să nu fie sustrase de alte persoane și l-a rugat pe Suruceanu A. să-l ajute, dar nu a avut scopul de a sustrage el personal aceste bunuri materiale. Astfel, recurentul a invocat repetat aceleași motive care au fost anterior menționate în cererea de apel. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art.427 alin.(l) pct.6), 8), 10) Cod de procedură penală.

Judecînd recursurile ordinare declarate și verificînd argumentele invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că recursurile urmează a fi respinse, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit textului recursului, Svințischi V. invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise în cazul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul constată că acest temei pe care s-a bazat autorul recursului, nu persistă în cauză, deoarece instanțele de fond și apel nu au făcut o altă încadrare juridică a faptelor comise de către V. Svințischi decît cele în baza cărora acesta a fost pus sub învinuire. Instanțele de fond și de apel, în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția lui Svințischi Vasile în comiterea infracțiunilor 7 prevăzute de art.27,186 alin.(2) lit.b), c), d) și 264 alin.(3) lit.a) Cod penal, iar încadrarea juridică a acțiunilor acestuia este justă. Concluzia instanțelor judecătorești contestate sunt juste și se confirmă prin cumulul de probe administrate, cum sunt: - procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier, schema și fototabelul din 20 decembrie 2007, potrivit căruia s-a constatat locul tamponării de către Svințischi V. în s. Suruceni, în apropierea gospodăriei cet. Grădinaru I.(f.d.34-39); - procesul-verbal de audiere a părții vătămate Grădinaru Ion în cadrul urmăririi penale din 19 noiembrie 2007, care a declarat că la 11 septembrie 2011, fiind o sărbătoare religioasă, s-a întîlnit cu vecinii în s. Suruceni, unde a venit și inculpatul Svințischi V. cu automobilul de model „Nissan Maxima" procurat recent. După ce inculpatul le-a arătat automobilul, au hotărît să se despartă și el împreună cu nepoata Daniela s-au pornit spre casă, însă Svințischi V. efectuînd manevra de deplasare a automobilului cu spatele, 1-a lovit, iar el a căzut jos și s-a lovit puternic cu capul de asfalt. Lui i s-a făcut rău, însă vecinul Irodoi G., care este medic de profesie i-a fost acordat ajutor medical. I-a prescris tratament contra comoției cerebrale, iar Svințischi V. recunoscînd de fapt că el i-a comis aceste leziuni, i-a procurat medicamente și el a urmat tratamentul la domiciliu. Nu a comunicat despre accident la poliție și a refuzat de la început să se adreseze la medic, deoarece i s-a făcut jale de inculpat și de comun acord au ajuns la înțelegerea că ultimul va suporta toate cheltuielile pentru tratament. Ulterior, starea sănătății s-a agravat, avînd mari dureri de cap. La propunerea medicului Irodoi Gh., la 19 septembrie 2007, Svințischi Vasile 1-a transportat la Spitalul de Urgență din Chișinău, unde, a fost internat și operat la cap, iar toate cheltuielile au fost suportate de inculpat. însă, peste o perioadă de timp după externarea din spital inculpatul a refuzat să-i acorde ajutor medical pentru tratament. Astfel, el s-a adresat la poliție cu cerere, unde a comunicat despre accidentul rutier care a avut loc la 11 septembrie 2007. Careva traumă la 17.09.2007 el nu a primit, iar leziunile corporale depistate i-au fost cauzate în urma accidentului rutier din 11.09.2007; - declarațiile martorului Irodoi Gheorghe date în cadrul urmăririi penale și susținute în cadrul ședinței instanței de fond, care a declarat cala 11.09.2007 8 aflîndu-se în s. Suruceni, Svințischi V. executînd manevra de deplasare cu spatele automobilului l-a tamponat din neatenție pe Grădinaru Ion, care a căzut jos, s-a lovit cu capul de asfalt și a primit traumă la cap. Pe loc Svințischi V. s-a înțeles cu Grădinaru I. ca să nu comunice la poliție despre accident, iar el ca medic i-a prescris un tratament victimei. Medicamentele fiind procurate de inculpat și el îl trata la domiciliu. Sănătatea lui Grădinaru I. s-a agravat, iar la data de 19.09.2009 inculpatul 1-a transportat pe partea vătămată la Spitalul de Urgență din Chișinău, unde acesta a fost operat (f.d.10,164-170, vol.I); - declarațile martorului Rotari Vladimir date în cadrul urmăririi penale și susținute în cadrul ședinței instanței de fond, care a declarat că 11.09.2007 în s. Suruceni, Svințischi V. efectuînd manevra de deplasare cu spatele automobilului, 1-a tamponat pe Grădinaru I. care a căzut jos și a primit traumă la cap (f.d.6,174-179, vol.I); - rapoartele de expertiză medico-legală în comisie nr.293 din 17.11.2009,nr.89 din 27.04.2010, nr.370 din 25.08.2011 și nr.109 din 15.06.2012, prin care s-au stabilit că,„Hematomul subdural depistat la cet. Grădinaru Ion putea să fie format în diferite circumstanțe, posibil este de origine traumatică, se califică ca leziuni corporale grave, nu poate fi diferențiat dacă este un hematom acut sau subacut, precum nici nu este posibil de stabilit dacă a fost provocat la 17.09.2007 sau la 11.09.2007" (f.d.228-234, vol.I, f.d.3-9, vol.II,f.d.3-8,36-42, vol.IV); - declarațiile martorului Aga Igor date în cadrul urmăririi penale și susținute în cadrul ședinței instanței de fond, care a comunicat că la 15 mai 2011, aflîndu- se la postul de poliție Suruceni împreună cu șeful de post Cais S. a primit apel de la Grădinaru Ion, care a solicitat ca să vină urgent la casa lui unde anterior părinții lui afumau carne. S-au deplasat la clădirea fostului magazin din s. Suruceni, unde i-au găsit încuiați pe inculpații Svințischi Vasile și Suruceanu Adrian în magazin, care refuzau să deschidă ușa. Intrînd în magazin au depistat că inculpații sustrase dintr-o încăpere ce aparținea lui Grădinaru Ion materiale de construcție și le depozitase alături în altă încăpere ce aparținea rudei lui Svințischi V . (f.d.22,129-130, vol. III); 9 - declarațiile martorului Cais Sergiu, care a dat declarații analogice cu cele ale martorului Aga Igor (f.d.21,126-128, vol.III); - declarațiile martorului Lozovan Fiodor date în cadrul urmăririi penale și susținute în cadrul ședinței instanței de fond, care a relatat că locuia în încăperea ce aparținea lui Perju Igor din s. Suruceni, r-nul Ialoveni. In luna mai 2011, la solicitarea lui Svintischi Vasile a transmis ultimului cheile de la încăperea nominalizată, ulterior cînd a revenit a depistat că niște materiale de construcție erau depozitate în încăperea ce aparținea lui Perju Ig.(f.d.20, 131-132, vol.111). Concluziile experților expuse în rapoartele de expertiză medico-legale, sunt obiective și argumentate din punct de vedere al științei medico-legale. Mai mult ca atît, potrivit declarațiilor suplimentare a părții vătămate Grădinaru Ion date în cadrul ședinței instanței de fond ultimul a declarat că, „data de 17.09.2007 este o cifră simbolică care a fost spusă la spital de cel care la lovit cu mașina împreună cu Irodoi Gh. El personal nu era în stare să completeze fișa. Traume la data de 17.09.2007 nu a avut, se simțea foarte rău și primea picurători. Trauma a fost cauzată la 11.09.2007 în urma accidentului"; declarațiile martorului Irodoi Gheorghe care fiind audiat suplimentar în ședința instanței de fond, a comunicat că, „în istorie a fost scris data de 17.09.2007, însă aceasta este o dată mai recentă, se putea pune și o altă zi, s-a pus la întîmplare ...la medic au declarat că lovitura a avut loc la 17.09.2007, adică trauma a avut loc la domiciliu, așa s-au înțeles. Toți trei s-au înțeles, adică (Grădinaru I., Svintischi V. și Irodoi Gh.) ca să declare la medic că acasă la Grădinaru I. a avut loc un accident", prin urmare se confirmă că trauma a avut loc la 11 septembrie 2007, dar nu la data de 17.09.2007, cum a fost scris în fișa bolnavului că a suportat un traumatism la domiciliu, (f.d.31-32, 33-35, vol.II). Prin urmare, argumentele inculpatului Svintischi Vasile precum că dînsul nu a comis infracțiunile de încălcare a regulilor de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport și tentativa de furt, sunt neîntemeiate și contravin materialelor cauzei, iar nerecunoașterea vinovăției de către condamnat în comiterea infracțiunilor date, nu poate servi temei de achitare a acestuia, de vreme ce în cursul judecării cauzei au 10 fost administrate suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovăția condamnatului în comiterea infracțiunilor imputate și este apreciată de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărind scopul evitării răspunderii penale. Afirmațiile inculpatului Svințischi V. invocate în recurs precum că instanțele de judecată incorect au apreciat probele sus indicate, punîndu-le la baza sentinței de condamnare, nu pot fi reținute ca temei de admitere a acestui recurs, deoarece, ca probe acestea sînt adunate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de instanțe conform procedurii penale. Cu atît mai mult că critica referitor la procedura de apreciere a probelor ține de stare de fapt a cauzei și care deja a fost efectuată de două instanțe de judecată. Instanța de recurs verifică starea de drept a cauzei și numai în acest aspect este competentă a se expune. Astfel, Colegiul penal lărgit constată că acțiunilor inculpatului Svințischi Vasile li s-a dat o apreciere și încadrare juridică corectă, iar măsura de pedeapsă acestuia i s-a stabilit cu respectarea prevederilor art. 61, 75-76, 90 Cod penal, ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil al faptelor comise, de persoana celui vinovat, de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuiază răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normei penale în baza cărora a fost declarat vinovat, iar temei legal de a interveni în hotărîrea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit. În acest context, Colegiul conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise" de art.414- 419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărîre legală și întemeiată, astfel că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de inculpat și, potrivit legii, se impune respingere lui ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrilor atacate. Referitor la recursul suplimentar declarat de inculpatul Svințischi V. Colegiul penal menționează că recursul suplimentar declarat de inculpatul Svințischi V. la data de 01 octombrie 2013, urmează a fi respins, din motiv că acesta este depus peste termen. 11 În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală (modificat în redacția Legii nr. 66 din 05.04.2012, care a intrat în vigoare la 27.10.2012), termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Lecturînd materialele cauzei, Colegiul penal constată că, conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 29.05.2013 (f.d.115 A - 115 D, voi.IV), dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 29 mai 2013 în prezența acuzatorului de stat, succesorului părții vătămate Grădinaru P., avocatului Arhiliuc Gh. și inculpatului Svințischi V., cu anunțarea lor despre pronunțarea și primirea deciziei integrale la 28.06.2013. Astfel, în speță, termenul de declarare a recursului conform art. 422 Cod de procedură penală, a început să decurgă din 29 iunie 2013 de la pronunțarea deciziei integrale, și a expirat la 29 iulie 2013. Insă, potrivit datelor dosarului, recursul ordinar suplimentar declarat de inculpat a fost depus la 01 octombrie 2013 (f.d.138-139, vol.IV), prin urmare, a fost declarat peste termenul de 30 de zile stabilit de lege. Colegiul penal remarcă că, legea procesual-penală nu face careva mențiuni referitor la declararea suplimentară a recursului ordinar și nu stabilește alte termene pentru actele suplimentare, decît cele prevăzute la art. 422 Cod de procedură penală. Prin urmare, persoanele indicate în dispoziția art. 421 Cod de procedură penală, care au declarat în termen recurs ordinar, iar ulterior au depus recursuri suplimentare, acestea se vor considera ca depuse în termen, dacă ele se încadrează în termenul de 30 zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Colegiul penal conchide că, recursul suplimentar declarat de inculpatul V. Svințischi, este depus peste termenul legal, prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală, deoarece termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel a expirat la data de 29 iulie 2013. Circumstanțele invocate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra respingerii recursului suplimentar declarat de inculpat ca fiind declarat peste termen. 12

In conformitate cu prevederile art.434, 435 alin.(l) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de inculpatul Svințischi Vasile, împotriva sentinței Judecătoriei Ialoveni din 28 decembrie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2013, în cauza penală în privința lui Svințischi Vasile Pavel, cu menținerea hotărîrilor contestate. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată în ședință publică la 18 februarie 2014, ora 09 50. Președinte Petru Ursache Judecători Constantin Alerguș Ghenadie Nicolaev Nicolae Gordilă Vladimir Timofti 13