1ra-1155/14 — art. 201.1 alin. 2 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 201.1 alin. 2 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1155/14 — art. 201.1 alin. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-1155/2014
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
02 iulie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte –Ursache Petru,
Judecători – Timofti Vladimir și Nicolaev Ghenadie,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Dragni Petru, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2014, în cauza penală
privindu-l pe
Dragni Petru Constantin, născut la 17 mai 1955,
originar din mun. Chișinău, domiciliat în mun. Chișinău,
str. Socoleni 10, ap.44;
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
09.10.2012-27.11.2013 (prima instanță)
18.12.2013 – 26.03.2014 (instanța de apel)
03.06.2014–02.07.2014 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al
Curții Supreme de Justiție,
CONSTATĂ:
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 noiembrie 2013,
Dragni Petru Constantin a fost condamnat în baza art. 201/1 alin. (2) lit. a) Cod
penal la 4 ani închisoare.
În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost
suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat, că Dragni Petru la
26 iunie 2012, aproximativ la ora 00:10, aflîndu-se la domiciliu său, amplasat pe
str.Socoleni 10, ap.44, mun. Chișinău și fiind în stare de ebrietate, a inițiat un
conflict cu fosta soție Dragni Maria, în timpul căruia striga în adresa acesteia cu
cuvinte jignitoare, sărind la bătaie, după care a aruncat în direcția ultimei cu un
cuțit de bucătărie, provocîndu-i o plagă la nivelul toracelui pe stîngă, care au
fost calificate prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1812 din 27.07.2012 ca
vătămare corporală ușoară.
Tot el, Dragni Petru, la data de 26 iunie 2012, aproximativ la ora 00:10, a
inițiat un conflict și cu feciorul său pe numele Dragni Vasile, numindu-1 cu
1
cuvinte jignitoare, după care i-a aplicat mai multe lovituri în regiunea feței,
cauzîndu-i dureri fizice, în rezultat provocîndu-le părților vătămate Dragni
Maria și Dragni Vasile suferințe fizice și psihice, exprimate prin cauzarea
leziunilor corporale, jignirea onoarei și demnității acestora, care la fiul Vasile au
fost calificate prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1701D din 05.07.2012
ca vătămare neînsemnată a sănătății.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Popescu Ion în numele
inculpatului Dragni Petru prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea
cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care să fie dispusă achitarea inculpatului pe motiv că, fapta nu a
fost săvîrșită de inculpat. Concomitent a invocat, că concluzia despre vinovăția
persoanei nu poate fi întemeiată pe presupuneri iar dubiile în probarea
învinuirii, care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea inculpatului,
nefiind nimeni obligat să-și demonstreze nevinovăția. Consideră, că acțiunile
inculpatului greșit au fost calificate, pe motiv că, de fapt acestea erau îndreptate
întru legitima apărare a sa de la durerile ce le suporta în urma acțiunilor de
strangulare întreprinse de către Dragni Vasile, iar conflictul a fost inițiat de
către fosta soție Dragni Maria, care a început a-1 lovi pe Dragni Petru cu un băț
și cu un scaun peste diferite părți ale corpului, pricinuindu-i multiple leziuni
corporale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul, cu menținerea hotărîrii atacate.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Popescu Ion în numele inculpatului Dragni Petru, prin care, indicîndu-se
temeiurile prevăzute de art. 427 pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, se
solicita casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța d apel, în
alt complet de judecată, invocînd următoarele:
- decizia instanței de apel este adoptată în baza unor probe contradictorii,
bazate doar pe presupuneri și în lipsa unor dovezi incontestabile, ce ar confirma
vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii incriminate;
- leziunile corporale cauzate inculpatului Dragni Petru sunt mai grave decît
leziunile corporale cauzate părților vătămate Dragni Maria și Dragni Vasile, iar
inculpatul a acționat în stare de legitimă apărare;
- declarațiile părților vătămate Dragni Maria și Dragni Vasile urmau a fi
apreciate critic, acestea fiind bazate pe emoții și pe o stare psihică vădit agresivă
în urma conflictelor sistematice dintre ei și Dragni Petru;
- instanța de apel superficial a motivat respingerea probelor apărării prin
fraze declarative, nu a dat o apreciere probelor pe care și-a întemeiat decizia;
2
- nu au fost întrunite elementele infracțiunii, nu este de acord cu aprecierea
probelor;
- faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Examinînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul
penal consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în
termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recurs ordinar la 07 mai 2014, împotriva deciziei instanței de apel din
26 martie 2014, pronunțată în ședința publică pe 09 aprilie 2014, în termen.
Instanța de recurs ordinar verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele
motivelor invocate de recurent în baza temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a
probelor nu constituie o eroare de drept și nu poate servi drept temei pentru
casarea hotărîrii legal adoptate de către instanțele judecătorești.
Din conținutul recursului rezultă, că recurentul indică temeiurile prevăzute
de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, care stipulează că
hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului în cazul în care instanța de
apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost
întrunite elementele infracțiunii, sau faptei juridice i s-a dat o încadrare juridică
greșită – temeiuri care nu și-au găsit confirmarea în speța dată.
Colegiul constată, că lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că
decizia adoptată cuprinde toate motivele pe care se întemeiază soluția și
instanța de apel s-a pronunțat pe toate motivele relevante invocate în apel, în
fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de
procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată
prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală.
De asemenea, Colegiul reține că în recursul declarat este criticată aprecierea
de către instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă argumentul
invocat nu este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de
recurs.
Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele
de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția
cazurilor cînd instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea
3
anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor
erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către
instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de
condamnare sau de achitare.
Totodată, Colegiul penal menționează, că sub aspectul situației „neîntrunire
a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea
persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale
infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește
latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).
În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile
art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele
administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții,
atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de
judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre
vinovăția lui Dragni Petru privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011
alin. (2) lit. a) Cod penal, să fie întemeiată și legală, vinovăția acestuia fiind
dovedită pe deplin prin: declarațiile părților vătămate Dragni Maria, Dragni
Vasile, ale martorilor Plaiu Oxana, Bulgacova Olga, precum și prin: - procesul-
verbal de sesizare despre săvîrșirea infracțiunii din 26.06.2012, plîngerea lui
Dragni Vasile din 26.06.2012, confirmarea de la ,,903”, procesul-verbal de
cercetare la fața locului din 26.06.2012, planșele foto, procesul-verbal de
examinare a obiectului - cuțit de bucătărie, raportul de expertiză medico-legală
nr.1812 din 13.07.2012 - 27.07.2012, raportul de expertiză medico-legală
nr.1701/D din 29.06.2012 - 05.07.2012, referatul presentențial de evaluare
psihosocială a personalității lui Dragni Petru Constantin, raportul nr.401 a- 2012
de expertiză psihiatrică legală ambulatorie.
Mai mult, instanța de recurs consideră neîntemeiat și argumentul
recurentului, precum că a acționat în stare de legitimă apărare, întrucît acest
argument a fost invocat anterior în apel, instanța de apel expunîndu-se detaliat
asupra acestuia, just menționînd în acest sens că la art. 35 al Codului penal sunt
prevăzute cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, printre acestea
regăsindu-se și legitima apărare, temei pentru instituirea ultimei, servind atât
lipsa caracterului prejudiciabil, fapta prezentându-se ca o activitate social-utilă,
cât și lipsa de vinovăție, căci făptuitorul nu acționează cu voință liberă, ci
constrâns de necesitatea apărării valorilor sociale amenințate grav prin atac
periculos. Conform alin.(2) al art. 36 Cod penal, este în stare de legitimă apărare
persoana care săvîrșește fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material și real,
îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public și care pune
în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public, context în care,
4
se impune a menționa că o altă condiție implicită a apărării legitime perfecte
impune proporționalitatea apărării în raport cu gravitatea pericolului și cu
împrejurările în care s-a produs atacul ori în condițiile în care s-au depășit
limitele acestei proporționalități, însă din materiale cauzei, s-a constatat că
folosirea de către inculpat a cuțitului atâta timp cât partea vătămată Dragni
Maria era dezarmată constituie exact formula sus-enunțată (adică legitima
apărare nu mai are un caracter perfect), încadrându-se în depășirea stării
prevăzute la alin.(2) al art.36 Cod penal, astfel legitima apărare este invocată în
recurs fără a fi confirmată prin probe veridice.
Neîntemeiat instanța de recurs ordinar consideră și argumentul recurentului
precum că declarațiile părților vătămate Dragni Maria și Dragni Vasile urmau a
fi apreciate critic de către instanțele de judecată, acestea fiind bazate pe emoții și
pe o stare psihică vădit agresivă în urma conflictelor sistematice dintre ei și
Dragni Petru, din motiv că vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii
incriminate nu s-a bazat doar pe declarațiile părților vătămate, ci și pe cumulul
de probe administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședințele de
judecată, corect puse la baza hotărîrilor de condamnare.
Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs, conchide că temeiurile
indicate de recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor
de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul rejudecării
hotărîrii judecătorești și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca
fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Popescu Ion
în numele inculpatului Dragni Petru, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2014, în cauza penală privindu-l pe
Dragni Petru Constantin, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 iulie 2014.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Nicolaev Ghenadie
5
6