1ra-1111/2014 — Art. 217-1 alin. 3 lit. b, f CP

Prin sentința Judecătoriei Șoldănești din 05 iunie 2013, Saratschii Petru Andrei, a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, la 4 ani închisoare. Conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată a fost adăugată parțial pedeapsa stabilită lui Saratschii P.A., prin sentința Judecătoriei Șoldănești din 12 noiembrie 2004, numindu-i pedeapsă definitivă 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Barcari V.A., însă în privința acestuia hotărîrile judecătorești nu se contestă.

Potrivit sentinței, s-a stabilit că Saratschii P.A., prin înțelegere prealabilă cu Barcari V., la 23 și 24 mai 2012, în apropierea s. Olișcani, r-l Șoldanești, au înstrăinat punînd în circulație ilegală substanțe narcotice, realizînd lui Rusu R. marijuana, în cantități de 2,32 gr. și corespunzător 102,63 gr, ce se atribuie la substanțe narcotice. Conform rapoartelor de constatare tehnico-științifică din 24 și 27 iulie 2012 nr. 2735 și 2740, plantele înstrăinate de Saratschii P. și prezentate la cercetare sunt plante de cînepă - marihuana, ce se atribuie la substanțe narcotice, în cantitățile 2,32 gr. și corespunzător 102,63 gr. și reprezintă cantități mari. 1 Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, ca activitatea ilegală privind circulația și utilizarea precursorilor, adică a plantelor care conțin substanțe narcotice și a substanțelor narcotice, de două persoane, în cantități mari.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpat, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată pedeapsă neprivativă de libertate. În motivarea apelului a invocat că prin aceeași sentință a fost condamnat și Barcari V., însă acesta a fost eliberat prin decizia instanței de apel, fapt ce consideră incorect în coraport cu acțiunile sale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 februarie 2014, a fost respins apelul, ca depus peste termen și menținută sentința fără modificări.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut, că sentința a fost pronunțată la 05 iunie 2013 și la aceeași dată inculpatului fiindu-i înmînată copia acesteia, fapt confirmat prin dovada de primire, care este contrasemnată de inculpat. La 25 octombrie 2013, în adresa penitenciarului nr. 17-Rezina, a fost expediată dispoziția de executare în privința inculpatului, Saratschii P.A. Prin urmare, apelul a parvenit în instanța de apel la 19 decembrie 2013, adică peste aproximativ 6 luni după adoptarea sentinței, ceea ce se confirmă prin sigiliul cancelariei Curții de Apel Bălți, cu numărul de intrare 19112. Saratschii P.A. a invocat ca temei de repunere în termen a apelului, faptul că a aflat tîrziu despre decizia Curții de Apel Bălți, în privința lui Barcari V. Instanța de apel, nu a considerat întemeiată depunerea întîrziată a apelului, deoarece faptul emiterii deciziei Curții de Apel Bălți din 09 octombrie 2013, în privința lui Barcari V., nu poate servi ca temei pentru repunerea în termen a apelului inculpatului, Saratschii P., ci dimpotrivă aceasta confirmă, că ultimul nu a respectat termenul de atac. Din explicațiile inculpatului, Saratschii P., date în instanța de apel, reiese că anume adoptarea deciziei instanței de apel din 09.10.2013, a servit ca temei pentru a contesta sentința. Astfel, instanța de apel a conchis că inculpatul neîntemeiat a omis termenul pentru declararea apelului.

Hotărîrile judecătorești sînt atacate cu recurs ordinar de către inculpat, prin care solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să-i fie stabilită pedeapsă cu muncă neremunerată în folosul comunității. În motivarea recursului invocă că a recunoscut vina, se căiește sincer de cele întîmplate, părinții săi sunt invalizi și el este unicul ajutor al acestora.

Procurorul, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către inculpat, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece recursul nu se conformează cerințelor prevăzute de art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, iar la stabilirea pedepsei, instanțele de judecată au ținut cont de prevederile art. 61, 75, 76 Cod penal. 2

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În temeiul dispozițiilor art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu art. 401 Cod de procedură penală, inculpatul este în drept să declare apel, atît în latura penală, cît și în cea civilă. Termenul de declarare a apelului împotriva sentinței, potrivit prevederilor art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale. Potrivit art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual. Temeiurile pentru recurs pot fi invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, fapt stipulat de alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală. În prezenta cauză, Colegiul constată că, copia sentinței, unde este menționat dreptul și termenul de apel, a fost înmînată inculpatului, Saratschii P.A., contra semnătură potrivit recipisei (f.d. 229) la 05.06.2013, însă a fost contestată de către inculpat potrivit amprentei ștampilei de pe plicul poștal, abia la data de 17.12.2013 (f.d. 285), adică aproximativ peste 6 luni după adoptarea sentinței, ce depășește termenul pentru declararea apelului prevăzut de lege. Instanța de recurs apreciază ca juste concluziile instanței de apel referitor la respingerea alegațiilor inculpatului, Saratschii P.A., precum că a omis termenul de apel, dat fiind faptul că a aflat tîrziu despre pronunțarea deciziei instanței de apel în privința inculpatului, Barcari V., deoarece faptul dat nu constituie temei ce ar justifica faptul omiterii termenului de apel. Astfel, Colegiul penal consideră că, instanța de apel corect a decis respingerea apelului declarat ca depus peste termen. În împrejurările enunțate, instanța de recurs atestă că, în cazul în care a fost respins apelul ca depus peste termen, motivele apelului nu au constituit obiectul discuției în instanța de apel, astfel nefiind rezolvat fondul apelului. Prin urmare, Colegiul penal statuează că, deoarece motivele apelului nu au format obiectul dezbaterilor în instanța de apel, acestea nu mai pot constitui temei pentru recurs, reieșind din prevederile alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală. Așadar, Colegiul conchide că, recursul ordinar declarat este inadmisibil ca vădit neîntemeiat, deoarece motivele invocate de către inculpat în recurs, nu au fost obiect de discuție în instanța de apel.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, 3 DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Șoldănești din 05 iunie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 februarie 2014, declarat de către inculpatul, Saratschii Petru Andrei, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 iulie 2014. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu 4