1ra-402/2014 — art. 165 alin. 1 lit. b,c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 165 alin. 1 lit. b,c CP
- Temei legal
- 165 alin. 1 lit. b,c CP
1ra-402/2014 — art. 165 alin. 1 lit. b,c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr.1ra-402/14
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
26 februarie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență:
președinte –Petru Ursache,
judecătorii –Ghenadie Nicolaev și Constantin Alerguș,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 octombrie 2013 de inculpata
Drobnencaia Elena Andrei, născut la 29 septembrie
1990, originară și domiciliată în or. Bălți, str. T.
Vladimirescu 2 ap. 36;
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
04.06.2012 - 28.06.2013 (prima instanță)
04.09.2013 – 30.10.2013 (instanța de apel)
17.12.2013 – 26.02.2014 (instanța de recurs)
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Curții Supreme de Justiție
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Bălți din 28 iunie 2013, Drobnencaia Elena
Andrei a fost condamnată în baza art. 165 alin. (1) lit. b), c) Cod penal la 5 (cinci)
ani închisoare, fără aplicarea pedepsei complimentare.
În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa numită a fost
cumulată parțial pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău
din 12 decembrie 2011, stabilindu-i o pedeapsă definitivă de 5 (cinci) ani 6 (șase) luni
închisoare, în penitenciar de tip semiînchis pentru femei.
În fapt, instanța de fond pe baza probelor administrate la dosar a constatat că,
Drobnencaia Elena, în perioada lunilor septembrie-octombrie 2010, timp ce se afla pe
teritoriul mun. Bălți, unde locuia împreună cu mama sa, Drobnencaia Janna și prin
intermediul acesteia, făcînd cunoștință cu Scurtescu Natalia, dîndu-și seama că
acțiunile sale sunt îndreptate nemijlocit spre recrutarea și transportarea unei persoane
în scop de exploatare sexuală comercială și dorind aceasta, acționînd din interes
material, prin înșelăciune, folosindu-se de starea grea materială a ultimei, sub
pretextul că o va ajuta la angajarea unui serviciu bine plătit în calitate de dansatoare,
a recrutat-o pe ultima și suportînd toate cheltuielele, i-a organizat deplasarea prin
intermediul Aeroportului Internațional Chișinău în or. Istambul, Turcia, unde
1
Scurtescu Natalia a fost vîndută în hotelul „Hanji” și contrar voinței sale a prestat
servicii sexuale contra plată diferitor bărbați timp de două luni, fără careva
remunerări materiale, pentru a restitui cheltuielele suportate pentru organizarea
transportării ei.
Sentința nominalizată a fost atacată cu apel de către inculpată, care a solicitat
casarea acesteia, ca fiind ilegală, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare în
privința sa.
Apelanta a invocat că nu este vinovată de infracțiunea imputată. Mai mult,
partea vătămată Scurtescu Natalia a afirmat că nu a avut nici o înțelegere cu ea, nu a
fost vîndută, ci singură a dorit să plece în Turcia. Careva pretenții nu are. A scris
plîngere la poliție deoarece proxenetul „Zachi” nu s-a răsplătit cu ea.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 octombrie 2013 a
fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpată, cu menținerea sentinței, fără
modificări.
4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că, vina
inculpatei Drobnencaia Elena de comiterea infracțiunii incriminate s-a confirmat pe
deplin prin probele administrate și cercetate în prima instanță, și care în ansamblul
lor, din punct de vedere al coroborării, au dovedit cu certitudine vinovăția ei de
săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 165 alin. (1) lit. b), c) Cod penal.
În recursul ordinar declarat de inculpata Drobnencaia Elena, se solicită
casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
Recurenta, invocînd ca temeiuri de declarare a recursului- art. 427 alin. (1) pct.
6) și 12) Cod de procedură penală, menționează faptul că instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică
greșită.
În motivarea recursului, inculpata indică că instanța de apel nu a luat în
considerație motivele din apel, respingînd argumentele ca nefondate, apreciindu-le
critic. Sentința de condamnare se bazează doar pe declarațiile părții vătămate, care nu
sunt confirmate prin alte probe. Nu s-a constatat cu certitudine că partea vătămată
Scurtescu Natalia s-ar fi aflat în poziție de vulnerabilitate, iar recurenta ar fi profitat
de această poziție, sau că ar fi primit careva sume bănești pentru traficul ultimei.
Totodată, invocă că instanța de apel nu a verificat legalitatea probelor
examinate de prima instanță și nici nu le-a dat o nouă apreciere. Ultima urma să se
pronunțe asupra tuturor circumstanțelor și a le da o apreciere juridică corectă
acțiunilor sale. Partea vătămată știa despre natura lucrului pe care urma să-l presteze
și condițiile în care urma să lucreze.
Verificînd argumentele invocate în recursul ordinar în raport cu materialele
cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele
considerente.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
2
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care constată că este vădit neîntemeiat.
Recurenta a invocat în recursul ordinar ca temeiuri pentru recurs pct. 6) și 12)
alin. (1) ale art. 427 Cod de procedură penală.
Conform pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a
instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul
cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar conform
pct. 12) alin. (1) al aceluiași articol, în cazul cînd – faptei săvîrșite i s-a dat o
încadrare juridică greșită.
Însă, instanța de recurs constată că, argumentele din recurs sunt neîntemeiate,
iar decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală,
ea fiind legală și întemeiată.
Astfel, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de
procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,
verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în
procesul urmăririi penale cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face, ca
concluzia despre vinovăția lui Drobnencaia Elena Andrei în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. b), c) Cod penal, să fie justă și întemeiată.
Necătînd la faptul că, inculpata vina nu și-a recunoscut, instanța de apel a
constatat că vinovăția acesteia pe deplin a fost dovedită prin: declarațiile părții
vătămate Scurtescu Natalia, al martorului Drobnencaia Janna, cît și prin celelalte
materiale ale cauzei ca: plîngerea lui Scurtescu Natalia din 18 ianuarie 2012 (vol. 1,
f.d. 4), extrasul din Registrul de Stat al Populației (vol. 1, f.d. 15-17), informație în
sistemul de căutare Acces prin care se confirmă faptul că Scurtescu Natalia , la data
de 05 noiembrie 2010 a părăsit țara prin punctul trecerii controlului vamal Chișinău-
Aeroport și respectiv a revenit în țară la data de 04 ianuarie 2011 prin punctul de
trecere Chișinău-Aeroport (vol. 1, f.d. 29A-29B), procesul-verbal de ridicare din 07
mai 2012 în rezultatul căreia de la Scurtescu Natalia a fost ridicat pașaportul străin de
care ultima s-a folosit la ieșirea și intrarea în Republica Moldova (vol. 1, f.d. 33-34),
procesul-verbal de cercetare a obiectului din 14 mai 2012 în rezultatul căruia a fost
cercetat pașaportul străin a lui Scurtescu Natalia unde este aplicată viza de ședere din
Turcia (vol. 1, f.d. 35-37), informația prestată de către Serviciul Grăniceri, prin care
se confirmă că inculpata la data de 05 noiembrie 2010 se afla peste hotarele
Republicii Moldova (vol. 1, f.d. 55), procesul-verbal de ridicare din 24 mai 2012 în
rezultatul căreia de la Drobnencaia Elena a fost ridicat pașaportul străin de care
ultima s-a folosit la ieșirea și intrarea în Republica Moldova (vol. 1, f.d. 60-61),
informația prestată de către Compania Aeriană Airport Chișinău și lista pasagerilor
tuturor rutelor Chișinău-Istambul la data de 05 noiembrie 2010, unde ca pasager
figurează Scurtescu Natalia (vol. 1, f.d. 66-72).
Astfel, instanța de apel corect a concluzionat că vina inculpatei de săvîrșirea
infracțiunii incriminate pe semnele: trafic de ființe umane, prin recrutarea și
transportarea unei persoane, cu sau fără consimțămîntul acesteia, în scop de
exploatare sexuală comercială, prin încredere și abuz de vulnerabilitate - este
dovedită pe deplin, just apreciind critic depozițiile inculpatei, considerîndu-le ca o
3
metodă aleasă de ultima pentru a evita răspunderea penală, deoarece ele sînt
combătute în totalmente de ansamblul de probe administrate.
La judecarea cauzei în cadrul instanței de apel, ultima corect a conchis că deși
inculpata nu și-a recunoscut vina în cele incriminate, aceasta nu echivalează cu
achitarea sa de vreme ce au fost administrate toate probele ce înlătură dubiul judiciar.
Instanța de apel just a concluzionat asupra faptului că vinovăția inculpatei este
dovedită și prin declarațiile date de aceasta în ședința primei instanțe, prin care a
recunoscut discuția cu victima precum că ultima dorește să plece în Turcia, în
legătură cu starea materială grea, împreună cu proxenetul au întîlnit-o la aeroport, au
trăit în același apartament și au prestat servicii sexuale contra plată.
Referitor la declarațiile martorului Panchevici Tatiana privind faptul că nu
cunoștea dacă inculpata a ajutat-o pe Scurtescu Natalia să plece în Turcia sau dacă i-a
dat careva bani, cunoștea doar că fetele sosite din Turcia, erau întîlnite de proxenetul
Zacheria, care le achita suma de 100 dolari lunar și 200 dolari pentru drum, instanța
de apel just nu le-a reținut deoarece toate probele au fost apreciate în conformitate cu
prevederile art. 101 Cod de procedură penală.
În ce privește afirmația recurentei privind faptul că partea vătămată știa de
natura lucrului care urma să-l presteze și condițiile în care urma să lucreze și a dorit
plecarea în Turcia, nu poate fi reținută și urmează a fi apreciată critic, deoarece
conform declarațiilor părții vătămate, cert s-a stabilit că condamnata este vinovată de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. b), c) Cod penal.
La stabilirea pedepsei lui Drobnencaia Elena, s-a ținut cont pe deplin de
prevederile art. 6, 61, 75 Cod penal, fiindu-i aplicată o pedeapsă echitabilă, adecvată
personalității inculpatei, faptelor comise, dar și circumstanțelor cauzei.
Mai mult ca atît, argumentele reținute de recurentă au fost obiectul judecării în
instanța de apel, iar aceasta, respectînd prevederile art. 414 alin. (3) Cod de procedură
penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate, just respingîndu-le și
hotărîrea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Ținînd cont de cele enunțate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
enunță că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.
Pentru aceste motive, în conformitate cu prevederile pct. 4) alin. (2) art. 432
Cod de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpata Drobnencaia Elena
Andrei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 octombrie
2013 în cauza penală în privința sa, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 martie 2014.
Președinte Judecător Judecător
Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Constantin Alerguș
4
5