ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 15.07.2014

1ra-639/2014 — art.152 alin.2 lit.e Cod penal

HOTĂRÂRE
15.07.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.152 alin.2 lit.e Cod penal
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6,8,12 CPP
Citează această cauză
1ra-639/2014 — art.152 alin.2 lit.e Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-639/14

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

24 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Constantin Alerguș,

Judecători – Liliana Catan, Ion Guzun, Iurie Bejenaru, Sveatoslav Moldovan,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocații

Pșeneac Parascovia, Voevuțkaia Svetlana în numele inculpatului Goncearuc

Constantin și a avocatului Ciolacu Nicolae în numele inculpatului Volevaci

Pavel, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31

mai 2012, în cauza penală în privința lui

Volevaci Pavel Ivan,

născut la 24 februarie 1981, originar și domiciliat

pînă la reținere în mun. Chișinău, str. Albișoara

80/4, ap. 122,

și

Goncearuc Constantin Vitalii,

născut la 28 martie 1981, originar și domiciliat pînă

la reținere în mun. Chișinău, str. Colina Pușkin 14,

ap. 5.

Date referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

2011 (instanța de fond);

(instanța de apel);

2012;

de la 18 februarie 2014 – pînă la 24 iunie 2014

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

2011 au fost condamnați:

1

- Volevaci Pavel în baza art. 152 alin. (2) lit.e) Cod penal, cu aplicarea

art. 79 Cod penal, la amendă în mărime de 250 unități convenționale,

echivalentul a 5000 lei;

- Goncearuc Constantin în baza art. 152 alin. (2) lit.e) Cod penal, la 4 ani

închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de un an.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Sobco Oleg, în privința căruia

hotărîrile judecătorești nu se contestă.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, prin care s-a dispus încasarea în

mod solidar de la Goncearuc Constantin și Sobco Oleg în beneficiul lui Scleruc

Victor a prejudiciului moral în sumă de 8000 lei.

Pavel, la 28 septembrie 2009, aproximativ ora 0230, împreună cu Goncearuc

Constantin și Sobco Oleg, aflîndu-se pe str. 31 August 1989, mun. Chișinău,

vizavi de teatrul „Licurici”, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, acționînd intenționat, l-au maltratat pe Scleruc Victor, cauzîndu-i,

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2904/D din 20 octombrie

2009, vătămări corporale grave, după care, în mod deschis, din buzunarul de

la scurtă, i-au sustras bunuri materiale, cauzîndu-i părții vătămate un

prejudiciu material considerabil în mărime de 7500 lei.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care

Volevaci Pavel și Goncearuc Constantin să fie condamnați în baza art. 188

alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 8 ani închisoare, fiecare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

Apelantul a invocat că instanța de fond neîntemeiat a reîncadrat

acțiunile acestora în baza art. 152 alin.(2) lit.e) Cod penal, pe motiv că nu a fost

demonstrat faptul sustragerii bunurilor materiale de la partea vătămată

Scleruc Victor, care, atît pe parcursul urmăririi penale, cît și în cadrul ședinței

instanței de fond, a afirmat că anume inculpații i-au sustras bunurile

materiale. La fel, instanța de fond nu a dat aprecierea corespunzătoare

declarațiilor martorului Rudenco Ol., care a confirmat că partea vătămată

Scleruc V. a avut în jurul gîtului un lanț din aur, care, după bătaia ce a avut

loc, a dispărut. Totodată, la stabilirea pedepsei instanța de fond nu a ținut

2

cont de gravitatea, motivul și scopul infracțiunii comise, de persoana acestora,

de faptul că inculpații nu și-au recunoscut vina, nu au conștientizat caracterul

social periculos al acțiunilor sale, astfel instanța neîntemeiat a aplicat față de

inculpații Volevaci P. prevederile art. 79 Cod penal, iar în privința lui

Goncearuc C. art. 90 Cod penal, pedeapsă care nu-și va atinge scopul.

2012, a fost admis apelul procurorului, casată sentința Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 09 decembrie 2011, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, conform căreia

Volevaci Pavel și Goncearuc Constantin au fost condamnați în baza art. 188

alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 6 ani închisoare, fiecare, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, dispunîndu-se încasarea în mod

solidar de la Goncearuc C. și Sobco Ol. în beneficiul lui Scleruc Victor a

prejudiciului moral în sumă de 8000 lei, în rest, acțiunea a fost respinsă ca

nefondată.

Goncearuc Constantin și Sobco Oleg, la 28 septembrie 2009, aproximativ la

ora 0230, aflîndu-se pe str. 31 August 1989, mun. Chișinău, vizavi de teatrul

„Licurici”, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, acționînd cu

intenție directă, din motiv de profit, l-au maltratat pe cet. Scleruc Victor cu

pumnii și picioarele, cauzîndu-i, conform raportului de expertiză medico-

legală în comisie nr. 215 din 10 august 2010, vătămări corporale medii, care nu

prezintă pericol pentru viață, dar au condiționat dereglarea sănătății de lungă

durată peste 21 de zile, după care, din buzunarul scurtei, în mod deschis, i-au

sustras bani în sumă de 700 lei, iar de la gît - un lanț cu o cruciuliță din aur în

valoare de 6800 lei, cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciul considerabil, în

sumă totală de 7500 lei.

Instanța de apel a considerat că nu pot fi luate în considerație

argumentele inculpaților Volevaci Pavel și Goncearuc Constantin precum că

ei nu au sustras de la partea vătămată Scleruc Victor bani în sumă de 700 lei și

lănțișorul de aur cu cruciuliță de la gît în valoare de 6800 lei, deoarece acestea

sunt combătute în totalitate prin declarațiile părții vătămate Scleruc Victor și

martorului Rudenco Oleg, declarațiile cărora instanța de apel le consideră ca

veridice, corecte, care corespund realității.

3

La fel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Dragan

Mihail și Susanu Vitalie, care au afirmat că în momentul bătăii dînșii nu au

văzut și nici nu au auzit ca inculpații să fi sustras bunuri de la partea

vătămată, pe motiv că, în opinia instanței, aceștia au drept scop favorizarea

evitării răspunderii penale de către inculpați pentru infracțiunea comisă,

deoarece Dragan M. fiind prieten cu inculpații, iar Susanu V. s-a aflat la o

distanță mare de la locul incidentului.

Prin urmare, Colegiul penal al Curții de Apel a conchis că în acțiunile

inculpaților Volevaci Pavel și Goncearuc Constantin se conțin elementele

constitutive ale infracțiunii incriminate, deoarece inculpații nominalizați au

avut un singur scop, și anume de a sustrage în mod deschis bunurile părții

vătămate, prin atac, apreciind că acțiunile acestora au fost bine determinate

ținînd cont de scopul și modalitatea săvîrșirii faptelor, care se încadrează în

prevederile art. 188 alin.(2) lit.b), f) Cod penal, astfel acțiunile lui Volevaci

Pavel și Goncearuc Constantin urmează a fi reîncadrate în prevederile normei

nominalizate, dat fiind faptul că nu au fost prezentate probe ce ar demonstra

vinovăția acestora în fapta de care au fost puși sub învinuire – art. 188 alin. (3)

lit. c) Cod penal.

avocații Pșeneac Parascovia și Voevuțkaia Svetlana în numele inculpatului

Goncearuc C. și avocatul Ciolacu Nicolae în numele lui Volevaci P., care au

solicitat:

- avocații Pșeneac P. și Voevuțkaia Sv. în numele lui Goncearuc C.,

casarea hotărîrii instanței de apel, cu menținerea sentinței instanței de fond,

deoarece lipsesc probe ce ar demonstra prezența în fapta săvîrșită de inculpat

a scopului de sustragere a bunurilor persoanei, iar instanța de apel a dat o

apreciere juridică greșită probelor acumulate, calificînd acțiunile inculpatului

Goncearuc C. în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal. Consideră că

instanța de fond corect a constatat că probele prezentate de partea învinuirii

nu sunt veridice pentru a demonstra vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii de tîlhărie. La fel, a menționat că nici un martor nu a probat faptul

că careva din inculpați a sustras bunuri materiale de la partea vătămată.

- avocatul Ciolacu Nicolae în numele lui Volevaci P., casarea deciziei

instanței de apel și menținerea sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din 09 decembrie 2011, fiindcă nu au fost prezentate probe pertinente și

4

concludente referitor la sustragerea de către Volevaci P. a anumitor bunuri de

la partea vătămată Scleruc V., iar condamnarea inculpatului în baza art. 188

alin.(2) lit. b), f) Cod penal este neîntemeiată și ilegală. Mai mult ca atît, în

ședința de judecată s-a stabilit că în rezultatul loviturilor aplicate lui Scleruc

Victor i-au fost cauzate leziuni corporale ce se califică ca vătămări corporale

medii, în legătură cu acesta, prima instanță corect a calificat acțiunile lui

Volevaci P. în baza art.152 alin.(2) lit.e) Cod penal.

decembrie 2012, s-a decis inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de

avocații Pșeneac Parascovia și Voevuțkaia Svetlana în numele inculpatului

Goncearuc C. și de avocatul Ciolacu Nicolae în numele lui Volevaci Pavel,

fiind vădit neîntemeiate.

În motivarea soluției date, instanța de recurs a menționat că hotărîrea

instanței de apel privind vinovăția lui Goncearuc C., Volevaci P. și încadrarea

juridică a acțiunilor acestora în baza art. 188 alin. (2) lit.b), f) Cod penal este

corectă și se bazează pe cumulul de probe concludente, utile și veridice, care

au fost verificate sub toate aspectele de fapt și de drept, complet și obiectiv,

fiind apreciate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, potrivit

art.101 Cod de procedură penală, iar pedeapsa le-a fost aplicată în

conformitate cu prevederile art.61, 75 Cod penal.

Concluziile date au fost bazate atît pe declarațiile părții vătămate

Scleruc V., cît și pe actele cauzei: cererea părții vătămate Scleruc V.,

înștiințarea nr. 903 a medicului Coldarari din 28.09.2009, raportul de

examinare medico-legală nr. 2696/D din 13 octombrie 2009, raportul de

expertiză medico-legală nr. 2904/D din 30 octombrie 2009, procesele-verbale

de recunoaștere a persoanei din 13 octombrie 2009, procesul-verbal de

confruntare din 28 octombrie 2009, raportul de expertiză medico-legală în

comisie nr. 215 din 10 august 2010, probe care, luate în ansamblu, confirmă

vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii imputate.

La fel, instanța de recurs a considerat că recursurile declarate de avocații

Pșeneac P., Voevuțkaia Sv., Ciolacu N. în numele inculpaților Goncearuc C. și

Volevaci P. nu cuprind o motivare/argumentare din punct de vedere al

temeiurilor la care au făcut referire recurenții, iar motivul că instanța de apel

nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar, sînt lipsite de suport

probant.

5

avocatul Ciolacu Nicolae în numele condamnatului Volevaci Pavel care,

invocînd prevederile art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea

acestora, cu menținerea sentinței instanței de fond, pe motiv că atît instanța de

apel, cît și cea de recurs au motivat insuficient soluțiile sale, în termeni

generali și vagi, care reprezintă un viciu de procedură. Din declarațiile

martorului Rudenco Oleg nu se confirmă atacul, cu scopul sustragerii

bunurilor, acesta a confirmat că între partea vătămată și inculpați s-a

manifestat un conflict din cauza nerespectării rîndului la bar. Tot dînsul a mai

declarat că pe drum spre spital partea vătămată verificînd buzunarele a

observat că-i lipsesc banii și lanțul. Instanța de apel și-a întemeiat soluția de

condamnare a lui Volevaci P. în baza declarațiilor martorului Sevriuc Andrei,

încălcînd dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 paragraful 1 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deoarece inculpații au contestat

credibilitatea declarațiilor martorului Sevriuc A., iar instanța de fond a

considerat ca fiind neveridice și inadmisibile declarațiile acestui martor, în

condițiile în care, la mai multe întrebări ale apărării, acest martor nu a dorit să

răspundă, iar între declarațiile sale date în cadrul urmăririi penale și cele

depuse în instanța de judecată sunt divergențe.

Totodată, a menționat că compunerea completului de judecată la

examinarea admisibilității recursului ordinar a fost contrară legii, fiindcă în

calitate de judecător raportor a participat judecătorul N. Gordilă, însă la

examinarea cauzei în ordine de apel în calitate de apărător al inculpatului

Goncearuc C. a participat avocata Gordilă Svetlana, care este soția

judecătorului N. Gordilă. Prin urmare, judecătorul raportor nu a avut dreptul

legal de a participa la judecarea acestei cauze.

8.1. Recurs în anulare a declarat și avocata Voevuțkaia Svetlana în

numele condamnatului Goncearuc Constantin, care, invocînd temei de drept

prevederile art. 453 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei

instanței de recurs și de apel, cu menținerea sentinței instanței de fond,

fiindcă procesul de judecată în instanța de apel nu a fost unul echitabil, fiind

încălcate prevederile art. 6 CEDO, eroare care nu a fost corectată nici de

instanța de recurs, iar potrivit jurisprudenței CEDO, omiterea instanțelor de a

verifica obiectiv toate argumentele părții, constituie o violare a art. 6 CEDO, în

acest sens s-a pronunțat și Curtea Europeană prin decizia sa din 11 octombrie

6

2011 în cauza „Fomin vs Moldova”, unde s-a constatat că reclamanta nu a

beneficiat de un proces echitabil, întrucît instanțele naționale au eșuat să

abordeze argumentele și probele reclamantei sau să specifice motivele care au

stat la baza condamnării acesteia, precum și Curtea a considerat că cauza nu a

fost considerată corespunzător de către instanța națională.

Nici o probă nu confirmă în acțiunile inculpatului Goncearuc C.

componența infracțiunii de tîlhărie, iar instanța de apel greșit a calificat

acțiunile inculpatului în baza art. 188 alin. (2) lit.b), f) Cod penal.

Astfel, abordarea superficială a probatoriului, cît și nemotivarea

concluziilor instanțelor de apel și recurs privind respingerea probelor și

argumentelor prezentate de apărare sunt contrare principiilor stabilite în

jurisprudența CEDO, care impun analiza fiecărei probe pertinente cauzei,

precum și a coraportului dintre toate probele administrate.

La fel, consideră că compunerea completului de judecată la examinarea

admisibilității recursului ordinar a fost contrară legii, deoarece în calitate de

judecător raportor a participat judecătorul N. Gordilă. Însă, la examinarea

cauzei în ordine de apel în calitate de apărător al inculpatului Goncearuc C. a

participat avocata Gordilă Svetlana, care este soția judecătorului N. Gordilă.

ianuarie 2014, au fost admise recursurile în anulare declarate de avocatul

Nicolae Ciolacu, în numele condamnatului Volevaci Pavel, și de avocata

Svetlana Voevuțkaia, în numele condamnatului Goncearuc Constantin, casată

total decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 05 decembrie

2012 și dispusă rejudecarea cauzei la etapa examinării admisibilității în

principiu a recursului de către Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în

alt complet de judecată.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a

fi admise din următoarele considerente.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.a) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs, admite recursul, casează, parțial sau total,

hotărîrea atacată, cu menținerea hotărîrii primei instanțe, cînd apelul a fost

greșit admis.

Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

7

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în temeiurile prevăzute de prezentul articol.

Recurenții invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427

alin.(1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală și anume – hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal constată că aceste temeiuri și-au găsit confirmare în speța

nominalizată, reieșind din următoarele.

Instanța de recurs menționează că, potrivit rechizitoriului lui Volevaci

Pavel și Goncearuc Constantin le-a fost incriminat faptul că, la 28 septembrie

2009, în jurul orelor 02 30, aflîndu-se împreună cu Sobco O., pe str. 31 August

1989, mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane,

acționînd intenționat, din motive de profit, l-au maltratat pe cet. Scleruc V.,

cauzîndu-i vătămări corporale grave, după care în mod deschis i-au sustras

bani și alte bunuri materiale în sumă totală de 7500 lei, adică infracțiunea

prevăzută la art. 188 alin.(3) lit.c) Cod penal.

Colegiul atestă că, potrivit sentinței, Volevaci P. și Goncearuc C. au fost

condamnați în baza art. 152 alin.(2) lit. e) Cod penal, din motiv că în acțiunile

acestora nu s-au stabilit elementele infracțiunii imputate, și anume atacul

asupra persoanei cu scopul sustragerii bunurilor părții vătămate.

Instanța de apel, casînd sentința primei instanțe privind condamnarea

lui Volevaci P. și Goncearuc C. în baza art. 152 alin.(2) lit. e) Cod penal, a

pronunțat o nouă hotărîre potrivit căreia i-a recunoscut vinovați pe inculpați

în baza art. 188 alin.(2) lit.b), f) Cod penal.

Astfel, instanța de recurs constată, că decizia instanței de apel nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de condamnare a lui Volevaci

verificînd și cercetînd probele prezentate de partea acuzării, și anume: -

declarațiile părții vătămate Scleruc V., a martorilor Rudenco O., Dragan M., Susanu

I., Sevriuc A., a inculpatului Sobco O., actele cauzei, a conchis că acestea nu

dovedesc vinovăția lui Sobco O. în săvîrșirea atacului tîlhăresc, fiindcă

lipsește intenția inculpaților de a ataca partea vătămată în scopul sustrageriii

bunurilor acestuia, care prin acțiunile lor i-au cauzat lui Scleruc V. vătămarea

intenționată medie a sănătății.

8

Colegiul penal lărgit ține să menționeze că tîlhăria presupune nu

oricare violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, dar

numai violența care este legată de atac asupra unei persoane, cu scopul

sustragerii bunurilor.

Infracțiunea prevăzută la art. 188 Cod penal este o infracțiune formală și

se consideră consumată din momentul săvîrșirii atacului asupra victimei, dacă

acesta este însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, în

scop de sustragere a bunurilor.

Prin „atac” se înțelege acțiunea agresivă a făptuitorului, surprinzătoare

pentru victimă, care este însoțită de violența periculoasă pentru viața sau

sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe.

Latura subiectivă a faptei incriminate la art. 188 Cod penal se manifestă,

prin vinovăție sub formă de intenție directă. La calificare, este obligatorie

stabilirea scopului special – de sustragere – cel prin care se exprimă scopul de

cupiditate.

Astfel, pentru existența infracțiunii de tîlhărie este important ca apariția

scopului de sustragere la făptuitor să preceadă acțiunea de atac însoțită de

aplicarea violenței sau amenințării cu violență.

Prin urmare, instanța de fond corect a stabilit că prin probele

administrate, lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii de tîlhărie în

acțiunile lui Goncearuc C. și Volevaci P., fiindcă cu certitudine s-a constatat că

conflictul s-a început între partea vătămată și inculpatul Goncearuc C. lîngă o

gheretă, din motivul că ultimul a făcut comandă de o cafea fără a sta în rînd,

care a continuat afară, unde, partea vătămată într-un mod brutal i-a făcut

observație lui Goncearuc C. Partea vătămată înervîndu-se a încercat să-i aplice

o lovitură lui Goncearuc C., însă, a nimerit în Sobco O., care a căzut jos, iar

conflictul s-a transformat în bătaie. Volevaci P. l-a apucat pe partea vătămată

și pierzîndu-și echilibrul, ambii au căzut jos. Ulterior, Goncearuc C. l-a lovit

de vre-o două ori pe Scleruc V., spunîndu-i să se liniștească. Apoi, Goncearuc

C., Sobco O., Volevaci P. și Dragan M. au plecat, iar partea vătămată a rămas

lîngă gheretă. Însă, după cum afirmă partea vătămată, lui i-au fost aplicate

lovituri de către toți inculpații, dar de către Goncearuc C., care se afla

9

deasupra lui, a fost smuls lanțul cu cruciuliță de la gît, iar Volevaci P. i-a

sustras banii din buzunarul scurtei.

Totodată, instanța menționează că însăși din declarațiile părții vătămate

rezultă că conflictul a apărut spontan din cauza neînțelegerilor personale cu

Goncearuc C., declarații care sunt confirmate și de martorii Dragan M. și

Susanu V., care au mai relatat că “nimeni din inculpați nu au înaintat careva

cerințe de ai fi transmise bunuri sau că inculpații ar fi sustras de la partea vătămată

careva bunuri”, iar instanța de apel incorect le-a apreciat critic, deoarece “nu se

exclude faptul, că inculpații l-ar fi rugat pe martorul V. Susanu să nu declare despre

furtul bunurilor de la partea vătămată V. Scleruc cu scopul de a le ameliora situația”

(f.d.49, vol.III).

În circumstanțele nominalizate, instanța de recurs consideră că de la

bun început intențiile și acțiunile inculpaților au fost îndreptate spre aplicarea

vătămărilor corporale părții vătămate în urma conflictului apărut între aceștia,

dar nu în săvîrșirea atacului tîlhăresc.

Materialele cauzei confirmă cert faptul că conflictul între partea

vătămată și inculpați a avut loc în văzut tuturor persoanelor care se aflau în

cafenea și nimeni nu au văzut ca inculpații să fi sustras careva bunuri de la

acesta (partea vătămată). Mai mult, din declarațiile martorului O. Rudenco,

rezultă că despre dispariția banilor și a lănțușorului de aur, partea vătămată a

depistat în drum spre spital, astfel, ca probe care ar confirma că în timpul

conflictului de la partea vătămată au fost sustrase bunurile nominalizate, nu

au fost prezentate. Mai mult ca atît, aceste bunuri nu au fost depistate și

anexate la cauză ca corpuri delicte.

La materialele cauzei este anexată copia deciziei Curții Supreme de

Justiție din 02 aprilie 2013 în privința lui Sobco Oleg, cauza penală în privința

acestuia fiind examinată într-o procedură separată, unde, se constatată că

“Colegiul penal consideră că din start acțiunile inculpaților au fost îndreptate spre

aplicarea vătămărilor corporale părții vătămate în urma conflictului apărut între

ei…”, “mai mult însăși din declarațiile părții vătămate rezultă că, conflictul a

apărut spontan, din cauza neînțelegerilor personale cu C. Goncearuc”.

În acest context, concluzia instanței de apel privind condamnarea lui

Volevaci P. și Goncearuc C. în baza art. 188 alin. (2) lit.b), f) Cod penal,

10

urmează a fi casată, ca fiind ilegală și neîntemeiată, cu menținerea sentinței

instanței de fond, care este legală, motiv pentru care se apreciază că apelul a

fost greșit admis.

Astfel, recursurile declarate de avocații Pșeneac P., Voevuțkaia Sv. în

numele inculpatului Goncearuc Constantin și de avocatul Ciolacu Nicolae în

numele inculpatului Volevaci Pavel sînt întemeiate și urmează a fi admise, cu

casarea deciziei instanței de apel și cu menținerea sentinței primei instanțe.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Admite recursurile ordinare declarate de avocații Pșeneac Parascovia,

Voevuțkaia Svetlana în numele inculpatului Goncearuc Constantin și de

avocatul Ciolacu Nicolae în numele inculpatului Volevaci Pavel, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2012, în cauza

penală în privința lui Volevaci Pavel și Goncearuc Constantin, cu menținerea

sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 decembrie 2011, pe

motiv că apelul a fost greșit admis.

Volevaci Pavel și Goncearuc Constantin urmează a fi eliberați din

penitenciar, dacă în privința lor nu este aplicată măsura preventivă sub formă

de arest sau nu execută pedeapsa penală în baza altor hotărîri judecătorești.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 15 iulie 2014.

Președinte Constantin Alerguș

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Iurie Bejenaru

Sveatoslav Moldovan

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2014-07-08
0,94
1ra-764/2014 — art. 187 alin. 2 lit.e,f ,CP
Dosarul nr. 1ra-764/14 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 03 iunie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Constantin Alerguș, G
CSJ 2014-07-15
0,94
1ra-913/2014 — art. 152 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-913/2014 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 24 iunie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în componență: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Ghenadie Nicolaev, Constantin Alerguș, Vladimir T
CSJ 2014-07-09
0,94
1ra-762/2014 — art. art. 27, 190 alin. 5, art. 361 alin. 1 și art. 190 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-762/2014 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 04 iunie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în componență: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Ghenadie Nicolaev, Constantin Alerguș, Vladimir T
CSJ 2014-06-24
0,94
1ra-518/2014 — art.187 alin.2 lit.b,e,f Cod penal
Dosarul 1ra-518/14 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 27 mai 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecătorii – Constantin Alerguș, Ghenad
CSJ 2015-01-27
0,94
1ra-16/2015 — art. 217 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-16/15 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 27 ianuarie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Constantin Alerguș,
Sursă