1ra-764/2014 — art. 187 alin. 2 lit.e,f ,CP

1ra-764/2014 — art. 187 alin. 2 lit.e,f ,CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-764/14

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

03 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Iurie

Bejenaru

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Botnaru Grigore, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2013, în

cauza penală în privința lui

Pozdîrca Vladimir Gheorghe,

născut la 25 noiembrie 1990, originar și

domiciliat în mun. Chișinău, str. L. Deleanu, nr.

5/D, ap. 58;

Terzi Denis Alexandr,

născut la 10 mai 1990, originar și domiciliat în

mun. Chișinău, str. L. Deleanu, nr. 5/D, ap. 70

și

Zghibarța Andrian Alexandr,

născut la 23 iunie 1989, originar și domiciliat în

mun. Chișinău, str. L. Deleanu, nr. 7/2, ap. 33.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Procurorul Sergiu Crijanovschi, care a susținut recursul solicitînd

admiterea acestuia în sensul declarat.

Apărătorul Malanciuc Viorel care acordă asistență juridică inculpaților

Pozdîrca Vladimir și Terzi Denis, precum și Terzi Denis s-au pronunțat pentru

respingerea recursului ordinar declarat de procuror ca fiind nefondat, cu

menținerea hotărîrii contestate.

Avocatul Rotaru Tamara care acordă asistență juridică garantată de stat

1

inculpatului Zghibarța Andrian, a solicitat respingerea recursului ordinar

declarat de procuror și menținerea hotărîrii atacate.

Inculpații Zghibarța Andrian și Pozdîrca Vladimir fiind citați legal pe

adresele nominalizate în actele cauzei, în ședința instanței de recurs nu s-au

prezentat.

Partea vătămată Postolache Cornel, fiind citat legal, în ședința instanței

de recurs nu s-a prezentat.

C O N S T A T Ă :

Terzi Denis, Pozdîrca Vladimir și Zghibarța Andrian au fost condamnați:

- în baza art.187 alin.(2) lit.b),e) f) Cod penal, la 4 ani închisoare, fiecare;

- în baza art. 287 alin (3) Cod penal, la 4 ani închisoare, fiecare.

În conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate lui Terzi Denis,

Pozdîrca Vladimir și Zghibarța Andrian, definitiv le-a fost stabilită pedeapsa

de 5 ani închisoare, fiecare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani, fiecăruia.

Terzi Denis, Pozdîrca Vladimir și Zghibarța Andrian, împreună cu alte două

persoane neidentificate de organul de urmărire penală, la 31 decembrie 2011,

aproximativ la ora 0230, aflîndu-se în apropierea blocului locativ din str. L.

Delianau, nr. 9, mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii deschise a

bunurilor altei persoane, l-au atacat pe Postolachi Cornel, aplicîndu-i lovituri

cu pumnii peste tot corpul, cauzându-i conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 45 D din 15 februarie 2012, leziuni corporale ușoare,

după care deschis au sustras de la partea vătămată bani în sumă de 600 lei,

bijuterii din aur în sumă de 1805 lei, un card bancar BC „Victoria Bank” de pe

care au încercat să sustragă bani în sumă de 3500 lei, prin ce i-au cauzat lui

Postolachi Cornel un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 2405

lei.

Instanța de fond a reîncadrat acțiunile inculpaților din prevederile art.

188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, în cele ale art.187 alin.(2) lit. b),e) f) Cod penal,

fiind condamnați și în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.

2

Medeleanu Roman în numele inculpatului Zghibarța Adrian, care au solicitat:

- procurorul, casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care, Terzi Denis, Pozdîrca

Vladimir și Zghibarța Andrian să fie condamnați în baza art. 188 alin. (2) lit. b)

f) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În argumentarea soluției solicitate apelantul a invocat că instanța de

fond greși a reîncadrat acțiunile inculpaților din prevederile art. 188 alin. (2)

lit. b), f) Cod penal în cele ale art. 187 alin. (2) lit. e), f) și 287 alin. (3) Cod

penal, neglijînd probele prezentate în ședința de judecată;

- avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Zghibarța A.,

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Zghibarța Andrian

să fie condamnat în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea unei

pedepse la limita minimă prevăzută la acest articol și aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal.

decembrie 2013, au fost admise apelurile procurorului și avocatului

Medeleanu Roman în numele inculpatului Zghibarța Andrian, casată inclusiv

din oficiu sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 martie 2013

și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care:

- Zghibarța Andrian a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f)

Cod penal, la 4 ani și 6 luni închisoare, și amendă în mărime de 700 unități

convenționale .

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani.

- Pozdîrca Vladimir a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f)

Cod penal, la 4 ani închisoare, și amendă în mărime de 600 unități

convenționale .

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

stabilite a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

- Terzi Denis a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod

penal, la 3 ani închisoare, fără amendă.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

3

Pozdîrca Vladimir și Zghibarța Andrian, împreună cu alte două persoane

neidentificate de organul de urmărire penală la 31 decembrie 2011,

aproximativ la ora 0200, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei

persoane, aflîndu-se în apropierea blocului locativ din str. L. Deleanu, nr. 9,

mun. Chișinău, l-au atacat pe Postolachi Cornel, aplicîndu-i lovituri cu

pumnii peste tot corpul, cauzându-i conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 45 D din 15 februarie 2012, leziuni corporale ușoare,

după care deschis au sustras de la partea vătămată bani în sumă de 600 lei,

bijuterii din aur în sumă de 1805 lei, un card bancar BC „Victoria Bank” de pe

care au încercat să sustragă bani în sumă de 3500 lei, cauzîndu-i lui Postolachi

Cornel un prejudiciu material considerabil în sumă de 2405 lei.

Colegiul penal în motivarea soluției sale a menționat, că potrivit

Recomandării nr.51 „Cu privire la aplicarea semnului calificativ al articolului

188 alin.(l) Cod penal - tâlhăria însoțită de violență periculoasă pentru viața

sau sănătatea persoanei agresate", se impune recalificarea faptei inculpaților

din articolul 188 alin.(2), lit. b), f) Cod penal art. 187 alin.(2), lit. b), f) Cod

penal.

In rezultatul acțiunilor, inculpații Terzi Denis, Pozdîrca Vladimir și

Zghibarța Andrian, în scopul acaparării bunurilor, au aplicat violență fizică

urmată de cauzarea vătămărilor corporale ușoare cu dereglarea sănătății de

scurtă durată și, conform recomandărilor oferite de CSJ, asemenea violență nu

se consideră periculoasă pentru viață ori sănătate, astfel că acțiunile urmează

a fi calificate ca jaf.

La soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsa inculpaților instanța de

apel a luat în considerație prevederile art. 7,61,75,90 Cod penal, concluzionînd

că în privința inculpaților poate fi stabilită o pedeapsă cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal.

acuzatorul de stat, care, invocînd temeiurile de drept prevăzute la pct.6), 10) și

12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia cu

remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecată.

În argumentarea soluției solicitate recurentul a invocat că instanța de

apel examinînd apelurile declarate nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea

probelor care demonstrează vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii

4

incriminate prin rechizitoriu.

Reîncadrînd acțiunile inculpaților din prevederile art.188 alin. (2) lit. b)

și f) Cod penal în cele ale art. 187 alin (2) lit. e) și f) Cod penal, instanța de

apel nu s-a pronunțat în nici un mod asupra faptului pricinuirii leziunilor

corporale părții vătămate de către inculpați.

Totodată instanța de apel la pronunțarea deciziei a ignorat prevederile

art.61,75 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de

săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a acestui cod.

Consideră că concluziile instanței de apel în partea stabilirii pedepsei

inculpaților sunt greșite, neconformate scopului legii penale și principiului

individualizării răspunderii penale. La acest capitol, recurentul în recursul

declarat a menționat că inculpații vina în comiterea infracțiunii nu au

recunoscut-o, deci nu au conștientizat fapta comisă precum și consecințele

grave ale acesteia, avînd o atitudine indiferentă față de urmările rezultate din

infracțiune, iar pedeapsa stabilită inculpaților este prea blîndă în raport cu

fapta comisă.

Totodată, procurorul a menționat că Zghibarța A. și Pozdîrca Vl. nu au

un loc permanent de muncă, s-au eschivat de a se prezenta în fața instanței

de apel, în legătură cu care fapt au fost anunțați în căutare, cauza fiind

examinată în lipsa acestora.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd

recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau

parțială a hotărîrii atacate și să rejudece cauza, cu pronunțarea unei noi

hotărîri, dacă nu se agravează situația condamnatului.

Or, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze parțial, atunci cînd se constată comiterea unei erori de

drept, care a dus la adoptarea unei hotărîri ilegale.

Conform art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

5

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

În recursul ordinar declarat de acuzatorul de stat se semnalizează

temeiurile prevăzute în art.427 alin.(1) pct.6), 10) și 12) Cod de procedură

penală, invocînd că decizia instanței de apel prin care inculpații au fost

condamnați în baza art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal, este vădit

neîntemeiată și ilegală.

Pct. 12) alin. (1) al art. 427 CPP, stipulează că hotărîrea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara o eroare de drept, comisă de

aceasta, atunci cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Însă, pentru o atare concluzie, trebuie să se țină seama de fapta săvîrșită

și cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, și dacă această faptă a

fost încadrată în norma penală corectă, iar dacă fapta s-a încadrat într-o altă

normă penală, înseamnă că acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute

de norma penală.

Din textul deciziei recurate, se constată că instanța de apel, a stabilit cu

certitudine faptul că inculpații Pozdîrca Vl, Terzi D. și Zghibarța A. la 31

decembrie 2011, aproximativ la ora 0200, aflîndu-se în fața blocului locativ din

str. L. Deleanu, nr. 9, mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii deschise a

bunurilor altei persoane, l-au atacat pe Postolache C., aplicîndu-i lovituri,

cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 45/D din 15

februarie 2012, vătămări corporale ușoare.

Astfel, instanța de recurs apreciază ca fiind corectă stabilirea situației de

fapt și calificarea infracțiunii reținute în sarcina inculpaților, adică constatarea

juridică corespunde exact între semnele faptei prejudiciabile săvîrșite de

aceștia și semnele componenței infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e)

și f) Cod penal.

În contextul celor expuse, Colegiul, specificînd și Recomandarea Curți

Supreme de Justiție nr. 51 din 20 iunie 2013, cu privire la aplicarea semnului

calificativ al art. 188 alin. (1) Cod penal, tîlhăria însoțită de violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, precizează că în

cazul calificării faptelor persoanei învinuite în baza art. 188 alin. (1) Cod penal

– săvîrșirea tîlhăriei prin atacul asupra unei persoane în scopul sustragerii

6

bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei

agresate, se înțelege acea violență prin care s-au provocat vătămări corporale

de grad mediu ori grave. În cazul cînd, în rezultatul acțiunilor făptuitorului

care, în scopul acaparării bunurilor, a aplicat violență fizică urmată de

cauzarea vătămărilor corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă ori

lungă durata, asemenea violență nu se consideră periculoasă pentru viață ori

sănătate, astfel, acțiunile urmează a fi calificate ca jaf.

Reieșind din cele menționate, Colegiul penal conchide că instanța de

apel corect a statuat că în acțiunile inculpaților Pozdîrca Vl, Terzi D. și

Zghibarța A. nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de

tîlhărie, deoarece acțiunile inculpaților nu au fost însoțite de violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea părții vătămate Postolachi Cornel, sau

de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe.

În același rînd, Colegiul penal menționează că, argumentul acuzatorului

de stat precum că în privința inculpatului Terzi Denis neîntemeiat s-a stabilit

o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, instanța îl consideră

ca neîntemeiat, care urmează a fi respins, deoarece, sancțiunea art. 187 alin.(2)

lit. e), f) Cod penal, în baza căruia Terzi Denis a fost condamnat, la momentul

comiterii infracțiunii prevedea pedeapsa de la 3 la 6 ani închisoare. În

argumentarea soluției adoptate Colegiul penal a reținut că inculpatul Terzi

Denis nu s-a eschivat de la organele de drept prezentîndu-se atît în instanța

de fond cît și în cea de apel, la fel s-a luat în considerație compotamentul

acestuia post infracțional, ultimul vina a recunoscut-o, s-a căit de cele comise.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că inculpatului Terzi Denis i s-a

stabilit o pedeapsă corespunzător gravității faptei, în raport cu pericolul

social, atitudinea inculpatului față de cele comise, precum și luînd în

considerație, circumstanțe atenuante stabilite, fiindu-i numită o pedeapsă în

limitele sancțiunii normei penale în baza căruia a fost declarat vinovat, astfel

temeiuri de a interveni în hotărîrea judecătorească în această parte nu s-au

stabilit.

Instanța de recurs reține că la individualizarea pedepsei lui Zghibarța

Andrian și Pozdîrca Vladimir stabilite în baza art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod

penal, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de scopul pedepsei,

prevăzute în dispoziția art. 61 Cod penal, de prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni atît din partea inculpaților cît și a altor persoane, stabilindu-le

7

pedepse echitabile, în limitele sancțiunii legii în baza căreia au fost declarați

vinoveți.

În cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură în

măsură să înfăptuiască nemijlocit opera de individualizare a pedepsei pentru

infractorul care a comis acea infracțiune, avînd deplină libertate de acțiune în

vederea realizării acestei operațiuni.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de

judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii

săvîrșite și cu periculozitatea infractorului.

Referitor la concluzia instanței de apel privind posibilitatea aplicării față

de inculpații Zghibarța Andrian și Pozdîrca Vladimir a prevederilor art. 90

Cod penal, Colegiul penal lărgit consideră această concluzie neîntemeiată și

pripită în raport cu gravitatea infracțiunii și modul de comitere a acesteia.

Colegiul menționează că aplicarea prevederilor art.90 Cod penal –

suspendarea condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie

aparte de pedeapsă ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că

infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia.

Suspendarea condiționată a executării pedepsei este o măsură de

politică penală bazată pe încrederea în posibilitatea reeducării condamnatului

pe durata suspendării pedepsei. Sarcina instituției suspendării executării

pedepsei este să ducă la realizarea scopului pedepsei, fără ca aceasta să fie

executată real, înlăturînd astfel neajunsurile pe care le atrage după sine

privațiunea de libertate și anume: contactul cu alți infractori care pot să

antreneze în continuare pe calea infracțiunii, îndepărtarea inculpatului de

familie și de modul de viață obișnuit etc.

În literatura de specialitate, suspendarea condiționată a executării

pedepsei este expusă ca o măsură ce constă – în dispoziția luată de instanța de

judecată prin însăși hotărîrea de condamnare, de a o suspenda pe o anumită

durată și în anumite condiții executarea pedepsei stabilite.

Rezultatul principal al aplicării pedepsei constă în aceea că deși

pedeapsa este definitiv aplicată, aceasta nu este pusă în executare, astfel că

instituția suspendării condiționate a pedepsei ține de condițiile de executare a

pedepsei închisorii deja stabilite de către instanța de judecată pe întregul

termen de încercare.

Altfel spus, executarea pedepsei devine condiționată de conduita

8

condamnatului, iar în caz de nerespectare a condițiilor, ea poate fi revocată.

În cadrul instituției suspendării condiționate a executării pedepsei

instanța după ce realizează individualizarea pedepsei prin determinarea

concretă a acesteia în baza criteriilor generale de individualizare, completează

acest rezultat printr-un act de individualizare a executării pedepsei.

Suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării

pedepsei numită de către instanța de judecată prin hotărîre de condamnare de

a se suspenda pe o perioadă anumită de timp executarea pedepsei aplicate,

dacă sunt îndeplinite anumite condiții.

Astfel, urmează a fi delimitată noțiunea de individualizare a pedepsei de

cea de individualizare a executării pedepsei.

În această ordine de idei, suspendarea condiționată a executării

pedepsei se dovedește a fi o problemă privind executarea pedepsei, dat fiind

faptul că obiectul suspendării este executarea pedepsei. Se suspendă

executarea pedepsei și nu aplicarea acesteia.

Condițiile pentru acordarea suspendării condiționate a executării

pedepsei sunt prevăzute în art. 90 Cod penal, care se împart în condiții

obiective si subiective, primele referindu-se la condamnare, iar celelalte la

persoana condamnatului. Îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, nu atrage

obligativitatea aplicării instituției, ci acordarea ei rămîne la opinia instanței de

judecata, totodată, această normă poate fi aplicată sau exclusă la orice etapă a

procesului penal, întru înlăturarea erorii admise la etapa anterioară.

Reieșind din argumentele enunțate, Colegiul penal consideră că

excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, în raport cu soluția prevăzută la

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, nu poate fi considerată

o agravare a situației inculpaților Zhibarța Andrian și Pozdîrca Vladimir,

deoarece nu s-a efectuat o altă reîncadrare a faptei în sensul agravării și nici

nu s-a dat o altă individualizare a termenului pedepsei stabilite în același

sens.

Instanța de recurs consideră că, în speță instanța de apel nu a respectat

cerințele de motivare referitor la procedura executării pedepsei de către

inculpații Zghibarța Andrian și Pozdîrca Vladimir, nu a luat în considerație

atitudinea acestora față de urmările rezultate din infracțiune, nu sunt angajați

în cîmpul muncii, eschivarea de a se prezenta în instanța de apel, fiind

anunțați în căutare, atitudinea lor pînă și după comiterea infracțiunii, ceea ce

9

denotă ineficiența suspendării condiționate a executării pedepsei.

În consecință, instanța de recurs va admite recursurile ordinare

declarate cu casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura stabilirii

pedepsei inculpaților Zghibarța Andrian și Pozdîrca Vladimir, cu excluderea

dispoziției de executare condiționată a pedepsei închisorii.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Botnaru Grigore, casează parțial decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2013 în cauza

penală în privința lui Zghibarța Andrian și Pozdîrca Vladimir în latura

penală, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre, conform căreia exclude

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal

Zghibarța Andrian Alexandr se consideră condamnat în baza art. 187

alin. (2) lit. b), f) Cod penal la 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu

amendă în mărime de 700 unități convenționale, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Pozdîrca Vladimir Gheorghe se consideră condamnat în baza art. 187

alin. (2) lit. b), f) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu amendă în mărime

de 600 unități convenționale, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Termenul de executare a pedepsei lui Zghibarța Andrian și Pozdîrca

Vladimir se calculează din momentul reținerii acestora, cu includerea

perioadei aflării în stare de arest de la 05 decembrie 2012 pînă la 25 martie

2013.

În rest, dispozițiile hotărîrii contestate se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 iulie 2014, ora 1000.

Președinte Petru Ursache

Judecători Constantin Alerguș

Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Iurie Bejenaru

10