1re-147/2014 — art.287 alin.3 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Leova din 29 octombrie 2013, adoptată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, Proca Vadim a fost condamnat în baza art. 287 alin.(3) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Proca Vadim, la data de 21 noiembrie 2012, în jurul orelor 1700, aflîndu-se în stradă, în centrul s. Troian, r-nul Leova, fară nici un motiv, din intenții huliganice, încălcînd grosolan ordinea publică, exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate, i-a aplicat o lovitură cet. Delislav Iacob cu un obiect din lemn (bîtă) în regiunea capului și feței, cauzîndu-i conform raportului de expertiză nr. 118 “D” din 12 decembrie 2012, leziuni corporale ușoare care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată mai mult de 6 și mai puțin de 21 zile. 1 Ulterior, în aceeași zi, în jurul orelor 2000, în continuarea acțiunilor sale huliganice, Proca Vadim, aflîndu-se pe drumul dintre s. Troian 1 și s. Troian 2, r-nul Leova, fară nici un motiv, din intenții huliganice, încălcînd grosolan ordinea publică, exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate, manifestată printr-un cinism și obrăznicie deosebită, a stopat tractorul de model „T-25”, condus de către cet. Beleuță V., care în calitate de pasager îl avea pe Vistarovschi I. și i-a aplicat lui Beleuță Vitalie mai multe lovituri cu pumnii în regiunea capului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză nr. 119 “D” din 12 decembrie 2012, leziuni corporale neînsemnate. Totodată, Proca Vadim, fară nici un motiv, din intenții huliganice, încălcînd grosolan ordinea publică, exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate, manifestată printr-un cinism și obrăznicie deosebită, cu ajutorul obiectului din lemn (bîtă), a deteriorat sticlele de la geamuri, uși și farurile din spate ale tractorului de model „T- 25”, care aparține cet. Beleuță Vitalie și concomitent, în timp ce deteriora sticlele de la geamuri, i-a aplicat lui Vistarovschi I. care se afla în tractor, o lovitură cu obiectul din lemn (bîtă) în regiunea spatelui, cauzîndu-i ultimului, conform raportului de expertiză nr. 120 „D” din 12 decembrie 2012, leziune corporală neînsemnată.

Împotriva sentinței a declarat recurs avocatul Baran Victor în numele inculpatului Proca V., care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să-i fie numită o pedeapsă mai blîndă, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă, invocînd că instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a luat în considerație circumstanțele atenuante și anume căința sinceră, încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 30 ianuarie 2014, a fost respins, ca nefondat, recursul avocatului Baran V. în numele inculpatului Proca V., pe motiv că probele prezentate în sprijinul învinuirii, relevate în sentință, obiectiv și sub toate aspectele au fost examinate și apreciate, care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii incriminate. Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel a conchis că aceasta a fost stabilită de instanța de fond ținînd cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acestora, de circumstanțele cauzei, de persoana inculpatului, în privința căruia anterior a fost dispusă încetarea urmăririi 2 penale în legătură cu împăcarea părților, însă careva concluzii nu a făcut. Astfel, Colegiul penal a constatat că instanța de fond corect a considerat că reeducarea inculpatului este posibilă doar prin izolarea lui Proca V. de societate și prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare.

Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recurs în anulare de către inculpatul Proca Vadim și avocatul acestuia Baran V., care invocînd ca temei de drept prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, privind aplicarea art. 90 Cod penal sau să-i fie aplicată prevederile art. 79 Cod penal și anume pedeapsa sub formă de amendă. În motivarea recursului au invocat că instanța neîntemeiat a respins faptul restituirii integrale a prejudiciului cauzat și înlăturarea circumstanțelor nefaste survenite ca urmare a comiterii infracțiunii, cu toate că acest temei este prevăzut expres ca circumstanță atenuată. Totodată, instanțele judecătorești nu au luat în calcul și nu au dat nici o apreciere cererilor părților vătămate, care au declarat că îl iartă pe inculpat și care nu au careva pretenții față de el în legătură cu ce nu doresc ca acesta să fie pedepsit. Astfel, instanțele de judecată la examinarea cauzei în partea stabilirii pedepsei au admis erori grave, prin urmare lui Proca V. fiindu-i aplicată o pedeapsă greșită și contrară prevederilor legale.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 453 Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, legea procesuală a stabilit expres și exhaustiv cazurile în care hotărîrile irevocabile pot fi contestate cu recurs în anulare, obligînd recurenții să indice nemijlocit care viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Colegiul remarcă că recurenții, ca temei al recursului în anulare au invocat art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, menționînd ca viciu 3 fundamental în cadrul procedurii precedente faptul că instanțele ierarhic inferioare la stabilirea pedepsei nu au ținut cont de principiile de individualizare a pedepsei, nu au luat în considerație că el a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele comise, a încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției, părțile vătămate nu au pretenții de ordin material sau moral față de el. Instanța de recurs consideră că aceste temeiuri nu constituie un viciu fundamental care ar afecta hotărîrea atacată. Astfel, conform art. 509 alin. (6) Cod de procedură penală, sentința adoptată în condițiile acordului de recunoaștere a vinovăției poate fi atacată numai în cazul în care au fost comise erori procesuale la judecarea cauzei, ori la măsura de pedeapsă stabilită vinovatului. În conformitate cu prevederile art. 80 Cod penal, în cazul în care persoana pusă sub învinuire încheie un acord de recunoaștere a vinovăției, iar instanța acceptă acest acord, pedeapsa pentru infracțiunea incriminată se reduce cu o treime din pedeapsa maximă prevăzută pentru această infracțiune. Sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod penal, în baza căruia a fost condamnat Proca Vadim, prevede pedeapsa închisorii de pînă la 7 ani. Reieșind din cele menționate, Colegiul penal conchide că, pedeapsa maximă nu poate depăși 4 ani și 8 luni închisoare în baza art. 287 alin. (3) Cod penal. Astfel, pedeapsa aplicată inculpatului de 3 ani închisoare, se încadrează în limitele sancțiunii normei penale a art. 287 alin.(3) Cod penal, adică este redusă cu 1/3 din maximul pedepsei prevăzute la acest articol. Potrivit dispoziției art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale, iar la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină seama de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, instanțele ierarhic inferioare a căror hotărîri se contestă, luînd în considerație gradul pericolului social al infracțiunii comise, persoana inculpatului, în privința căruia anterior pentru alte categorii de infracțiuni a fost dispusă încetarea urmăririi penale, în legătură cu împăcarea părților, au 4 conchis că, în atare circumstanțe, reeducarea și corijarea inculpatului este imposibilă fără izolarea de societate. Reieșind din cele menționate, Colegiul penal reține că la stabilirea pedepsei inculpatului, s-a acordat deplină eficiență împrejurărilor cauzei, numindu-i acestuia o pedeapsă în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale în baza căruia a fost condamnat. Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) și 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de inculpatul Proca Vadim și avocatul acestuia Baran Victor, împotriva sentinței Judecătoriei Leova din 29 octombrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 30 ianuarie 2014, în cauza penală în privința lui Proca Vadim Serghei, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 iulie 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Constantin Alerguș Ghenadie Nicolaev 5