1re-147/2014 — art.287 alin.3 Cod penal

Dosarul nr. 1re-147/14

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

11 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat

de inculpatul Proca Vadim și avocatul acestuia Baran Victor, împotriva

sentinței Judecătoriei Leova din 29 octombrie 2013 și deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Cahul din 30 ianuarie 2014, în cauza penală în privința lui

Proca Vadim Serghei,

născut la 11 septembrie 1990, originar și domiciliat

pînă la reținere în r-nul Leova, s. Cîmpul Drept.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

2014 (instanța de recurs);

(instanța de recurs în anulare).

C O N S T A T Ă:

procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, Proca Vadim a fost

condamnat în baza art. 287 alin.(3) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis.

la data de 21 noiembrie 2012, în jurul orelor 1700, aflîndu-se în stradă, în

centrul s. Troian, r-nul Leova, fară nici un motiv, din intenții huliganice,

încălcînd grosolan ordinea publică, exprimată printr-o vădită lipsă de respect

față de societate, i-a aplicat o lovitură cet. Delislav Iacob cu un obiect din lemn

(bîtă) în regiunea capului și feței, cauzîndu-i conform raportului de expertiză

nr. 118 “D” din 12 decembrie 2012, leziuni corporale ușoare care

condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată mai mult de 6 și mai puțin

de 21 zile.

1

Ulterior, în aceeași zi, în jurul orelor 2000, în continuarea acțiunilor sale

huliganice, Proca Vadim, aflîndu-se pe drumul dintre s. Troian 1 și s. Troian 2,

r-nul Leova, fară nici un motiv, din intenții huliganice, încălcînd grosolan

ordinea publică, exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate,

manifestată printr-un cinism și obrăznicie deosebită, a stopat tractorul de

model „T-25”, condus de către cet. Beleuță V., care în calitate de pasager îl

avea pe Vistarovschi I. și i-a aplicat lui Beleuță Vitalie mai multe lovituri cu

pumnii în regiunea capului, cauzîndu-i conform raportului de expertiză nr.

119 “D” din 12 decembrie 2012, leziuni corporale neînsemnate.

Totodată, Proca Vadim, fară nici un motiv, din intenții huliganice,

încălcînd grosolan ordinea publică, exprimată printr-o vădită lipsă de respect

față de societate, manifestată printr-un cinism și obrăznicie deosebită, cu

ajutorul obiectului din lemn (bîtă), a deteriorat sticlele de la geamuri, uși și

farurile din spate ale tractorului de model „T- 25”, care aparține cet. Beleuță

Vitalie și concomitent, în timp ce deteriora sticlele de la geamuri, i-a aplicat lui

Vistarovschi I. care se afla în tractor, o lovitură cu obiectul din lemn (bîtă) în

regiunea spatelui, cauzîndu-i ultimului, conform raportului de expertiză nr.

120 „D” din 12 decembrie 2012, leziune corporală neînsemnată.

inculpatului Proca V., care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care să-i fie numită o pedeapsă mai blîndă,

cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă,

invocînd că instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a luat în considerație

circumstanțele atenuante și anume căința sinceră, încheierea acordului de

recunoaștere a vinovăției.

2014, a fost respins, ca nefondat, recursul avocatului Baran V. în numele

inculpatului Proca V., pe motiv că probele prezentate în sprijinul învinuirii,

relevate în sentință, obiectiv și sub toate aspectele au fost examinate și

apreciate, care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în săvîrșirea

infracțiunii incriminate.

Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel a conchis că aceasta a

fost stabilită de instanța de fond ținînd cont de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, de motivul acestora, de circumstanțele cauzei, de persoana

inculpatului, în privința căruia anterior a fost dispusă încetarea urmăririi

2

penale în legătură cu împăcarea părților, însă careva concluzii nu a făcut.

Astfel, Colegiul penal a constatat că instanța de fond corect a considerat că

reeducarea inculpatului este posibilă doar prin izolarea lui Proca V. de

societate și prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare.

inculpatul Proca Vadim și avocatul acestuia Baran V., care invocînd ca temei

de drept prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită

casarea acestora, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, privind

aplicarea art. 90 Cod penal sau să-i fie aplicată prevederile art. 79 Cod penal și

anume pedeapsa sub formă de amendă.

În motivarea recursului au invocat că instanța neîntemeiat a respins

faptul restituirii integrale a prejudiciului cauzat și înlăturarea circumstanțelor

nefaste survenite ca urmare a comiterii infracțiunii, cu toate că acest temei este

prevăzut expres ca circumstanță atenuată. Totodată, instanțele judecătorești

nu au luat în calcul și nu au dat nici o apreciere cererilor părților vătămate,

care au declarat că îl iartă pe inculpat și care nu au careva pretenții față de el

în legătură cu ce nu doresc ca acesta să fie pedepsit.

Astfel, instanțele de judecată la examinarea cauzei în partea stabilirii

pedepsei au admis erori grave, prin urmare lui Proca V. fiindu-i aplicată o

pedeapsă greșită și contrară prevederilor legale.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 453 Cod de procedură penală,

hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării

erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată,

inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul

Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, legea procesuală a stabilit expres și exhaustiv cazurile în

care hotărîrile irevocabile pot fi contestate cu recurs în anulare, obligînd

recurenții să indice nemijlocit care viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărîrea atacată.

Colegiul remarcă că recurenții, ca temei al recursului în anulare au

invocat art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, menționînd ca viciu

3

fundamental în cadrul procedurii precedente faptul că instanțele ierarhic

inferioare la stabilirea pedepsei nu au ținut cont de principiile de

individualizare a pedepsei, nu au luat în considerație că el a recunoscut vina,

s-a căit sincer de cele comise, a încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției,

părțile vătămate nu au pretenții de ordin material sau moral față de el.

Instanța de recurs consideră că aceste temeiuri nu constituie un viciu

fundamental care ar afecta hotărîrea atacată.

Astfel, conform art. 509 alin. (6) Cod de procedură penală, sentința

adoptată în condițiile acordului de recunoaștere a vinovăției poate fi atacată

numai în cazul în care au fost comise erori procesuale la judecarea cauzei, ori

la măsura de pedeapsă stabilită vinovatului.

În conformitate cu prevederile art. 80 Cod penal, în cazul în care

persoana pusă sub învinuire încheie un acord de recunoaștere a vinovăției, iar

instanța acceptă acest acord, pedeapsa pentru infracțiunea incriminată se

reduce cu o treime din pedeapsa maximă prevăzută pentru această

infracțiune.

Sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod penal, în baza căruia a fost condamnat

Proca Vadim, prevede pedeapsa închisorii de pînă la 7 ani. Reieșind din cele

menționate, Colegiul penal conchide că, pedeapsa maximă nu poate depăși 4

ani și 8 luni închisoare în baza art. 287 alin. (3) Cod penal. Astfel, pedeapsa

aplicată inculpatului de 3 ani închisoare, se încadrează în limitele sancțiunii

normei penale a art. 287 alin.(3) Cod penal, adică este redusă cu 1/3 din

maximul pedepsei prevăzute la acest articol.

Potrivit dispoziției art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate și

în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale, iar la stabilirea

categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină

seama de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare a căror hotărîri se contestă, luînd în

considerație gradul pericolului social al infracțiunii comise, persoana

inculpatului, în privința căruia anterior pentru alte categorii de infracțiuni a

fost dispusă încetarea urmăririi penale, în legătură cu împăcarea părților, au

4

conchis că, în atare circumstanțe, reeducarea și corijarea inculpatului este

imposibilă fără izolarea de societate.

Reieșind din cele menționate, Colegiul penal reține că la stabilirea

pedepsei inculpatului, s-a acordat deplină eficiență împrejurărilor cauzei,

numindu-i acestuia o pedeapsă în limitele prevăzute de sancțiunea normei

penale în baza căruia a fost condamnat.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat pe motiv

că acesta este vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de inculpatul Proca

Vadim și avocatul acestuia Baran Victor, împotriva sentinței Judecătoriei

Leova din 29 octombrie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Cahul din 30 ianuarie 2014, în cauza penală în privința lui Proca Vadim

Serghei, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 09 iulie 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Constantin Alerguș

Ghenadie Nicolaev

5