1ra-178/14 — art.287 alin.2 lit.b , art.152 alin.2 lit.e,i Cod penal

1ra-178/14 — art.287 alin.2 lit.b , art.152 alin.2 lit.e,i Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-178/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Vladimir Timofti, Liliana Catan,

Ion Guzun,

cu participarea:

procurorului Dumitru Graur,

inculpaților Alexandruc Aliona, Palcă Tatiana,

Cvasiuc Vadim,

avocaților Ion Cerga, Eduard Melnic,

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de procuror împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2013, în privința

inculpaților

Alexandruc Aliona Serghei, născută la

14 august 1974 în or. Soroca, domiciliată în mun.

Chișinău, str. Trandafirilor 37/1, ap.21, cetățeancă a R.

Moldova, fără antecedente penale;

Palcă Tatiana Ion, născută la 24

ianuarie 1973 în r-nul Anenii Noi, s. Chirca, domiciliată

în mun. Chișinău, str. Cuza Vodă, 9, ap.10, cetățeancă a

R. Moldova, fără antecedente penale;

Cvasiuc Vadim Grigore, născut la 17

iulie 1983, originar și locuitor al s. Chirca, r-nul Anenii

Noi, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale;

Cvasiuc Grigore Tudor, născut la 06

octombrie 1957 în s. Chirca, r-nul Anenii Noi, domiciliat

în mun. Chișinău, str. Cuza Vodă, 9, ap.10, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 17 decembrie 2008 – 21 decembrie 2012,

în instanța de apel: 29 ianuarie - 21 mai 2013,

în instanța de recurs: 29 octombrie 2013 - 17 iunie 2014;

1

Procedura de citare legal îndeplinită.

Procurorul a solicitat admiterea recursului în sensul declarat.

Avocații și inculpații au optat pentru respingerea recursului.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă :

fost încetat procesul penal în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal în privința

inculpatei Alexandru Aliona în legătură cu împăcarea părților.

la 16 septembrie 2007, aproximativ la ora 04.00, împreună cu Palcă Tatiana, fiind

în stare de ebrietate, în stradă, lîngă cafeneaua ,,Muz-Cafe”, amplasată pe str.

Albișoara 44, mun. Chișinău, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o

vădită lipsă de respect față de societate, cu aplicarea violenței față de persoane, a

comis acte de huliganism însoțite de vătămarea corporală ușoară a cet. Diana

Babanuța, în următoarele circumstanțe:

La 16.09.2007, începând cu ora 24.00 până la ora 03.50, Alexandruc Aliona,

Cvasiuc Vadim, Cvasiuc Grigore și Palcă Tatiana, s-au aflat în localul cafenelei

,,Muz-Cafe”, amplasată în mun. Chișinău, str. Albișoara, 44. Pe parcursul aflării în

cafenea, Cvasiuc V., Cvasiuc G., Palcă T. și Alexandruc A. au întrebuințat băuturi

alcoolice. Aproximativ la orele 03.50, Palcă T. a ieșit afară în fața cafenelei cu

cunoștințele sale, neidentificate de către organul de urmărire penală.

Tot atunci, lîngă localul cafenelei a parcat automobilul de model

,,Mercedes”, nr. de înmatriculare CKN 300, la volanul căruia se afla cet. D.

Babanuța. Din automobil a ieșit Ion Melnic și Eugeniu Mogîldea care au intrat în

localul cafenelei pentru a vedea dacă sunt mese libere. Palcă T., fiind în stare de

ebrietate, din intenții huliganice, conștientizînd că se află într-un local public, a

lovit cu piciorul în roata automobilului nominalizat în care se afla D. Babanuța.

Ultima a deschis ușa și i-a făcut inculpatei Palcă T. observație în legătură cu

comportamentul ei, în urma cărui fapt între ele s-a iscat o ceartă. Cvasiuc V., care

tot în acel timp se afla în apropiere, fiind și el în stare de ebrietate, s-a apropiat de

automobil, a deschis ușa numind-o pe D. Babanuța cu cuvinte necenzurate.

Babanuța D., pentru a curma acțiunile huliganice a lui Cvasiuc V. și Palcă T., l-a

chemat din cafenea pe prietenul său I. Melnic. Ultimul, ieșind afară s-a apropiat de

Palcă T., care stătea pe scări în fața cafenelei, de la care a cerut explicație la cele

întâmplate. Tot atunci, Cvasiuc V., încălcînd grosolan ordinea publică și

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, i-a sărit lui I. Melnic în spate

doborîndu-l de pe scări la pămînt. Ulterior, împreună cu tatăl său Cvasiuc G., i-au

aplicat lui I. Melnic mai multe lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale

corpului. I. Melnic, în scopul de a se proteja de acțiunile ilegale a lui Cvasiuc V. și

Cvasiuc G., s-a ridicat de jos și a traversat partea opusă a străzii. Atunci, Cvasiuc

V. și Cvasiuc G., prelungind acțiunile sale ilegale, l-au ajuns pe I. Melnic din

2

urmă, după ce au continuat să-i aplice ultimului lovituri cu pumnii și picioarele pe

diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale medii.

În același timp, Palcă T., împreună cu Alexandruc A., care a ieșit din

cafenea, continuându-și intenții huliganice, încâlcind grosolan ordinea publică și

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, aplicîndu-i lovituri cu mâinile

și picioarele pe diferite părți ale corpului cet. D. Babanuța, i-au cauzat ultimei

vătămări corporale ușoare.

Instanța a reținut că Alexandruc A. este învinuită de săvîrșirea infracțiunii

prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică acțiuni intenționate care

încalcă ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni care prin

conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, de două sau

mai multe persoane.

fost încetat procesul penal în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal în privința

inculpatei Palcă Tatiana în legătură cu împăcarea părților.

septembrie 2007, aproximativ la ora 04.00, împreună cu Alexandruc Aliona, fiind

în stare de ebrietate, în stradă lîngă cafeneaua ,,Muz-Cafe” amplasată pe str.

Albișoara 44, mun. Chișinău, încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o

vădită lipsă de respect față de societate, cu aplicarea violenței față de persoane, a

comis acte de huliganism însoțite de vătămarea corporală ușoară a cet. Diana

Babanuța, în următoarele circumstanțe:

La 16.09.2007, începând cu ora 24.00 până la ora 03.50 Alexandruc Aliona,

Cvasiuc Vadim, Cvasiuc Grigore și Palcă Tatiana, s-au aflat în localul cafenelei

,,Muz-Cafe” amplasată în mun. Chișinău, str. Albișoara, 44. Pe parcursul aflării în

cafenea, Cvasiuc V., Cvasiuc G., Palcă T. și Alexandruc A. au întrebuințat băuturi

alcoolice. Aproximativ la orele 03.50, Palcă T. a ieșit afară în fața cafenelei cu

cunoștințele sale, neidentificate de către organul de urmărire penală.

Tot atunci, lîngă localul cafenelei a parcat automobilul de model

,,Mercedes”, nr. de înmatriculare CKN 300, la volanul căruia se afla cet. D.

Babanuța. Din automobil a ieșit Ion Melnic și Eugeniu Mogîldea care au intrat în

localul cafenelei pentru a vedea dacă sunt mese libere. Palcă T., fiind în stare de

ebrietate, din intenții huliganice, conștientizînd că se află într-un local public, a

lovit cu piciorul în roata automobilului nominalizat în care se afla D. Babanuța.

Ultima a deschis ușa și i-a făcut inculpatei Palcă T. observație în legătură cu

comportamentul ei, în urma cărui fapt între ele s-a iscat o ceartă. Cvasiuc V., care

tot în acel timp se afla în apropiere, fiind și el în stare de ebrietate, s-a apropiat de

automobil, a deschis ușa numind-o pe D. Babanuța cu cuvinte necenzurate.

Babanuța D., pentru a curma acțiunile huliganice a lui Cvasiuc V. și Palcă T., l-a

chemat din cafenea pe prietenul său I. Melnic. Ultimul, ieșind afară s-a apropiat de

Palcă T., care stătea pe scări în fața cafenelei, de la care a cerut explicație la cele

întâmplate. Tot atunci, Cvasiuc V., încălcînd grosolan ordinea publică și

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, i-a sărit lui I. Melnic în spate

doborîndu-l de pe scări la pămînt. Ulterior, împreună cu tatăl său Cvasiuc G., i-au

aplicat lui I. Melnic mai multe lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale

3

corpului. I. Melnic, în scopul de a se proteja de acțiunile ilegale a lui Cvasiuc V. și

Cvasiuc G., s-a ridicat de jos și a traversat partea opusă a străzii. Atunci, Cvasiuc

V. și Cvasiuc G., prelungind acțiunile sale ilegale, l-au ajuns pe I. Melnic din

urmă, după ce au continuat să-i aplice ultimului lovituri cu pumnii și picioarele pe

diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale medii.

În același timp, Palcă T. împreună cu Alexandruc A. care a ieșit din cafenea,

continuându-și intenții huliganice, încâlcind grosolan ordinea publică și exprimând

o vădită lipsă de respect față de societate, aplicîndu-i lovituri cu mâinile și

picioarele pe diferite părți ale corpului cet. D. Babanuța, i-au cauzat ultimei

vătămări corporale ușoare.

Instanța a reținut că Palcă T. este învinuită de săvîrșirea infracțiunii

prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică acțiuni intenționate care

încalcă ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiuni care prin

conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, de două sau

mai multe persoane.

Cvasiuc Grigore a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de

art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat.

Acțiunile lui Cvasiuc Vadim au fost recalificate în baza art. 152 alin. (1) Cod

penal, fiind recunoscut vinovat în baza acestui articol, iar procesul penal a fost

încetat în legătură cu împăcarea părților.

și Cvasiuc G. sunt acuzați de faptul, că la 16.09.2007, aproximativ la ora 04.00,

fiind în stare de ebrietate, în stradă, lîngă cafeneaua ,,Muz-Cafe”, amplasată pe str.

Albișoara, 44, mun. Chișinău, încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o

vădită lipsă de respect față de societate, cu aplicarea violenței față de persoane, au

comis acte de huliganism însoțite de vătămarea intenționată medie a integrității

corporale a cet. I. Melnic, infracțiune prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) și i) Cod

penal, în următoarele circumstanțe:

La 16.09.2007, începând cu ora 24.00 pînă la ora 03.50 Cvasiuc V., Cvasiuc

G., Palcă T. s-au aflat în localul cafenelei ,,Muz-Cafe”, amplasată în mun.

Chișinău, str. Albișoara, 44.

Pe parcursul aflării în cafenea, Cvasiuc V., Cvasiuc G. și Palcă T. au

întrebuințat băuturi alcoolice. Aproximativ la orele 03:50 min., Palcă T. a ieșit

afară în fața cafenelei cu cunoștințele sale, neidentificate de către organul de

urmărire penală.

Tot atunci, lîngă localul cafenelei a parcat automobilul de model

,,Mercedes”, nr. de înmatriculare C KN 300, la volanul căruia se afla cet. D.

Babanuța. Din automobil a ieșit I. Melnic și E. Mogîldea care au intrat în localul

cafenelei pentru a vedea dacă sunt mese libere. Palcă T., fiind în stare de ebrietate,

din intenții huliganice, conștientizînd că se află într-un local public, a lovit cu

piciorul în roata automobilului nominalizat în care se afla D. Babanuța. Ultima, a

deschis ușa și i-a făcut inculpatei Palcă T. observație în legătură cu

comportamentul ei, în urma cărui fapt între ele s-a iscat o ceartă. Cvasiuc V., care

tot în acel timp se afla în apropiere, fiind și el în stare de ebrietate, s-a apropiat de

4

automobil, a deschis ușa și a numit-o pe D. Babanuța cu cuvinte necenzurate. D.

Babanuța, pentru a curma acțiunile huliganice a lui Cvasiuc V. și Palcă T., l-a

chemat din cafenea pe prietenul său I. Melnic. Ultimul, ieșind afară s-a apropiat de

Palcă T., care stătea pe scări în fața cafenelei, de la care a cerut explicație la cele

întâmplate. Tot atunci, Cvasiuc V., încălcînd grosolan ordinea publică și

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, i-a sărit lui I. Melnic în spate

doborîndu-l de pe scări la pămînt. Ulterior, împreună cu tatăl său Cvasiuc G., iau

aplicat lui I. Melnic mai multe lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale

corpului. I. Melnic, în scopul de a se proteja de acțiunile ilegale a lui Cvasiuc V. și

Cvasiuc G., s-a ridicat de jos și a traversat partea opusă a străzii. Atunci, Cvasiuc

V. și Cvasiuc G., prelungind acțiunile sale ilegale, l-au ajuns pe I. Melnic din

urmă, după ce au continuat să-i aplice ultimului lovituri cu pumnii și picioarele pe

diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale medii.

Instanța a reținut că, în cadrul cercetării judecătorești, nu a fost dovedită

cooperarea cu intenție a două persoane - Cvasiuc V. și Cvasiuc G.

Cum rezultă din declarațiile părții vătămate, vătămările corporale au fost

cauzate de la conflictul între I. Melnic și inculpatul Cvasiuc V., că aplicarea

loviturilor se datorează neînțelegerii, care avea la moment un caracter personal.

La fel, instanța a concluzionat că au fost încălcate prevederile art. art. 63,

280, 281 Cod de procedură penală, în conformitate cu care, Cvasiuc V. și Cvasiuc

G., nefiind recunoscuți bănuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.

(2) lit. e) și i) Cod penal, în lipsa unui raport al organului de urmărire penală cu

propunerea de a pune sub învinuire persoanele respective, în termen de două

săptămîni de la pornirea urmăririi penale, adoptă și aduce la cunoștința persoanelor

vizate cu ordonanța de punere sub învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 152 alin. (2) lit. e) și i) Cod penal.

Aceste încălcări prezintă temei suplimentar în favoarea inculpatului Cvasiuc

G. în vederea achitării lui.

Dat fiind, că inculpatul Cvasiuc V. a recunoscut vina pe deplin privind

vătămarea intenționată medie a integrității corporale a părții vătămate I. Melnic,

infracțiunea fiind comisă de unul singur, datorită unui conflict care avea un

caracter personal între el și partea vătămată, urmează a recalifica acțiunile

inculpatului Cvasiuc V. în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, deoarece calificativul

de două sau mai multe persoane nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării

judecătorești.

termen a apelului referitor la sentințele din 06 aprilie 2011 și 11 iulie 2011, casarea

tuturor sentințelor, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care

Alexandruc A. și Palcă V. să fie condamnate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, cu încetarea procesului penal în legătură cu expirarea termenului de

prescripție, iar Cvasiuc G. și Cvasiuc V. să fie condamnați în baza art. 152 alin. (2)

lit. e) Cod penal, la 3 ani închisoare fiecare.

Apelantul a invocat că instanța de fond, încălcînd cerințele art. 109 Codul

penal, conform cărora împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale

pentru o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, infracțiuni prevăzute la capitolele

II-VI din Partea specială, a dispus neîntemeiat încetarea procesului penal în

5

privința inculpatelor Alexandruc A. și Palcă T., învinuite de săvîrșirea unei

infracțiuni prevăzute la capitolul XIII din Partea specială a Codului penal, indicînd

în dispozitiv,,sentința fară drept de atac”, fară a înmîna acuzatorului de stat copii

de pe sentințele menționate.

Concluzia instanței precum că fapta incriminată nu a fost săvîrșită de către

inculpatul Cvasiuc G. a fost bazată pe declarațiile inculpaților, fară a ține cont de

celelalte probe pertinente, concludente, utile și veridice, acumulate în cadrul

urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată, cum ar fi declarațiile părții

vătămate și a martorului E. Mogîldea de la urmărirea penală, declarațiile Dianei

Babanuța.

Astfel, prin declarațiile părții vătămate și a martorilor a fost combatută

versiunea inculpaților referitor la faptul că pe I. Melnic l-a bătut doar Cvasiuc V.

Concluzia instanței de judecată este greșită, în sensul că organul de urmărire

penală a ținut cont de rigorile procesuale care reglementează audierea persoanei în

calitate de bănuit și anume prevederile art. 63 Cod de procedură penală, conform

cărora bănuit este persoana fizică față de care există anumite probe că a săvîrșit o

infracțiune pînă la punerea ei sub învinuire. Persoana poate fi recunoscută în

calitate de bănuit prin unul din acte procesuale, după caz: a) proces-verbal de

reținere; b) ordonanța sau încheierea de aplicare a unei măsuri preventive

neprivative de libertate; c) ordonanța de recunoaștere a persoanei în calitate de

bănuit, cît și de exigențele ce reglementează punerea sub învinuire a persoanei.

La fel, este greșită și constatarea, că de către acuzare nu a fost dovedită

înțelegerea prealabilă a inculpaților privind săvîrșirea infracțiunii, or vătămarea

intenționată medie a integrității corporale de către două persoane, în cazul din speță

de către Cvasiuc G. și Cvasiuc V. a fost comisă prin participarea nemijlocit la

realizarea laturii obiective de către ambii inculpați.

2013, apelul împotriva sentințelor în privința inculpatelor Alexandruc A. și Palcă

T. a fost respins ca fiind depus peste termen.

Apelul împotriva sentinței în privința inculpaților Cvasiuc V. și Cvasiuc G. a

fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură

penală termenul de declarare a apelului este de 15 zile de la data pronunțării

sentinței integrale.

Procurorul L. Zaharia a fost prezentă la pronunțarea sentințelor din 06 aprilie

2011 și 11 iulie 2011, fiindu-i cunoscută soluția instanței de fond, însă a declarat

apel la 26 decembrie 2012, adică peste termen. Argumentul că în sentințe, fiind a

fost comisă o eroare mecanică, este menționat ,,sentință fără drept de atac” și din

acest motiv nu a atacat sentința este, neîntemeiat, mai ales că, potrivit procesului

verbal al ședinței de judecată, judecătorul a explicat calea și termenul de atac a

sentinței atacate.

După ședința din 11 iulie 2011 au mai loc ședințe de judecată în care, la fel a

participat procurorul L. Zaharia, care a avut posibilitate să facă cunoștință cu

sentințele menționate și cu procesele verbale, ca ulterior să le conteste sau să

formuleze obiecții, ce nu a făcut. În materialeleor cauzei lipsesc și careva solicitări,

interpelări de ale procurorului pentru a solicita copia sentinței nominalizate pentru

6

ca ulterior să le conteste. Astfel, argumentele procurorului referitor la omiterea

termenului de atac sunt neîntemeiate și lipsite de temei juridic. Prin urmare

procurorul L. Zaharia a ratat termenul depunerii apelului împotriva sentințelor

judecătorești din 06.04.2011 și 11.07.2011, fară pricini motivate.

Instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just a

concluzionat, că inculpatul Cvasiuc G. trebuie achitat, iar procesul penal în privința

lui Cvasiuc V. urmează a fi încetat, în legătură cu împăcarea părților, reîncadrînd

corect acțiunile ultimului în baza art. 152 alin. (1) Cod penal. Aceste împrejurări au

fost elucidate și constatate din totalitatea de probe acumulate la dosarul respectiv,

fiind corect apreciate.

În ceea ce privește inculpatul Cvasiuc V., Colegiul penal a considerat că vina

acestuia pe deplin a fost dovedită și instanța de fond corect a recalificat acțiunile

lui în baza art. 152 alin. (1) Cod penal pe semnele: vătămarea intenționată medie a

integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a

provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea

îndelungată a sănătății, deoarece o dată cu achitarea inculpatului Cvasiuc G. se

exclude agravanta ,,de două sau mai multe persoane”, dat fiind faptul că Cvasiuc

V. a acționat de unul singur.

Cum rezultă din declarațiile părții vătămate, vătămările corporale cauzate au

generat de la conflictul între I. Melnic și inculpatul Cvasiuc V., ceea ce a constituit

temei de a concluziona, că aplicarea loviturilor se datorează neînțelegerii, care avea

la moment un caracter personal.

Partea vătămată I. Melnic nu a putut comunica cu certitudine că i-a aplicat

lovituri și Cvasiuc Grigore, de aceea nu are pretenții materiale și morale față de

ultimul.

Argumentele acuzatorului de stat că martorii și părțile vătămate au indicat în

cadrul urmăririi penale că și Cvasiuc G. a participat la bătaie, se resping deoarece

nu a fost confirmate în cadrul cercetării judecătoreși.

Astfel, instanța de fond corect a luat în considerație la adoptarea sentinței

declarațiile părților vătămate și ale martorilor din cadrul cercetării judecătorești,

fiind asigurat principiul contradictorialității, fară a ține cont de explicațiile date în

cadrul urmăririi penale, deoarece numai în cadrul ședinței judiciare publice, cu

respectarea dreptului părților de a avea acces egal la cercetarea probelor, se

stabilește adevărul cu privire la circumstanțele comiterii infracțiunii.

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a specificat că instanța de apel a dat o apreciere incorectă

probelor prezentate de acuzare, nu a apreciat multilateral și obiectiv probele

administrate care dovedesc incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea

infracțiunii incriminate.

Argumentul instanței de apel precum că procurorul a omis termenul de

contestare a sentințelor din 06.04.2011 și 11.06.2011 este neîntemeiat, deoarece

aceste sentințe nici nu puteau fi contestate din motiv că încă nu fusese examinat

fondul cauzei și aceasta se afla pe rol în instanța de judecată.

7

Mai mult, instanța de apel tacit a fost de acord că instanța de fond urma să

adopte o singură sentință pe toate capetele de acuzare, în privința la toți inculpații

acuzați într-un singur dosar penal.

Referitor la sentința din 21.12.2012 adoptată în privința lui Cvasiuc V. și

Cvasiuc G., partea acuzării a prezentat instanței probe pertinente, admisibile și

concludente, care în volum deplin dovedesc vinovăția inculpaților de săvîrșirea

infracțiunilor incriminate de organul de urmărire penală.

Instanța de apel s-a minimalizat la aprecierile date de către instanța de fond

ulterior dîndu-le putere probatorie în instanța de apel.

Concomitent, în partea introductivă a deciziei contestate instanța de apel

greșit a indicat că sentințele în privința inculpaților au fost adoptate de către

judecătoria Centru, mun. Chișinău pe cînd acestea în realitate au fost pronunțate de

către judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit face următoarele concluzii.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect se atestă că instanțele de fond și de apel au comis

următoarele erori de drept.

În primul rînd, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 394

alin. (1) pct. 1), 2) 4) și 5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței

de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind

dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de

vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază

concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte

probe, în cazul cînd o parte a acuzației este considerată neîntemeiată – temeiurile

pentru aceasta, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, motivele pentru

modificarea învinuirii dacă la judecată s-a efectuat așa ceva. În corespundere cu

art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța

de judecată este obligată să motiveze în hotărîre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Aceste prevederi legale nu au fost respectate cu strictețe de către instanța de

fond.

8

Astfel, potrivit sentinței din 21.12.2012, în privința inculpaților Cvasiuc V. și

Cvasiuc G., prima instanță:

a) nu a apreciat fiecare probă a acuzării din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor. În special nu au fost apreciate în niciun fel declarațiile

părții vătămate Ion Melnic date în cadrul urmăririi penale, coform căror el a fost

bătut de ambii inculpați, martorului Diana Babanuța, care a relatat că a văzut cum

ambii inculpați îl loveai pe Ion Melnic, martorului Eugen Mogîldea de la urmărirea

penală, că partea vătămată a fost bătută de două persoane și anume de inculpați;

b) menționînd în descriptivul sentinței că ,,potrivit concluziilor de învinuire

(rechizitoriul din 11 decembrie 2008), Cvasiuc V. și Cvasiuc G. sunt acuzați de

faptul că...”, nu a constatat și descris fapta considerată ca fiind dovedită și

încadrarea juridică a acțiunilor, cu indicarea elementelor infracțiunii respective,

pentru care a fost recunostut vinovat în dispozitivul sentinței inclpatul Cvasiuc

Vadim;

c) instanța greșit a concluzionat că au fost încălcate prevederile art. 63, 280,

281 Cod de procedură penală, pentru că inculpații, nefiind recunoscuți bănuiți, în

lipsa unui raport al organului de urmărire penală cu propunerea de a pune sub

învinuire persoanele respective, li s-a adus la cunoștința persoanelor vizate cu

ordonanța de punere sub învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152

alin. (2) lit. e) și i) Cod penal. Or, din normele vizate nu rezultă obligativitatea

organunlul de urmărire penală să recunoască persoana în calitate de bănuit și să

întocmească un raport cu propunerea de a pune sub învinuire persoanele

respective pînă la aducerea la cunoștința cu ordonanța de punere sub învinuire.

Prima instanța nu a raportat în niciun fel presupusele încălcări la prescripțiile din

art. 251 Cod de procedură penală, în aspectul dacă aceste acte ar fi sau nu lovite de

nulitatea absolută sau relativă, omițînd orice argumnetarea în acest sens.

Prin urmare, prima instanță nu a soluționat fondul cauzei penale în condițiile

legii, adoptînd o sentință care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază

soluția.

În al doilea rînd, potrivit art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform art. 417 alin. (1) pct.

8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile

de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului,

precum și motivele adoptării soluției date. În corespundere cu jurisprudența

națională, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe

prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sînt următoarele: dacă

fapta reținută ori numai imputată a fost săvîrșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de

inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă. În ce privește chestiunile de

drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sînt: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii; dacă normele de drept procesual și penal au fost corect

aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

9

chestiunile menționate, hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată, cu

rejudecarea cauzei.

Instanța de apel nu a respectat normele de drept enunțate.

Or, potrivit părții descriptive a deciziei contestate, instanța de apel nu a

reacționat în nici un fel asupra erorilor de drept comise de instanța de fond în cazul

inculpaților Cvasiuc V. și Cvasiuc G. și le-a repetat întocmai.

Totodată, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra niciunui motiv din apelul

procurorului, inclusiv cele reproduse în pct. 7 din prezenta decizie.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat

apelul procurorului în partea acpectelor vizate condițiile legii, deoarece nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărîre care nu

cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

În al treilea rînd, potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală (în

redacția de pînă la 27.10.2012), termenul de apel era de 15 zile de la data pronunțării

sentinței integrale. În corespundere cu art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală,

în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea

actului efectuat peste termen. În conformitate cu art. 231 alin. (3) Cod de

procedură penală a calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care

începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.

Aceste prescripții de drept au fost cu strictețe respectate de instanța de apel

(pct. 8 din decizie).

Or, potrivit procesulului-verbal al ședinței de judecată, sentințele primei

instanțe în privința inculpatelor Alexandruc Aliona și Palcă Tatiana au fost

pronunțate integral, respectiv, la 06 aprile 2011 și 11 iulie 2011, în prezența

procurorului Lucreția Zaharia.

Deci, termenul de 15 zile pentru depunerea apelului urma să expire la finele

zilei de 22 aprilie 2011 și 27 iulie 2011.

Totodată, conform datei de pe apel și ștampila de înregistrare a apelului

acuzării în cancelaria Curții de Apel Chișinău, acesta a fost întocmit declarat la 26

decembrie 2012, adică peste termenul prevăzut de lege (pct. 7 din decizie).

Pe lîngă aceasta, argunetul recurentului că: ,,aceste sentințe nici nu puteau fi

contestate din motiv că încă nu fusese examinat fondul cauzei și aceasta se afla pe

rol în instanța de judecată..., instanța de apel tacit a fost de acord că instanța de

fond urma să adopte o singură sentință pe toate capetele de acuzare, în privința la

toți inculpații acuzați într-un singur dosar penal” nu au niciun suport legal, adică

nu impun suspendarea curgerii teremnului de declarare a apelului.

Aceste împrejurări denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent privind sentințele adoptate

față de inculpatele Alexandruc Aliona și Palcă Tatiana, deoarece, iar decizia

atacată conține motive legale pe care se întemeiază soluția,

Astfel, recursul ordinar în această parte este neîntemeiat.

Totodată, circumstanțele expuse supra atestă că ambele instanțe nu a judecat

cauza penală în privința inculpaților Cvasiuc Grigore și Cvasiuc Vadim în

condițiile legii, deoarece au adoptat hotărîri care nu cuprinde motive legale pe care

10

se întemeiază soluția, iar instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor

invocate în apelul procurorului.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de

recurs casează parțial hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursului declarat doar în privința inculpaților

Cvasiuc Vadim și Cvasiuc Grigore, casării parțiale a deciziei contestate și

dispunerea rejudecării cauzei în partea vizată de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărîre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procuror, casează parțial decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2013, doar în privința

inculpaților Cvasiuc Vadim Grigore și Cvasiuc Grigore Tudor, și dispune

rejudecarea cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

În rest, decizia contestată se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată la 08 iulie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Vladimir Timofti

Liliana Catan

Ion Guzun

11