1ra-451/14 — Art. 287 alin 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 16 aprilie 2013, Cojocari Pavel, Pașa Ion și Pavalachi Leonid au fost condamnați în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, la amendă în mărime de 500 unități convenționale, adică în sumă de 10.000 lei, fiecare. Brodescu Alexandru a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod penal, la amendă în mărime de 700 unități convenționale, adică în sumă de 14.000 lei.

În fapt, instanța de fond a constatat că la 10 septembrie 2012, aproximativ orele 1300, inculpații Brodescu Alexandru, Cojocari Pavel, Pașa Ion și Pavalachi Leonid, aflîndu-se în s. Buțeni, r-nul Hîncești, împreună și prin înțelegere prealabilă între ei, în stradă, din intenții huliganice, fără motiv, încălcînd grosolan ordinea publică, cu deosebită obrăznicie, urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, intenționat i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii, picioarele iar inculpatul Brodescu Alexandru și cu o bîtă din lemn peste cap și diferite părți ale corpului lui Cortac I., cauzîndu-i, conform concluziei expertizei medico-legale nr. 159 D din 10.09.2012, traumă cranio-celebrală, manifestată prin comoție cerebrală, echimoze, escoriații, ce se califică ca vătămări corporale ușoare. Instanța a încadrat acțiunile inculpaților Cojocari Pavel, Pașa Ion și Pavalachi Leonid în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșit de mai multe persoane. Acțiunile inculpatului Brodescu Alexandru, au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșit de mai multe persoane, cu aplicarea unor obiecte pentru vătămarea integrității corporale. Instanța a reținut că acțiunile celor patru inculpați au fost îndreptate spre tulburarea ordinii publice, faptele au avut loc în loc public - stația auto din s. Buțeni, r- nul Hîncești, în văzul altor persoane, fiind fost curmate prin intervenția preotului din s. Buțeni, Prepeliță Vasile, care le-a făcut observație în momentul cînd partea vătămată era înconjurată de inculpații care î-1 agresau, observație în urma careia inculpații au plecat, aruncînd bîta. Vina inculpaților a fost pe deplin dovedită prin declarațiile părții vătămate date în cadrul urmăririi penale, a martorilor Groiță A. și Prepeliță V., procesele verbale de confruntare dintre inculpați și partea vătămată.

Procurorul a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Brodescu Alexandru să fie condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, Pașa Ion, Pavalachi Leonid și Cojocari Pavel să fie condamnați în baza art. 287 alin. (3), 90 Cod penal la 4 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 3 ani. Apelantul a invocat că instanța de fond nu a dat o apreciere juridică corectă probelor prezentate de acuzare, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Acțiunile inculpaților urmează să fie încadrate în baza art. 287alin. (3) Cod penal, deoarece agravanta ”cu aplicarea unor obiecte pentru vătămarea integrității corporale” este imputabilă tuturor inculpaților, deoarece ei au știut despre utilizarea bîtei în procesul actelor huliganice. Astfel, A. Brodescu l-a lovit pe pătimit în prezența lui I. Pașa, L. Pavalachi și P. Cojocari, și, necătînd la aceasta, toți inculpații au continuat să lovească în victimă în același timp, fapt confirmat de partea vătămată și martorii oculari. La individualizarea pedepsei, prima instanță a ignorat prevederile art. 75 Cod penal, aplicînd eronat art. 79 Cod penal față de inculpatul A. Brodescu. Instanța incorect a constatat ca circumstanță excepțională lipsa antecedentelor penale la inculpat și caracteristica lui pozitivă, or, aceste circumstanțe urmau a fi reținute numai la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului în limitele sancțiunii normei penale incriminate. 3.1. Inculpații Brodescu Alexandru, Cojocari Pavel, Pașa Ion și Pavalachi Leonid, la fel au declarat apeluri, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitați, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Apelanții au indicat că vina lor nu a fost dovedită în cadrul ședinței de judecată. Partea vătămate a declarat că în timpul altercației dintre el și inculpatul A. Brodescu, ceilalți inculpați se aflau la 2 metri de ei și nu a văzut ca și aceștia să-i fi aplicat careva lovituri, iar în cadrul urmăririi penale a scris declarațiile sub influența ofițerului de urmărire penală și a procurorului. Bordescu A. a specificat că cel care prezenta pericol iminent a fost partea vătămată, care s-a apropiat și a încercînd să-l lovească, iar el, apărîndu-se, i-a luat din mînă bîta, a aruncat-o jos și i-a aplicat o lovitură în față, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate din cadrul cercetării judecătorești. Astfel, ultimul a menționat că bîta era a lui, că Brodescu A. l-a lovit cu pumnul și nu cu bîta, că careva pretenții materiale și morale față de inculpat nu are.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2013, apelul procurorului a fost respins ca nefondat și admise apelurile inculpaților, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Brodescu Alexandru a fost condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 200 unități convenționale. Cojocari Pavel, Pașa Ion și Pavalachi Leonid au fost achitați de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece fapta nu a fost săvîrșită de inculpați. Instanța de apel a constatat că inculpații Cojocari Pavel, Pașa Ion și Pavalachi Leonid se învinuiesc că, la 10 septembrie 2012, aproximativ orele 1300, aflîndu-se în s. Buțeni, r-nul Hîncești, împreună și prin înțelegere prealabilă între ei, în stradă, din intenții huliganice, fără motiv, încălcînd grosolan ordinea publică, cu deosebită obrăznicie, urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, intenționat i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii, picioarele peste cap și diferite părți ale corpului lui Cortac I., cauzîndu-i, conform concluziei expertizei medico-legale nr. 159 D din 10.09.2012, vătămări corporale ușoare. Inculpatul Brodescu Alexandru, la 10 septembrie 2012, aproximativ orele 1300, aflîndu-se în s. Buțeni, r-nul Hîncești, în stradă din intenții huliganice, fără motiv, încălcînd grosolan ordinea publică, cu deosebită obrăznicie, urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, intenționat i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii peste cap și diferite părți ale corpului lui Cortac I., cauzîndu-i, conform concluziei expertizei medico-legale nr. 159 D din 10.09.2012, vătămări corporale ușoare. Instanța a reținut că nicio probă cercetată cât în prima instanță, atât și în instanța de apel, nu indică direct că Cojocari P., Pașa I. și Pavalachi L. ar fi comis o infracțiune de ”huliganism” și anume l-ar fi maltratat pe Cortac I. Acțiunile inculpatului Brodescu Alexandru instanța de apel le-a încadrat în baza art. 287 alin. (l) Cod penal, ca huliganism, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc print-un cinism și obrăznicie deosebită. Instanța a statuat că vina acestuia este integral demonstrată prin declarațiile părții vătămate și a martorilor Leahu M., Prepeliță V., Groiță A., prin probele scrise administrate pe caz. Totodată, instanța de apel a menționat că ce ține de ”bâta din lemn”, considerată de acuzare ca „obiect special adaptat pentru vătămarea corporală”, se reține că obiecte special adaptate pentru vătămarea integrității corporale urmează a fi considerate cele care au fost adaptate de făptuitor din timp sau în momentul săvârșirii acțiunilor huliganice, precum și obiectele care, deși n-au fost supuse prelucrării, au fost special pregătite de către făptuitor și se aflau la el cu același scop. Prin urmare, bâta nu poate fi invocată ca calificativ ”obiect special adaptat” în acțiunile inculpatului Brodescu A., or, potrivit circumstanțelor stabilite, bâta în cauză a fost scoasă de către partea vătămată special pentru cauzarea de vătămări lui Brodescu A., însă având în vedere pregătirea fizică și aptitudinile inculpatului, Cortac a fost deposedat de bâtă și lovit cu pumnii peste față și diferite părți ale corpului, nefolosind bâta din lemn, ci aruncând-o. Astfel, calificativul în cauză nu poate fi invocat lui Brodescu A. De asemenea, nu poate fi invocat nici calificativul „Huliganismul săvârșit de două sau mai multe persoane”, deoarece ceilalți amici a lui Brodescu - Cojocari P., Pașa I. și Pavalachi L., nu au întreprins nici-o acțiune față de partea vătămată. Motiv real pentru comiterea infracțiunii de huliganism avea exclusiv doar Brodescu A., or, acesta conducea automobilul în calitate de șofer, în care se aflau și amicii săi, a reacționat la posibila încălcare a regulilor de circulație rutieră de către Cortac și anume la crearea unei situații de avarie, dorind să clarifice situația, a comis un act huliganic. Prin urmare, există legătură cauzală clară între acțiunile părții vătămate și inculpatului Brodescu, ceea ce întemeiază poziția că Brodescu urmează a fi recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. În cazul în care Cortac ar fi provocat o situație de avarie, Brodescu (în conformitate cu legea) urma să se adreseze la organele de poliție, pentru constatarea unei contravenții prevăzute de Codul contravențional, însă în mod arbitrar, urmărind scopul manifestării bravurii și eventualei pedepsiri sau reeducări a lui Cortac, 1-a urmat pe acesta până la stație, unde și s-a produs încălcarea ordinii publice de către Brodescu A. Confruntările petrecute între partea vătămată și inculpați, precum și declarațiile părții vătămate de la urmărirea penală, instanța de apel le-a apreciat critic, fiind făcute de către acesta din fierbințeală, or, anume declarațiile date de Cortac I. în ședința de judecată impun credibilitate, și sunt date de către partea vătămată în mod liber, fără emoții, declarații care au fost supuse verificării în instanța de apel, fiind confirmate de către Cortac I.

Procurorul a declarat recurs ordinar, în care a solicitat casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. Recurentul a invocat că instanța de fond corect a apreciat critic declarațiile părții vătămate în ședință, constatînd că împrejurările relatate de partea vătămată la faza urmăririi penale coroborează cu probele cercetate. Așa, partea vătămată a declarat că inculpații l-au lovit toți patru cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului. El a încercat să i-a din automobil, de lîngă bancheta șoferului, o bîtă din lemn însă nu a reușit, cineva din ei i-a luat-o și la lovit peste corp cu bîta de cîteva ori. La un moment, de locul conflictului s-a apropiat preotul din sat, pe nume Vasile, care le-a făcut observație și cei patru l-au lăsat în pace, urcînd într-un automobil de model „Mazda 626”, cu n/î „C NX 247”, de culoare bej și plecînd într-o direcție necunoscută. Pe parcursul urmării penale, partea vătămată a fost confruntată cu toți patru inculpați, în cadrul căreia și-a menținut poziția fermă prin care a relatat că toți patru l-au lovit cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar cineva din ei 1-a lovit și cu bîta de cîteva ori. În plîngerea înaintată, cît și în cadrul cercetării la fața locului, partea vătămată la fel face referire la patru persoane. Argumentul părții vătămate dat în ședința judiciară, că a fost lovit ușor de inculpatul A. Brodescu, urma să fie apreciat critic deoarece este combătut prin raportul de expertiză medico-legală nr. 159 ,, D” din 06 august 20/2. Mai mult, instanța de apel nu s-a expus asupra declarațiilor martorului Prepeliță V., care a declarat că a intervenit în acea altercație, deoarece pe I. Cortac î-1 băteau trei sau patru persoane, care erau în jurul șoferului. Astfel, declarațiile părții vătămate nu coroborează nici cu declarațiile acestui martor, relatînd că Cojocari P., Pașa I. și Pavalachi L. se aflau într-o parte. Prin urmare, probele administrate demonstrează cert că inculpații au săvîrșit infracțiunea prevăzută la art. 287 alin. (3) Cod penal, iar instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestor motive, invocate în apelul procurorului. În drept, recursul este fondat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul și că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. 5.1. Inculpatul Brodescu Alexandru la fel a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitat. Recurentul a indicat că el nu a săvîrșit careva acțiuni în privința părții vătămate care ar întruni elementele infracțiunii incriminate, or, cel care prezenta pericol iminent pentru el era partea vătămată care s-a apropiat avînd o bîtă din lemn în mînă, încercînd să-1 lovească. El doar s-a apărat, a luat bîta din mîna lui I. Cortac și a aruncat-o la pămînt, reușind să stopeze acțiunile ilicite ale ultimului îndreptate împotriva sa. Aceste fapte au fost confirmate în fața primei instanțe prin declarațiile inculpatului Păvălache L., de care instanța de apel urma să țină cont și să le i-a în considerare la soluționarea apelului. În drept, recursul este fondat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii.

Judecînd recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează ca acestea sunt pasibile admiterii din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect se reține că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. În primul rînd, potrivit art. 101 alin. (1), 325 alin. (1), 384 alin. (3), 385 alin. (1) pct. 1) - 4), 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. La adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvîrșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvîrșită de inculpat dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvîrșirea acestei infracțiuni. În dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea constatată ca dovedită. Fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Aceste prevederi legale nu au fost respectate de către instanța de fond. Astfel, potrivit părții descriptive a sentinței, instanța de fond, indicînd că: “inculpații Brodescu Alexandru, Cojocari Pavel, Pașa Ion și Pavalachi Leonid..., împreună și prin înțelegere prealabilă între ei, în stradă, din intenții huliganice, fără motiv, încălcînd grosolan ordinea publică, cu deosebită obrăznicie, urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, intenționat i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii, picioarele iar inculpatul Brodescu Alexandru și cu o bîtă din lemn peste cap și diferite părți ale corpului lui Cortac I., cauzîndu-i, conform concluziei expertizei medico-legale nr. 159 D din 10.09.2012, traumă cranio-celebrală, manifestată prin comoție cerebrală, echimoze, escoriații, ce se califică ca vătămări corporale ușoare”, a constatat în fapt comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal de către toți inculpații. Or, instanța a relevat în mod clar că toți inculpații au aplicat părții vătămate lovituri cu pumnii și picioarele, iar inculpatul Brodescu A. inclusiv și cu o bîtă din lemn, în baza unei înțelegeri prealabile, deci acțiunile tuturor inculpaților au fost încadrate într-o intenție comună, cea de a comite acte de huliganism agravat cu aplicarea obiectului pentru vătămarea integrității corporale, adică a bîtei de lemn (v. 1, f.d. 240, pct. 1 din decizie). Ulterior, însă, instanța, ignorînd constatările sale anterioare, nemotivat și divergent a reîncadrat acțiunile inculpaților Cojocari Pavel, Pașa Ion și Pavalachi Leonid în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, aplicîndu-le pedeapsa, în dispozitivul sentinței, în temeiul articolului nominalizat, adică pentru o altă faptă decît cea constatată în ședința de judecată. Mai mult, conform descriptivului sentinței, instanța a enumărat probele acuzării și apărării, însă nu a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, nefiind clar pe care le-a admis sau respins. Prin urmare prima instanță nu a soluționat fondul cauzei penale în raport cu prescripțiile de drept enunțate, adoptînd o sentință care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. În al doilea rînd, conform art. 414 alin. (1), (2), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul- verbal. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Aceste prevederi nu au fost executate de către instanța de apel. Or, potrivit părții descriptive a deciziei contestate (v. 2, f.d. 41, pct. 4 din decizie), instanța de apel: a) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelurile procurorului și a inculpatului Brodescu Alexandru (pct. 3-4 din decizie); b) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată prin citire și consemnare în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile martorilor Leahu M., Groiță A., Prepeliță V.; c) a enumărat probele acuzării și apărării, însă nu a apreciat fiecare probă, în special declarațiile martorului ocular Prepeliță V. care a indicat că partea vătămată a fost bătută de toți inculapții, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, nefiind clar pe care le-a admis sau respins; d) s-a referit la lipsa în acțiunile inculpaților a elementului constitutiv: „obiect special adaptat pentru vătămarea corporală”, cu totate că asemenea element nu le-a fost incriminat prin rechizitoriu inculpaților și nici nu se conține în dispoziția art. 287 alin. (3) Cod penal (pct. 4 din decizie); e) indicînd faptele de care sunt învinuiți inculpații Cojocari Pavel, Pașa Ion Pavalachi Leonid nu a inclus și circumstanța imputată prin rechizitoriu – cu aplicarea unei bîte din lemn peste cap, iar făță de inculpatul Brodescu Alexandru lipsește concluzia că ar fi constatat faptele pentru care acesta a fost condamnat; f) nu a elucidat, apreciat și expus în niciun fel asupra împrejurărilor în care părții vătămate i-au fost provocate vătămările constatate în raportul de expertiză medico- legală, adică traumă cranio-celebrală manifestată prin comoție cerebrală, echimoze și escoriații. Or, declarațiile părții vătămate puse la baza soluției adoptate, că inculpatul ușor l-a lovit odată în burtă cu pumnul și la buză contravine totalmente circumstanțelor indicate în raportul mominalizat. Astfel, instanța de apel nu a rejudecat cauza penală potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, adoptînd o decizie care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Circumstanțele expuse denotă în mod lucid că, ambele instanțe nu au soluționat fondul cauzei penale în raport cu circumstanțele imputate inculpatului prin rechizitoriu, instanța de apel nu a judecat apelul procurorului și inculpatului Brodescu Alexandru în condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate, iar hotărîrile adoptate de ambele instanțe nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Or, particularitățile împrejurărilor relevate pe caz și enunțate asupra denotă că în acțiunile inculpaților se regăsesc, în mod rezonabil, elementele infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel. Dat fiind că încălcările, comise de ambele instanțe, a normelor procedurale specificate constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor de pe rol, casării totale a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărîre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Admite recursurile ordinare declarate de procuror și de inculpatul Brodescu Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2013 în privința inculpaților Brodescu Alexandru Grigore, Cojocari Pavel Pavel, Pașa Ion Gheorghe, Pavalachi Leonid Leonid, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată va fi pronunța în ședință publică din 17 iunie 2014, ora 09, 50. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco Liliana Catan Ion Guzun Dosarul nr. 1ra-451/14 Curtea Supremă de Justiție DISPOZITIVUL DECIZIEI 03 iunie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan, Ion Guzun, cu participarea: procurorului Dumitru Graur, avocaților Valentina Arnaut, Ion Căpățină,Mihail Balaban, Tamara Rotaru, părții vătămate Cortac Ion, inculpaților Brodescu Alexandru, Cojocari Pavel, a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de procuror și de inculpatul Brodescu Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie2013, în privința inculpaților Brodescu Alexandru Grigore, născut la 16 octombrie 1987, originar și locuitor al mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor 5/2, ap. 36, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale; Cojocari Pavel Pavel, născut la 14 noiembrie 1988 în mun. Chișinău, locuitor al s. Gangura, r-nul Ialoveni, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale; Pașa Ion Gheorghe, născut la 25 octombrie 1985 în s. Sălcuța, r-nul Căușeni, locuitor al mun. Chișinău, str. Dacia 28, ap. 89, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale; Pavalachi Leonid Leonid, născut la 21 martie 1987 în or. Criuleni, locuitor al mun. Chișinău, s. Budești, str. Mircea cel Bătrîn, 40, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale; În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Admite recursurile ordinare declarate de procuror și de inculpatul Brodescu Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2013 în privința inculpaților Brodescu Alexandru Grigore, Cojocari Pavel Pavel, Pașa Ion Gheorghe, Pavalachi Leonid Leonid, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată va fi pronunța în ședință publică din 17 iunie 2014, ora 09, 50. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco Liliana Catan Ion Guzun