1ra-451/14 — art. 287 alin 1 CP

1ra-451/14 — art. 287 alin 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-451/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

cu participarea:

procurorului Dumitru Graur,

avocaților Valentina Arnaut, Ion Căpățină, Mihail Balaban,

Tamara Rotaru,

părții vătămate Cortac Ion,

inculpaților Brodescu Alexandru, Cojocari Pavel,

a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de procuror și de

inculpatul Brodescu Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 septembrie2013, în privința inculpaților

Brodescu Alexandru Grigore, născut la

16 octombrie 1987, originar și locuitor al mun. Chișinău,

str. Calea Ieșilor 5/2, ap. 36, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale;

Cojocari Pavel Pavel, născut la 14

noiembrie 1988 în mun. Chișinău, locuitor al s. Gangura,

r-nul Ialoveni, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale;

Pașa Ion Gheorghe, născut la 25

octombrie 1985 în s. Sălcuța, r-nul Căușeni, locuitor al

mun. Chișinău, str. Dacia 28, ap. 89, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale;

Pavalachi Leonid Leonid, născut la 21

martie 1987 în or. Criuleni, locuitor al mun. Chișinău, s.

Budești, str. Mircea cel Bătrîn, 40, cetățean al R. Moldova,

fără antecedente penale.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Procurorul a solicitat admiterea recursului acuzatorului și respingerea recursului

inculpatului Brodescu A.

Avocații și inculpații au optat pentru respingerea recursului declarat de procuror

cu admiterea recursului inculpatului Brodescu A.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

C O N S T A T Ă :

Ion și Pavalachi Leonid au fost condamnați în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, la

amendă în mărime de 500 unități convenționale, adică în sumă de 10.000 lei, fiecare.

Brodescu Alexandru a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu

aplicarea art. 79 Cod penal, la amendă în mărime de 700 unități convenționale, adică în

sumă de 14.000 lei.

1300, inculpații Brodescu Alexandru, Cojocari Pavel, Pașa Ion și Pavalachi Leonid,

aflîndu-se în s. Buțeni, r-nul Hîncești, împreună și prin înțelegere prealabilă între ei, în

stradă, din intenții huliganice, fără motiv, încălcînd grosolan ordinea publică, cu

deosebită obrăznicie, urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, intenționat i-au

aplicat multiple lovituri cu pumnii, picioarele iar inculpatul Brodescu Alexandru și cu o

bîtă din lemn peste cap și diferite părți ale corpului lui Cortac I., cauzîndu-i, conform

concluziei expertizei medico-legale nr. 159 D din 10.09.2012, traumă cranio-celebrală,

manifestată prin comoție cerebrală, echimoze, escoriații, ce se califică ca vătămări

corporale ușoare.

Instanța a încadrat acțiunile inculpaților Cojocari Pavel, Pașa Ion și Pavalachi

Leonid în baza art. 287 alin. (2) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor,

care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșit

de mai multe persoane.

Acțiunile inculpatului Brodescu Alexandru, au fost încadrate în baza art. 287 alin.

(3) Cod penal, ca huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșit de mai

multe persoane, cu aplicarea unor obiecte pentru vătămarea integrității corporale.

Instanța a reținut că acțiunile celor patru inculpați au fost îndreptate spre

tulburarea ordinii publice, faptele au avut loc în loc public - stația auto din s. Buțeni, r-

nul Hîncești, în văzul altor persoane, fiind fost curmate prin intervenția preotului din s.

Buțeni, Prepeliță Vasile, care le-a făcut observație în momentul cînd partea vătămată era

înconjurată de inculpații care î-1 agresau, observație în urma careia inculpații au plecat,

aruncînd bîta.

Vina inculpaților a fost pe deplin dovedită prin declarațiile părții vătămate date în

cadrul urmăririi penale, a martorilor Groiță A. și Prepeliță V., procesele verbale de

confruntare dintre inculpați și partea vătămată.

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Brodescu Alexandru să fie condamnat în baza

art. 287 alin. (3) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis, Pașa Ion, Pavalachi Leonid și Cojocari Pavel să fie condamnați în baza art.

287 alin. (3), 90 Cod penal la 4 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.

Apelantul a invocat că instanța de fond nu a dat o apreciere juridică corectă

probelor prezentate de acuzare, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală.

Acțiunile inculpaților urmează să fie încadrate în baza art. 287alin. (3) Cod penal,

deoarece agravanta ”cu aplicarea unor obiecte pentru vătămarea integrității corporale”

este imputabilă tuturor inculpaților, deoarece ei au știut despre utilizarea bîtei în

procesul actelor huliganice.

Astfel, A. Brodescu l-a lovit pe pătimit în prezența lui I. Pașa, L. Pavalachi și P.

Cojocari, și, necătînd la aceasta, toți inculpații au continuat să lovească în victimă în

același timp, fapt confirmat de partea vătămată și martorii oculari.

La individualizarea pedepsei, prima instanță a ignorat prevederile art. 75 Cod

penal, aplicînd eronat art. 79 Cod penal față de inculpatul A. Brodescu.

Instanța incorect a constatat ca circumstanță excepțională lipsa antecedentelor

penale la inculpat și caracteristica lui pozitivă, or, aceste circumstanțe urmau a fi

reținute numai la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului în limitele sancțiunii

normei penale incriminate.

3.1. Inculpații Brodescu Alexandru, Cojocari Pavel, Pașa Ion și Pavalachi Leonid,

la fel au declarat apeluri, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărîri, prin care să fie achitați, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

Apelanții au indicat că vina lor nu a fost dovedită în cadrul ședinței de judecată.

Partea vătămate a declarat că în timpul altercației dintre el și inculpatul A. Brodescu,

ceilalți inculpați se aflau la 2 metri de ei și nu a văzut ca și aceștia să-i fi aplicat careva

lovituri, iar în cadrul urmăririi penale a scris declarațiile sub influența ofițerului de

urmărire penală și a procurorului.

Bordescu A. a specificat că cel care prezenta pericol iminent a fost partea

vătămată, care s-a apropiat și a încercînd să-l lovească, iar el, apărîndu-se, i-a luat din

mînă bîta, a aruncat-o jos și i-a aplicat o lovitură în față, fapt confirmat prin declarațiile

părții vătămate din cadrul cercetării judecătorești. Astfel, ultimul a menționat că bîta era

a lui, că Brodescu A. l-a lovit cu pumnul și nu cu bîta, că careva pretenții materiale și

morale față de inculpat nu are.

2013, apelul procurorului a fost respins ca nefondat și admise apelurile inculpaților,

casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță.

Brodescu Alexandru a fost condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la

amendă în mărime de 200 unități convenționale.

Cojocari Pavel, Pașa Ion și Pavalachi Leonid au fost achitați de sub învinuirea

comiterii infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece fapta nu a fost

săvîrșită de inculpați.

Instanța de apel a constatat că inculpații Cojocari Pavel, Pașa Ion și Pavalachi

Leonid se învinuiesc că, la 10 septembrie 2012, aproximativ orele 1300, aflîndu-se în s.

Buțeni, r-nul Hîncești, împreună și prin înțelegere prealabilă între ei, în stradă, din

intenții huliganice, fără motiv, încălcînd grosolan ordinea publică, cu deosebită

obrăznicie, urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, intenționat i-au aplicat

multiple lovituri cu pumnii, picioarele peste cap și diferite părți ale corpului lui Cortac

I., cauzîndu-i, conform concluziei expertizei medico-legale nr. 159 D din 10.09.2012,

vătămări corporale ușoare.

Inculpatul Brodescu Alexandru, la 10 septembrie 2012, aproximativ orele 1300,

aflîndu-se în s. Buțeni, r-nul Hîncești, în stradă din intenții huliganice, fără motiv,

încălcînd grosolan ordinea publică, cu deosebită obrăznicie, urmărind manifestarea

bravurii și forței grosolane, intenționat i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii peste cap

și diferite părți ale corpului lui Cortac I., cauzîndu-i, conform concluziei expertizei

medico-legale nr. 159 D din 10.09.2012, vătămări corporale ușoare.

Instanța a reținut că nicio probă cercetată cât în prima instanță, atât și în instanța

de apel, nu indică direct că Cojocari P., Pașa I. și Pavalachi L. ar fi comis o infracțiune

de ”huliganism” și anume l-ar fi maltratat pe Cortac I.

Acțiunile inculpatului Brodescu Alexandru instanța de apel le-a încadrat în baza

art. 287 alin. (l) Cod penal, ca huliganism, adică acțiuni intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care

prin conținutul lor se deosebesc print-un cinism și obrăznicie deosebită.

Instanța a statuat că vina acestuia este integral demonstrată prin declarațiile părții

vătămate și a martorilor Leahu M., Prepeliță V., Groiță A., prin probele scrise

administrate pe caz.

Totodată, instanța de apel a menționat că ce ține de ”bâta din lemn”, considerată

de acuzare ca „obiect special adaptat pentru vătămarea corporală”, se reține că obiecte

special adaptate pentru vătămarea integrității corporale urmează a fi considerate cele

care au fost adaptate de făptuitor din timp sau în momentul săvârșirii acțiunilor

huliganice, precum și obiectele care, deși n-au fost supuse prelucrării, au fost special

pregătite de către făptuitor și se aflau la el cu același scop.

Prin urmare, bâta nu poate fi invocată ca calificativ ”obiect special adaptat” în

acțiunile inculpatului Brodescu A., or, potrivit circumstanțelor stabilite, bâta în cauză a

fost scoasă de către partea vătămată special pentru cauzarea de vătămări lui Brodescu

A., însă având în vedere pregătirea fizică și aptitudinile inculpatului, Cortac a fost

deposedat de bâtă și lovit cu pumnii peste față și diferite părți ale corpului, nefolosind

bâta din lemn, ci aruncând-o. Astfel, calificativul în cauză nu poate fi invocat lui

Brodescu A.

De asemenea, nu poate fi invocat nici calificativul „Huliganismul săvârșit de două

sau mai multe persoane”, deoarece ceilalți amici a lui Brodescu - Cojocari P., Pașa I. și

Pavalachi L., nu au întreprins nici-o acțiune față de partea vătămată.

Motiv real pentru comiterea infracțiunii de huliganism avea exclusiv doar

Brodescu A., or, acesta conducea automobilul în calitate de șofer, în care se aflau și

amicii săi, a reacționat la posibila încălcare a regulilor de circulație rutieră de către

Cortac și anume la crearea unei situații de avarie, dorind să clarifice situația, a comis un

act huliganic.

Prin urmare, există legătură cauzală clară între acțiunile părții vătămate și

inculpatului Brodescu, ceea ce întemeiază poziția că Brodescu urmează a fi recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

În cazul în care Cortac ar fi provocat o situație de avarie, Brodescu (în

conformitate cu legea) urma să se adreseze la organele de poliție, pentru constatarea

unei contravenții prevăzute de Codul contravențional, însă în mod arbitrar, urmărind

scopul manifestării bravurii și eventualei pedepsiri sau reeducări a lui Cortac, 1-a urmat

pe acesta până la stație, unde și s-a produs încălcarea ordinii publice de către Brodescu

A.

Confruntările petrecute între partea vătămată și inculpați, precum și declarațiile

părții vătămate de la urmărirea penală, instanța de apel le-a apreciat critic, fiind făcute

de către acesta din fierbințeală, or, anume declarațiile date de Cortac I. în ședința de

judecată impun credibilitate, și sunt date de către partea vătămată în mod liber, fără

emoții, declarații care au fost supuse verificării în instanța de apel, fiind confirmate de

către Cortac I.

menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Recurentul a invocat că instanța de fond corect a apreciat critic declarațiile părții

vătămate în ședință, constatînd că împrejurările relatate de partea vătămată la faza

urmăririi penale coroborează cu probele cercetate.

Așa, partea vătămată a declarat că inculpații l-au lovit toți patru cu pumnii și

picioarele peste diferite părți ale corpului. El a încercat să i-a din automobil, de lîngă

bancheta șoferului, o bîtă din lemn însă nu a reușit, cineva din ei i-a luat-o și la lovit

peste corp cu bîta de cîteva ori. La un moment, de locul conflictului s-a apropiat preotul

din sat, pe nume Vasile, care le-a făcut observație și cei patru l-au lăsat în pace, urcînd

într-un automobil de model „Mazda 626”, cu n/î „C NX 247”, de culoare bej și plecînd

într-o direcție necunoscută.

Pe parcursul urmării penale, partea vătămată a fost confruntată cu toți patru

inculpați, în cadrul căreia și-a menținut poziția fermă prin care a relatat că toți patru l-au

lovit cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar cineva din ei 1-a lovit și

cu bîta de cîteva ori.

În plîngerea înaintată, cît și în cadrul cercetării la fața locului, partea vătămată la

fel face referire la patru persoane.

Argumentul părții vătămate dat în ședința judiciară, că a fost lovit ușor de

inculpatul A. Brodescu, urma să fie apreciat critic deoarece este combătut prin raportul

de expertiză medico-legală nr. 159 ,, D” din 06 august 20/2.

Mai mult, instanța de apel nu s-a expus asupra declarațiilor martorului Prepeliță

V., care a declarat că a intervenit în acea altercație, deoarece pe I. Cortac î-1 băteau trei

sau patru persoane, care erau în jurul șoferului.

Astfel, declarațiile părții vătămate nu coroborează nici cu declarațiile acestui

martor, relatînd că Cojocari P., Pașa I. și Pavalachi L. se aflau într-o parte.

Prin urmare, probele administrate demonstrează cert că inculpații au săvîrșit

infracțiunea prevăzută la art. 287 alin. (3) Cod penal, iar instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra acestor motive, invocate în apelul procurorului.

În drept, recursul este fondat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în

apelul și că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

5.1. Inculpatul Brodescu Alexandru la fel a declarat recurs ordinar, în care

solicită casarea deciziei menționate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri,

prin care să fie achitat.

Recurentul a indicat că el nu a săvîrșit careva acțiuni în privința părții vătămate

care ar întruni elementele infracțiunii incriminate, or, cel care prezenta pericol iminent

pentru el era partea vătămată care s-a apropiat avînd o bîtă din lemn în mînă, încercînd

să-1 lovească. El doar s-a apărat, a luat bîta din mîna lui I. Cortac și a aruncat-o la

pămînt, reușind să stopeze acțiunile ilicite ale ultimului îndreptate împotriva sa.

Aceste fapte au fost confirmate în fața primei instanțe prin declarațiile

inculpatului Păvălache L., de care instanța de apel urma să țină cont și să le i-a în

considerare la soluționarea apelului.

În drept, recursul este fondat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează ca acestea sunt pasibile

admiterii din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, iar

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Sub acest aspect se reține că instanțele de fond și de apel au comis următoarele

erori de drept.

În primul rînd, potrivit art. 101 alin. (1), 325 alin. (1), 384 alin. (3), 385 alin. (1)

pct. 1) - 4), 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în

primă instanță se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. La adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvîrșirea

căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvîrșită de inculpat dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă

inculpatul este vinovat de săvîrșirea acestei infracțiuni. În dispozitivul sentinței de

condamnare trebuie să fie arătate constatarea că inculpatul este vinovat de săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de legea penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate

inculpatului pentru infracțiunea constatată ca dovedită. Fiecare probă urmează să fie

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Aceste prevederi legale nu au fost respectate de către instanța de fond.

Astfel, potrivit părții descriptive a sentinței, instanța de fond, indicînd că:

“inculpații Brodescu Alexandru, Cojocari Pavel, Pașa Ion și Pavalachi Leonid...,

împreună și prin înțelegere prealabilă între ei, în stradă, din intenții huliganice, fără

motiv, încălcînd grosolan ordinea publică, cu deosebită obrăznicie, urmărind

manifestarea bravurii și forței grosolane, intenționat i-au aplicat multiple lovituri cu

pumnii, picioarele iar inculpatul Brodescu Alexandru și cu o bîtă din lemn peste cap și

diferite părți ale corpului lui Cortac I., cauzîndu-i, conform concluziei expertizei

medico-legale nr. 159 D din 10.09.2012, traumă cranio-celebrală, manifestată prin

comoție cerebrală, echimoze, escoriații, ce se califică ca vătămări corporale ușoare”, a

constatat în fapt comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal de către

toți inculpații. Or, instanța a relevat în mod clar că toți inculpații au aplicat părții

vătămate lovituri cu pumnii și picioarele, iar inculpatul Brodescu A. inclusiv și cu o bîtă

din lemn, în baza unei înțelegeri prealabile, deci acțiunile tuturor inculpaților au fost

încadrate într-o intenție comună, cea de a comite acte de huliganism agravat cu

aplicarea obiectului pentru vătămarea integrității corporale, adică a bîtei de lemn (v. 1,

f.d. 240, pct. 1 din decizie).

Ulterior, însă, instanța, ignorînd constatările sale anterioare, nemotivat și divergent

a reîncadrat acțiunile inculpaților Cojocari Pavel, Pașa Ion și Pavalachi Leonid în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, aplicîndu-le pedeapsa, în dispozitivul sentinței, în

temeiul articolului nominalizat, adică pentru o altă faptă decît cea constatată în ședința

de judecată.

Mai mult, conform descriptivului sentinței, instanța a enumărat probele acuzării și

apărării, însă nu a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, nefiind clar pe care le-a admis sau respins.

Prin urmare prima instanță nu a soluționat fondul cauzei penale în raport cu

prescripțiile de drept enunțate, adoptînd o sentință care nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția.

În al doilea rînd, conform art. 414 alin. (1), (2), (5) și (6) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel

verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în

ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și

întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost

verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-

verbal. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În

corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța

de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, care se aplică în mod corespunzător. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de

procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința

persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Conform art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Aceste prevederi nu au fost executate de către instanța de apel.

Or, potrivit părții descriptive a deciziei contestate (v. 2, f.d. 41, pct. 4 din decizie),

instanța de apel:

a) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelurile procurorului și a

inculpatului Brodescu Alexandru (pct. 3-4 din decizie);

b) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată prin citire

și consemnare în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile martorilor Leahu M., Groiță A.,

Prepeliță V.;

c) a enumărat probele acuzării și apărării, însă nu a apreciat fiecare probă, în

special declarațiile martorului ocular Prepeliță V. care a indicat că partea vătămată a fost

bătută de toți inculapții, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor,

nefiind clar pe care le-a admis sau respins;

d) s-a referit la lipsa în acțiunile inculpaților a elementului constitutiv: „obiect

special adaptat pentru vătămarea corporală”, cu totate că asemenea element nu le-a

fost incriminat prin rechizitoriu inculpaților și nici nu se conține în dispoziția art. 287

alin. (3) Cod penal (pct. 4 din decizie);

e) indicînd faptele de care sunt învinuiți inculpații Cojocari Pavel, Pașa Ion

Pavalachi Leonid nu a inclus și circumstanța imputată prin rechizitoriu – cu aplicarea

unei bîte din lemn peste cap, iar făță de inculpatul Brodescu Alexandru lipsește

concluzia că ar fi constatat faptele pentru care acesta a fost condamnat;

f) nu a elucidat, apreciat și expus în niciun fel asupra împrejurărilor în care părții

vătămate i-au fost provocate vătămările constatate în raportul de expertiză medico-

legală, adică traumă cranio-celebrală manifestată prin comoție cerebrală, echimoze și

escoriații. Or, declarațiile părții vătămate puse la baza soluției adoptate, că inculpatul

ușor l-a lovit odată în burtă cu pumnul și la buză contravine totalmente circumstanțelor

indicate în raportul mominalizat.

Astfel, instanța de apel nu a rejudecat cauza penală potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în primă instanță, adoptînd o decizie care nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția.

Circumstanțele expuse denotă în mod lucid că, ambele instanțe nu au soluționat

fondul cauzei penale în raport cu circumstanțele imputate inculpatului prin rechizitoriu,

instanța de apel nu a judecat apelul procurorului și inculpatului Brodescu Alexandru în

condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate, iar

hotărîrile adoptate de ambele instanțe nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază

soluția.

Or, particularitățile împrejurărilor relevate pe caz și enunțate asupra denotă că în

acțiunile inculpaților se regăsesc, în mod rezonabil, elementele infracțiunii prevăzute la

art. 287 alin. (3) Cod penal.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează hotărîrea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

Dat fiind că încălcările, comise de ambele instanțe, a normelor procedurale

specificate constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția

admiterii recursurilor de pe rol, casării totale a deciziei contestate și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse, să judece cauza în strictă conformitate

cu legea, să adopte o hotărîre legală și întemeiată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de procuror și de inculpatul Brodescu

Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19

septembrie 2013 în privința inculpaților Brodescu Alexandru Grigore, Cojocari Pavel

Pavel, Pașa Ion Gheorghe, Pavalachi Leonid Leonid, și dispune rejudecarea cauzei de

către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată va fi pronunța în ședință publică din 17 iunie 2014, ora 09, 50.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

Dosarul nr. 1ra-451/14

Curtea Supremă de Justiție

D I S P O Z I T I V U L

D E C I Z I E I

03 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

cu participarea:

procurorului Dumitru Graur,

avocaților Valentina Arnaut, Ion Căpățină,Mihail Balaban,

Tamara Rotaru,

părții vătămate Cortac Ion,

inculpaților Brodescu Alexandru, Cojocari Pavel,

a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de procuror și de

inculpatul Brodescu Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 septembrie2013, în privința inculpaților

Brodescu Alexandru Grigore, născut la

16 octombrie 1987, originar și locuitor al mun. Chișinău,

str. Calea Ieșilor 5/2, ap. 36, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale;

Cojocari Pavel Pavel, născut la 14

noiembrie 1988 în mun. Chișinău, locuitor al s. Gangura,

r-nul Ialoveni, cetățean al R. Moldova, fără antecedente

penale;

Pașa Ion Gheorghe, născut la 25

octombrie 1985 în s. Sălcuța, r-nul Căușeni, locuitor al

mun. Chișinău, str. Dacia 28, ap. 89, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale;

Pavalachi Leonid Leonid, născut la 21

martie 1987 în or. Criuleni, locuitor al mun. Chișinău, s.

Budești, str. Mircea cel Bătrîn, 40, cetățean al R. Moldova,

fără antecedente penale;

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de procuror și de inculpatul Brodescu

Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19

septembrie 2013 în privința inculpaților Brodescu Alexandru Grigore, Cojocari Pavel

Pavel, Pașa Ion Gheorghe, Pavalachi Leonid Leonid, și dispune rejudecarea cauzei de

către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată va fi pronunța în ședință publică din 17 iunie 2014, ora 09, 50.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun