1ra-854/2014 — Art. 264 al. 3, 90 CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 28 august 2013, Bîrladeanu Efim a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, prin aplicarea art. 79 Cod penal la 4 ani închisoare, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii stabilită lui Bîrladeanu Efim a fost suspendat condiționat pe un termen de probă de 1 an. Măsura preventivă - obligarea de a nu părăsi localitatea a fost menținută pînă la intrarea sentinței în vigoare. În fapt, pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut, că Bîrladeanu Efim la 12 noiembrie 2012 în jurul orei 06:30, conducînd mijlocul de transport de model „SEAT”, cu n/î SV AM 870, pe traseul R-2 Chișinău Bender km 34, în localitatea Albinița raionul Anenii Noi, în zona de acțiune a indicatoarelor rutiere 1.20 „Trecere pentru pietoni” și 5.63.1 „intrare în localitate”, pe timp de ceață, în condiții de vizibilitate redusă, nu a ținut cont de situația și condițiile rutiere, nu a aplicat viteza care ar asigura securitatea circulației și a încălcat regulile de securitate a circulației din Regulamentul Circulației Rutiere, și anume: - pct. 10 subpunctul 1) lit. b) potrivit căruia, persoana care conduce un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; 1 - pct. 45 potrivit căruia, conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b)dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră, iar în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului. În rezultatul accidentului rutier pietonul Eugenia Toma Ciorba, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 155 din 26 noiembrie 2012, a primit vătămări corporale grave periculoase pentru viață, care au dus la deces la locul comiterii accidentului rutier. În drept, acțiunile inculpatului Bîrladeanu Efim au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.

Procurorul în Procuratura r-lui Anenii Noi, Alexei Stăvilă a declarat apel împotriva sentinței menționate, în care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Bîrladeanu Efim să fie condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. Conform art. 90 Cod penal pedeapsa numită să fie suspendată pe un termen de probă de 4 ani. Recurentul a motivat apelul prin faptul, că instanța de fond a aplicat în privința lui Bîrladeanu Efim o pedeapsă prea blîndă, nemotivat și contrar prevederilor legii a aplicat art. 79 Cod penal, ne aplicînd pedeapsa complimentară – privarea de dreptul de a conduce vehiculul.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 17 decembrie 2013 a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, prin care Bîrladeanu Efim, a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. În baza art. 90 Cod penal executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani. Instanța de apel a ajuns la concluzia că vina inculpatului Bîrladeanu Efim în comiterea infracțiunii imputate a fost dovedită pe deplin prin probele administrare, cercetate și verificate în cadrul instanței de fond, însă la numirea pedepsei nu s-a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal. Nu au fost constatate careva circumstanțe excepționale care ar admite aplicarea art. 79 Cod penal, ne aplicîndu-se pedeapsa complimentară sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs ordinar de către avocatul Parascovia Cotelea în numele inculpatului Bîrladeanu Efim, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, menținerea sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 28 august 2013. 2 În motivarea recursului avocatul Parascovia Cotelea în numele inculpatului Bîrladeanu Efim invocă că instanța de apel greșit a ajuns la concluzia că instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal

Verificînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În opinia instanței de recurs, instanțele judecătorești, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale cît și în cadrul ședințelor de judecată, cît ale apărării atît și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția inculpatului Bîrladeanu Efim în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, după semnele calificative: „Încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul persoanei”, să fie întemeiată și legală. Astfel, instanța de recurs constată, că concluzia dată corect a fost bazată pe cumulul probelor administrate în cadrul procesului în cauză, și anume: - ordonanța de pornire a urmăririi penale din 15 noiembrie 2012 prin care s-a dispus începerea urmăririi penale conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal (f.d. 1); - procesul - verbal de cercetare a locului comiterii accidentului rutier (f. d. 23 - 24); - procesul - verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 12 noiembrie 2013 prin care s-a cercetat locul carosabilului din marginea satului Albinița (f. d. 25-26 ); - fototabelul procesului - verbal de cercetare la fața locului (f. d 27-29); - schema accidentului rutier prin care este indicat amplasarea cadavrului, amplasarea autoturismului, diferite obiecte însă nu este indicat locul producerii accidentului rutier (f. d. 31); - Procesul-verbal cu privire la reținerea vehiculului cu n/î SV AM 870 proprietar fiind Efim Nicolae Bîrladeanu (f.d. 34); - Procesul-verbal de recunoaștere a cadavrului (f.d. 36); - Fototabel de recunoaștere a cadavrului (f. d. 37); - Procesul - verbal de examinare a obiectului autoturismul de model „SEAT” n/î SV AM 870 (f. d. 48 - 49); - Raportul de expertiză medico legală din 26 noiembrie 2012 (f.d.56-58); Colegiul penal constată, că instanța de apel, a făcut o analiză amplă a tuturor circumstanțelor de fapt și de drept, și a argumentat admiterea probelor cu expunerea desfășurată a acestor concluzii în hotărîrile judecătorești adoptate, astfel fiind respectate prevederile art. 394 Cod de procedură penală. 3 La emiterea hotărîrii instanța de apel a atenționat, că instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal și de Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție „Cu privire la aplicarea în practica judiciară a principiului individualizării pedepsei penale, Nr.16 din 31 mai 2004 și anume, în baza pct. 12 al hotărîrii nominalizate prevederile art. 79 Cod penal se admit numai luînd în considerație personalitatea vinovatului în cazul existenței circumstanțelor excepționale, legate de scopul, motivele, rolul vinovatului și comportamentul acestuia pînă la săvîrșirea infracțiunii, în timpul și după săvîrșirea infracțiunii. Instanța de apel nu a constatat careva circumstanțe excepționale care ar admite aplicarea art. 79 Cod penal și din aceste considerente a decis aplicarea pedepsei complimentare sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport reieșind din probele cercetate și faptele constatate. Ori, instanța de fond urma să țină cont de prevederile art. 61 și 75 Cod penal, deoarece unul din scopurile pedepsei penale este restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului precum și prevenirea de săvîrșire a noilor infracțiuni atît din partea inculpatului cît și a altor persoane. În același context, Colegiul penal menționează, că, la numirea pedepsei, instanța, prin aplicarea art. 90 Cod penal - suspendarea executării pedepsei, a luat în considerație circumstanțele atenuante ale vinovăției inculpatului: recuperarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, recunoașterea vinei, căința sinceră în cele comise. 5. Invocarea de către recurent a prevederilor pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, acestea nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că acest temei poate fi aplicat numai în cazul cînd instanța de apel nu și-a motivat hotărîrea judecătorească, pe cînd instanța de apel, în cazul dat, respectînd prevederile art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală, în hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, iar recurentul, la rîndul său, nu a indicat în recurs asupra căror motive concrete invocate în apel nu s-a pronunțat instanța de apel. 6. Instanța de recurs menționează, că art. 427 Cod de procedură penală, are aliniate și subpuncte, care concret stabilesc temeiurile pentru declararea recursului, însă, recurentul în recursul declarat, deși a invocat alin. (1) pct. 6) dar nu a menționat care temeiuri prevăzute de aliniatul în cauză au fost încălcate, reducîndu- se doar la o simplă enunțare a prevederilor legale. Astfel, recurentul nu a reflectat în ce constă problema de drept de importanță generală ce persistă în cauză, care este eroarea comisă de instanța de apel ce ar duce la casarea hotărîrii, ceea ce a condiționat instanța de recurs să decidă inadmisibilitatea recursului declarat. Astfel, reieșind din circumstanțele indicate, instanța de recurs consideră că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 17 decembrie 2013 este 4 legală și întemeiată, iar recursul declarat de avocat, urmează a fi declarat inadmisibil, ca vădit neîntemeiat.

Conducîndu-se de art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Parascovia Cotelea în interesele inculpatului Bîrladeanu Efim Nicolae împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel, Bender din 17 decembrie 2013 în privința lui Bîrladeanu Efim Nicolae, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 iulie 2014. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Iurie Diaconu 5