1ra-407/2015 — Art. 264 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 21 mai 2014, Demian Nicolae Tudor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip deschis. Acțiunea civilă înaintată de Brînza Victor, succesorul părții vătămate Brînza Elena, către Demian Nicolae privind încasarea prejudiciului material și moral, a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța contencioasă.

Cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, cu respectarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală. 1

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la 19.07.2013, aproximativ la ora 1950, inculpatul Demian Nicolae, fiind în stare de ebrietate alcoolică, conducînd mijlocul de transport de model „Skoda Fabia”, cu n/î AN BA 339, deplasîndu-se pe traseul public de importanță locală din localitatea Speia, pe care este accesul și pe dîmba rîului Nistru, pe timp de zi, în condiții de vizibilitate clară, contrar Regulamentului circulației rutiere aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 357 din 13 mai 2009, fără a ține cont de situația și condițiile rutiere, nu a manifestat prudență la deplasarea pe traseul acoperit cu prundiș și nu a adaptat viteza care ar asigura securitatea circulației, a ieșit pe contrasensul deplasării sale regulamentare și a încălcat regulile de securitate a circulației, care au dus la tamponarea pietonilor Brînza Elena Victor, a.n. 1994 și Ceban Alina Serghei, a.n. 2002. În rezultatul tamponării Elenei Brînza i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 100 din 20.07.2013, leziuni corporale sub formă de traumă vertebro-medulară, cu hemoragii difuze în țesuturile moi ale gîtului, fractura luxație a vertebrei cervicale C1 cu lezarea măduvei spinale; traumă toraco- abdominală, emfizem subcutanat al toracelui, hemoragii difuze în țesuturile moi ale toracelui și abdomenului, fractura sternului, fractura coastelor pe stînga cu lezarea pleurei parietale, contuzia și ruptura plămînului stîng, dehiscența mediastinului anterior, hemotorace bilateral, fisuri pe ficat, zdrobirea splinei, hemoperitoneum, hemoragii în loja rinichiului stîng; anemie moderată a organelor interne, fracturi deschise a brațului, antebrațului și gambei pe stînga, multiple excoriații și echimoze în regiunea capului, corpului, membrelor superioare și inferioare, care se califică ca vătămare corporală gravă. Totodată, Alinei Ceban i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 129/D din 14.08.2013, leziuni corporale sub formă de traumă asociată, traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, fractura osului pubis pe stînga, hematom subaponeurotic în regiunea parietală, contuzia țesuturilor moi cu excoriații în regiunea feții, care se califică ca vătămare medie.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia au declarat apeluri: - procurorul, care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care, Demian Nicolae să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (4) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani și 3 luni, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip deschis; acțiunea civilă a succesorul părții vătămate, Brînza Victor, să fie admisă integral , cu luarea în considerație a cheltuielilor suportate pentru funeralii și a prejudiciului moral suportat. În motivarea apelului declarat, acuzatorul de stat a subliniat faptul că instanța de fond, a stabilit inculpatului o pedeapsă excesiv de blîndă, fără a ține cont de urmările produse în urma neglijenței inculpatului, precum și de faptul că acesta s-a urcat la volanul automobilului în stare de ebrietate, ignorînd cu desăvîrșire pericolul la care pot fi expuse persoanele aflate eventual pe același carosabil; 2 - Brînza Victor, succesorul părții vătămate Brînza Elena, care a solicitat casarea integrală a sentinței, pronunțarea unei noi hotărîri prin care, Demian Nicolae să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (4) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, cu dispunerea încasării prejudiciului moral, a prejudiciului material, care constituie cheltuielile suportate pentru funeralii – 61 022 lei și cheltuielile pentru asistența juridică – 8 500 lei. În susținerea apelului, apelantul contestă legalitatea derulării procesului penal în baza procedurii simplificate (art. 3641 Cod de procedură penală), invocînd faptul că inculpatul nu și-a recunoscut vina și nu a conștientizat cele comise, avînd în vedere că nu recunoaște valoarea prejudiciului moral și material suportat de către familia Elenei Brînza, iar cererea prin care a solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate la faza urmăririi penale nu constituie un înscris autentic, întrucît inculpatul citea echivoc și nesigur o declarație tapată, care putea fi întocmită de oricine. Prin urmare, consideră apelantul, că acceptarea procedurii simplificate de către instanța de fond, a declanșat stabilirea ilegală a unei pedepse prea blînde inculpatului; - Ceban Svetlana, reprezentantul legal al părții vătămate Ceban Alina, care a solicitat casarea integrală a sentinței, pronunțarea unei noi hotărîri prin care, Demian Nicolae să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (4) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, motivînd că judecarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală a avut loc cu încălcarea normelor legale, și anume, inculpatul nu a prezentat un înscris autentic, ci o declarație tapată pe care nici nu o putea citi corect. Consideră apelanta că instanța de fond urma să examineze cauza în procedură generală, întrucît pedeapsa stabilită inculpatului este prea blîndă în raport cu urmările survenite; - avocatul Veaceslav Caragia în numele inculpatului, care solicită casarea parțială a sentinței în latura stabilirii pedepsei, prin care să fie dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 3 ani. În motivarea apelului se indică asupra faptului că, inculpatul a recunoscut fapta comisă, a ajutat organului de urmărire penală la instrumentarea cazului, nu s-a eschivat de la urmărirea penală, de asemenea, dorește să achite prejudiciul material cauzat, cu condiția că succesorul părții vătămate Brînza Elena și reprezentantul legal al părții vătămate Ceban Alina vor prezenta probe, care vor confirma suma solicitată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2014 a fost respins ca nefondat apelul apărătorului Veaceslav Caragia în numele inculpatului și admise apelurile declarate de acuzatorul de stat, de succesorul părții vătămate, Brînza Victor, de reprezentantul legal al părții vătămate minore, Ceban Svetlana, casată sentința, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Demian Nicolae Tudor, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (4) Cod penal, a fost pedepsit cu închisoare pe un termen 3 de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. Au fost admise acțiunile civile înainte de succesorul părții vătămate, Brînza Victor și de reprezentantul legal al părții vătămate minore, Ceban Svetlana, cu dispunerea încasării din contul lui Demian Nicolae în beneficiul succesorul părții vătămate, Brînza Victor a sumei de 70 000 lei și în beneficiul reprezentantului legal al părții vătămate minore, Ceban Svetlana a sumei de 40 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. A fost dispusă încasarea din contul lui Demian Nicolae în beneficiul succesorul părții vătămate, Brînza Victor a sumei de 8 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

Pentru a motiva soluția adoptată, instanța de apel a notat că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia stabilirii pedepsei închisorii, fără suspendarea condiționată a executării acesteia, însă, pripit și nefondat a individualizat mărimea pedepsei în limitele minime, determinate potrivit prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, întrucît în sentința adoptată, nu s-au elucidat motivele care au servit temei de stabilire a minimului de pedeapsă inculpatului. La fel, instanța de apel nu a reținut ca întemeiat argumentul succesorului părții vătămate, Brînza Victor și al reprezentantului legal al părții vătămate minore, Ceban Svetlana referitor la ilegalitatea întocmirea înscrisului prin care se solicita judecarea cauzei în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, aceasta deoarece, inculpatul nu a solicitat prezentarea de noi probe, iar voința sa cu referire la judecarea în procedură simplificată a fost expusă clar și coerent, fără a trezi careva dubii asupra corectitudinii înaintării cererii. Cu referire la prejudiciul moral, s-a statuat că acesta urma fi încasat de către instanța de fond, motiv pentru care, instanța de apel nu a depistat niciun impediment pentru a nu fi încasat, deoarece reclamanților, fără îndoială, 1-i s-au adus suferințe în urma producerii accidentului rutier: vătămarea corporală gravă în rezultatul căreia Brînză Elena a decedat (f.d. 35-36, voi. I), iar Alinei Ceban i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 129/D din 14.08.2013, leziuni corporale sub formă de traumă asociată, traumă cranio- cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, fractura osului pubis pe stânga, hematom subaponeurotic în regiunea parietală, contuzia țesuturilor moi cu excoriații în regiunea feții, care se califică ca vătămări corporale medii (f.d. 46-47, vol. I). La stabilirea mărimii compensării pentru prejudiciul moral, instanța de apel a ținut cont de caracterul și gravitatea suferințelor fizice cauzate părții vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului și de măsura în care această compensare aduce satisfacție persoanei vătămate ori succesorului acesteia.

Împotriva deciziei au declarat apeluri ordinare: - Ceban Svetlana, reprezentantul legal al părții vătămate Ceban Alina, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărîrilor judecătorești, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului se susține că instanța de apel nu a dispus încasarea cheltuielilor de judecată, deși la materialele cauzei au fost anexate bonurile de plată, la fel, nu a luat în considerație 4 faptul că judecarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală a avut loc cu încălcarea normelor legale, și anume, inculpatul nu a prezentat un înscris autentic, ci o declarație tapată pe care nici nu o putea citi corect. Consideră apelanta că instanța de fond urma să examineze cauza în procedură generală, întrucît pedeapsa stabilită inculpatului este prea blîndă în raport cu urmările survenite; - Brînza Victor, succesorul părții vătămate Brînza Elena, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărîrilor judecătorești cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea cerințelor înaintate în recurs, recurentul a subliniat că instanța de apel neîntemeiat a constatat că la judecarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală au fost respectate toate rigorile legale, iar drept consecință a acestei erori, a dispus pedeapsa închisorii pe un termen de 5 ani, ceea ce este o pedeapsă blîndă în raport cu consecințele survenite în urma infracțiunii comise de inculpat. De asemenea, este criticată și mențiunea instanței de apel referitor la mărimea prejudiciului moral solicitat de recurent, care a considerat-o exagerată și că aceasta poate constitui temei de îmbogățire fără justă cauză. - avocatul Macovei Mircea în numele inculpatului, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei în partea stabilirii pedepsei, prin care inculpatului Demian Nicolae să-i fie stabilită o pedeapsă nonprivativă de libertate. Pentru a argumenta cerințele înaintate, recurentul a menționat că, la individualizarea pedepsei, instanța de apel a ignorat circumstanțele atenuante invocate în apel, prevăzute expres la art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, printre care se mai enumeră și: autodenunțarea, chemarea poliției la fața locului, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii prin chemarea martorilor necesari organului de urmărire penală. La capitolul dat, recurentul mai subliniază faptul că instanța de apel nu a făcut nicio mențiune asupra celor invocate mai sus în decizia adoptată, stabilind inculpatului pedeapsa maximă prevăzută de lege. De asemenea, se critică faptul că, drept consecință a omisiunii instanței de a nu reține circumstanțele atenuante prezente la cauză, inculpatul nu a beneficiat de dreptul reducerii pedepsei, care este garantat în temeiul art. 78 alin. (1) lit. a) Cod penal. Nu este de acord recurentul și cu omisiunea instanței de apel de a se expune în decizia pronunțată asupra solicitării aplicării art. 90 Cod penal în privința inculpatului Demian Nicolae.

Pe marginea recursului ordinar declarat de avocatul Macovei Mircea în numele inculpatului, au depus referință: procurorul în procuratura de nivelul Curții Supreme de Justiție, Sergiu Crijanovschi; Brînza Victor, succesorul părții vătămate Brînza Elena și Ceban Svetlana, reprezentantul legal al părții vătămate Ceban Alina, care au solicitat respingerea recursului, cu menținerea deciziei.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate, or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente. 5 Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Avînd în vedere că atît Brînza Victor, cît și Ceban Svetlana contestă în mare parte decizia instanței de apel sub prisma dezacordului judecării cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, invocînd drept temei, cererea întocmită de către inculpat, care nu corespunde prevederilor procesual-penale, Colegiul penal menționează că, asupra chestiunii în cauză, instanța de apel s-a expus detaliat, corect constatînd că cererea înaintată de către inculpat și avocatul său, Veaceslav Caragia la data de 16.04.2014, pînă la începerea cercetării judecătorești, cu expunerea clară și echivocă cu privire la cunoașterea tuturor probelor consemnate în rechizitoriu și renunțarea la administrarea de noi probe – corespunde pe deplin cerințelor stipulate în norma art. 3641 Cod de procedură penală. Totodată, ținînd cont că, cauza a fost judecată în procedură simplificată – legalitatea căreia a fost pusă în discuție mai sus, noua limită minimă și maximă a pedepsei închisorii calculate potrivit cerințelor stabilite la art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală este de la 2 ani și 8 luni pînă la 5 ani și 4 luni. Pe acest segment de idei, rezultă că pedeapsa stabilită inculpatului de către instanța de apel în mărime de 5 ani închisoare, se include în termenele indicate anterior, iar cerința recurenților nominalizați mai sus, privind stabilirea unei pedepse cu închisoare pe un termen de 8 ani este nefondată, întrucît depășește limitele prescrise supra. Cît privește alegația recurentei Ceban Svetlana cu privire la omisiunea instanței de apel de a dispune încasarea cheltuielilor judiciare privind acordarea serviciilor de asistență juridică, Colegiul penal menționează că, în asemenea situație, persoana nu este privată de dreptul de a se adresa în ordinea procedurii civile, în vederea încasării cheltuielilor judiciare suportate. Referitor la recursul avocatului Macovei Mircea, prin care acesta își exprimă dezacordul față de constatarea instanței de apel privind lipsa circumstanțelor atenuante prevăzute la art. 76 Cod penal, invocînd în recurs prezența circumstanței atenuante prevăzute expres la art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, și anume autodenunțarea și contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, Colegiul penal susține că în cererea de apel depusă de către avocatul V. Caragia în numele inculpatului (f.d. 226, vol. I), printre circumstanțele atenuante enumerate exhaustiv: comiterea infracțiunii pentru prima dată, învinuitul se caracterizează pozitiv, este student, prezența unui loc permanent de trai – nu se include circumstanța prevăzută la art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, invocată direct în recursul declarat, iar instanța de apel corect a conchis că circumstanțele fixate în apel nu constituie circumstanțe atenuante în sensul art. 76 Cod penal, ci caracteristici ale personalității inculpatului. În context, critica recurentului precum că inculpatul nu a beneficiat de nicio reducere a pedepsei, fiindu-i stabilit maximul acesteia, Colegiul o constată a fi pur declarativă, deoarece limita maximă a pedepsei închisorii, potrivit regulilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală este de 5 ani și 4 luni, din ce rezultă că, inculpatul a beneficiat de o reducere a pedepsei cu 4 luni. La fel, argumentul ce ține de neexpunerea instanței de apel asupra necesității aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului, solicitată în cererea 6 de apel, nu constituie o eroare procedurală prin prisma temeiului prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, întrucît partea motivatorie a deciziei adoptate se axează în prim plan, pe necesitatea stabilirii unei pedepse mai aspre inculpatului pentru fapta comisă, reieșind din urmările produse și circumstanțele de fapt în care aceasta a fost consumată, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și constată că motivarea inoportunității stabilirii prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului se deduce din argumentele și criticele instanței de apel, în partea ce ține de individualizarea pedepsei penale, fără a fi necesar o expunere textuală cu referire la suspendarea condiționată a executării pedepsei. Așadar, Colegiul penal conchide că în urma analizei ample a textului deciziei instanței de apel, Colegiul penal susține că aceasta este expusă în strictă conformitate cu prevederile art. 414-419 Cod de procedură penală, ceea ce îi conferă temeinicie și caracter legal sub toate aspectele.

În corespundere cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de succesorul Brînza Victor al părții vătămate Brînza Elena, de reprezentantul legal Ceban Svetlana al părții vătămate Ceban Alina și de avocatul Macovei Mircea în numele inculpatului Demian Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2014, în cauza penală în privința lui Demian Nicolae Tudor, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 mai 2015. Președinte Judecător Judecător Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Petru Moraru 7