3ra-1437/13 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-1437/13 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
prima instanță: N.Șova dosarul nr.3ra-1437/13
instanța de apel: Iu.Cimpoi, M.Guzun, A.Gavrilița
Î N C H E I E R E
07 august 2013 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Novac
Judecătorii Ion Vîlcov, Ion Corolevschi,
examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
către Safonova Maria,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de
Safonova Maria către Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului
Locativ nr.4, intervenient accesoriu „Infocom”, ÎM „Termocom” SA,
Chiricenco Bogdan și Soroca Tatiana privind excluderea din facturile de plată
pentru serviciile comunale a datoriilor precedenților proprietari,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24.04.2013 și hotărîrii
Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 26.11.2012,
c o n s t a t ă:
La data de 26.03.2012, Safonova Maria a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului
Locativ nr.4, intervenienți accesorii "INFOCOM" Î.M., "Termocom"
S.A.,Chiricenco Bogdan și Soroca Tatiana cu privire la excluderea din
facturile de plată pentru serviciile comunale a datoriilor precedenților
proprietari.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 09.03.2011, a procurat
ap.73 de pe bd.Traian, 9, mun.Chișinău de la Chiricenco Bogdan și
Soroca Tatiana, dreptul de proprietate fiind înregistrat la OCT Chișinău
la data de 10.03.2011.
După procurarea apartamentului reclamanta a aflat că conform
datelor ÎM „Infocom", acest apartament are datorii pentru apă caldă,
apă rece și menajeră. Mai indică că după procurarea apartamentului a
reinstalat contoarele pentru evidența folosirii apei calde și apei reci și a
1
început achitarea serviciilor date. Însă cînd a primit facturile a constatat
că proprietarii precedenți au acumulat datorii enorme și anume în sumă
de 12948 lei 45 bani pentru apă potabilă și menajeră și 12833 lei 50
bani pentru apă caldă. Pentru a soluționa situația creată, reclamanta s-a
adresat la instituțiile respective, însă nu a primit răspuns. Atunci pe
data de 02.03.2012 a depus o cerere prealabilă, solicitînd recunoașterea
ilegalității includerii sumelor pentru prestarea apelor în facturile pe
numele ei și excluderea acestora din facturile respective.
Astfel, a indicat că datoriile din facturile ce vin pentru apartamentul
procurat în sumă de 12 948,45 lei pentru apă potabilă și menajeră și 12
833,50 lei pentru apă caldă sunt a foștilor proprietari și urmează a fi
excluse din factură.
Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău din 26.11.2012, a
fost respinsă acțiunea înaintată de către Safonova Maria.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24.04.2013, a fost respins
apelul declarat de Safonova Maria, cu menținerea hotărîrii Judecătoriei
Botanica, mun.Chișinău din 26.11.2012.
La 19.06.2013, Safonova Maria a declarat recurs, în termen legal,
solicitînd casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare
în instanța de apel, în alt complet de judecată.
În motivarea recursului, a indicat că hotărîrile judecătorești sînt ilegale,
emise cu încălcarea esențială a drepturilor procedurale precum și a celor
materiale și care nu corespund circumstanțelor de fapt stabilite în cadrul
examinării cauzei. Invocă că instanța de apel nu i-a oferit dreptul de a
acumula și a prezenta probe care în viziunea ei ar putut să demonstreze și să
justifice poziția și circumstanțele invocate, precum și i-a fost îngrădită
posibilitatea de a-și alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.
Consideră că instanțele de judecată au ignorat pct.5 din contractul de vînzare-
cumpărare a imobilului din 09.03.2011, precum și bonul de plată, din care
rezultă că datoriile pentru apa potabilă și menajeră la momentul vînzării
apartamentului au fost achitate integral.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul declarat de recurenta Safonova Maria este
inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu dispoziția art.432 alin.(1) CPC, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Conform prevederilor art.433 lit.a) CPC, cererea de recurs se consideră
2
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată că temeiurile recursului declarat nu se
încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC, cauza fiind judecată
cu respectarea normelor de drept material și procesual, astfel, recursul fiind
vădit neîntemeiat.
Argumentele invocate de recurenta Safonova Maria în cererea de recurs
că hotărîrile judecătorești sunt ilegale, poartă un caracter declarativ și nu pot
fi reținute.
Dezacordul cu hotărîrile judecătorești prin relatarea situației în viziunea
recurentei, este inadmisibilă din considerentele că nu se încadrează în
prevederile art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC și nu constituie temei de casare a
acestor hotărîri, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai
legalitatea lor dar nu și temeinicia în fapt.
În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO,
fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenției, nu impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-
se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței
pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza
Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
Călăuzindu-se de art.440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute
la art.433 CPC și anume la lit.a), care expres prevede că cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.
Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că
instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat
corect probele prezentate și a aplicat corect normele de drept material,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către
recurenta Safonova Maria, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), 433 lit.a), art.440 alin.(1) CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
3
Recursul declarat de către Safonova Maria, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Novac
Judecătorii Ion Vîlcov
Ion Corolevschi
4