2ra-677/17 — excluderea sumei din factura de plată pentru serviciile locativ-comunale, repararea prejudiciului moral

Dosar nr. 2ra-677/17 Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, judecător – Gh. Plămădeală Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu Î N C H E I E R E 20 septembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Svetlana Filincova Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de Nica Maria, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nica Maria către ÎMGFL-15, SA „Termoelectrica”, ÎM „Infocom” cu privire la obligarea efectuării recalculărilor și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 iulie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Nica Maria, și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 28 septembrie 2015, c o n s t a t ă: La 25 noiembrie 2014, reclamanta Nica Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15, SA „Termoelectrica” și Întreprinderea Municipală „Infocom” privind obligarea efectuării recalculărilor cu excluderea sumei pentru deservirea blocului, pentru energia termică și încasarea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1146 la 04 februarie 2013, a cumpărat ap. 147 din mun. Chișinău, str. V. Belinski 59, devenind proprietarul exclusiv. Începând cu anul 2001, datoria pentru serviciile comunale era de 2 053,21 lei, iar fostul proprietar achita serviciile comunale parțial, acumulând o datorie enormă, însă prestatorul de servicii termice SA „Termocom” nu a pretins plata acelor servicii în termen.

Astfel, reclamanta a decis să achite datoria acumulata numai pe ultimii 3 ani, lăsând neachitată suma de 7 979,71 lei, acumulată până la data de 31 decembrie 2010, deoarece consideră că este prescrisă. Din aceste considerente, reclamanta s-a prezentat la SA „Termocom” cu propunerea de a fi exclusă suma de 7 979,71 lei, însă i-a fost explicat că calculele 1 le efectuează ÎMGFL-15, ulterior le prezintă ÎM „Infocom” și tot ei efectuează și rectificările, pe când SA „Termocom” doar prestează servicii de livrare a energiei termice și primește plata pentru aceste servicii, astfel nefiind împuternicită de a exclude careva sume îndreptate spre plată. Nica Maria a depus către pârâți cerere prealabilă, solicitând excluderea sumei date, însă nu a primit nici un răspuns.

Prin cererea de chemare în judecată Nica Maria a solicitat de a obliga ÎMGFL- 15 să radieze suma de 2 031,45 lei calculată pentru deservirea blocului, suma de 7 979,71 lei pentru energia termică formata pe perioada 01 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2010, de a obliga SA „Termocom” să excludă suma de 7 979,71 lei, inclusă spre plată în perioada de până la 31 decembrie 2010 și de a obliga ÎM „Infocom” de a nu calcula în continuare suma totală de 10 011,16 lei pentru deservirea blocului și energia termică, formate pe perioada 01 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2010. Totodată a solicitat încasarea din contul pârâților a sumei de 10 000 lei și toate cheltuielile de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 28 septembrie 2015, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată și tardivă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2015, s-a admis apelul declarat de către Nica Maria. S-a casat integral hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 28 septembrie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a respins ca depusă tardiv cererea de chemare în judecată înaintată de către Nica Maria împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15, SA „Termoelectrica” și ÎM „Infocom” privind obligarea efectuării recalculărilor cu excluderea sumei pentru deservirea blocului, pentru energia termică și încasarea prejudiciului moral. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 mai 2016, s-a admis recursul declarat de Nica Maria, s-a dispus casarea deciziei instanței de apel cu restituirea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău într-un alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 iulie 2016, s-a respins apelul declarat de Nica Maria, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 28 septembrie 2015. La data de 10 octombrie 2016, Nica Maria a depus cerere de recurs împotriva deciziei nominalizate, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 iulie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 28 septembrie 2015, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea formulată în instanța de fond. În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept, nu și-a motivat decizia, nu a elucidat pe 2 deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, iar concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Nica Maria, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Nica Maria nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit 3 identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Nica Maria. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Nica Maria. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător Svetlana Filincova Judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas 4