1ra-785/2014 — Art. 264 al. 3, 266, 84 CP

Instanța de fond de la 07 martie 2013pînă la 14 iunie 2013;

Instanța de apel de la 07 octombrie 2013 pînă la 06 noiembrie 2013;

Instanța de recurs de la 18 martie 2014 pînă la 28 mai 2014. Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză în baza actelor din dosar, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei sect. Centru mun. Chișinău din 14 iunie 2013, pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Sadovski Evgheni a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal la 4 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani și art. 266 Cod penal la 1 an închisoare. Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal pedeapsa definitivă prin concurs de infracțiuni s-a stabilit 4 ani 8 luni închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. Conform art. 90 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei condiționat pe un termen de probă de 5 ani. S-a încasat de la Sadovski Evgheni în beneficiul Ecaterinei Bordeniuc prejudiciul material în mărime de 5 398 lei și prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei. S-a încasat de la Sadovski Evgheni în beneficiul Inessei Kusaeva prejudiciul material în mărime de 7 314 lei și prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut, că Sadovski Evgheni în noaptea de 17 septembrie 2012, fără permis de conducere, conducea autoturismul de model „Land Rover Freelander” cu n/î YF52WY, deplasîndu-se în mun. Chișinău pe strada Drumul Schinoasei din direcția străzii Grenoble spre strada Schinoasa Vale. În timpul deplasării, ghidînd mijlocul de transport specificat, conducătorul auto 1 Sadovski Evgheni n-a ținut permanent seama de împrejurări, n-a apreciat corect situația reală pe drum în care se afla vehiculul în momentul respectiv, prin ce a încălcat cerințele pct. 45 al Regulamentului Circulației Rutiere (RCR), care prevede, că ,,Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția: h) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase: c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii: d) situația rutieră. 2) În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, iar în scurt timp, manifestînd neglijența în circumstanțele mai sus expuse, a comis tamponarea automobilului de model „Volkswagen Passat” cu n/î K AH 905, ce se deplasa regulamentar pe str. Drumul Schinoasei în direcția str. Grenoble, acesta fiind condus de conducătorul auto - Piniora Vitalie. În rezultatul impactului ambele automobile au fost defectate tehnic considerabil, iar autoturismul de model „Land Rover Freelander” cu n/î YF52WY s-a inversat. Tot atunci, urmare a accidentului rutier produs, pasagera din față a autoturismului de model „Land Rover Freelander”, partea vătămată Inessa Kusaeva, s-a ales cu vătămări corporale grave periculoase pentru viața și sănătatea persoanei, iar pasagerul din spate-stînga a autoturismului de model „Land Rover Freelander”, partea vătămată Alexei Rîbițchii, s-a ales cu vătămări corporale grave, în rezultatul cărora a decedat. De asemenea Sadovski Evgheni, la 17 septembrie 2012, aproximativ la ora 22:30, cu scopul părăsirii locului accidentului - rutier, nemijlocit după comiterea accidentului rutier în mun. Chișinău pe strada Drumul Schinoasei, în rezultatul căruia pasagera din față a autoturismului de model „Land Rover Freelander”, partea vătămată Inessa Kusaeva, s-a ales cu vătămări corporale grave, iar pasagerul din spate- stînga a autoturismului de model „Land Rover Freelander", victima Rîbițchii Alexei-cu vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, acționînd conștient și înțelegînd că fiind implicat într-un accident rutier, părăsește persoana accidentată în pericol pentru viață, a încălcat prevederile art. 12 pct. (1) al Regulamentului Circulației Rutiere conform căruia: „ conducătorul de vehicul implicat într-un accident în traficul rutier este obligat: a) să oprească imediat vehiculul semnalizăndu- 1 in conformitate cu litera a) sau notă la punctual 37 al prezentului Regulament; b) să nu schimbe poziția vehiculului și obiectelor de pe carosabil provenite ca urmare a accidentului în traficul rutier; c) să acorde primul ajutor, să cheme ambulanța în cazul în care din accident au fost cauzate traumatisme persoanelor; f) să marcheze locul inițial al vehiculului, obiectelor ce țin de accident și a persoanei traumatizate, dacă se impune schimbarea poziției acestora pentru acordarea primului ajutor, transportarea persoanei traumatizate cu propriul vehicul la unitatea medicală sau pentru eliberarea carosabilului; g) să asigure pe cît este posibil păstrarea urmelor precum și ocolirea locului accidentului; h) să anunțe despre accident poliția și să rămînă pe loc pînă la sosirea lucrătorilor de poliție” și fără a respecta cerințele indicate, a părăsit locul producerii accidentului rutier specificat. 3. Împotriva sentinței au contestat cu apeluri: 2 - procurorul, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care, al recunoaște pe Sadovski Evgheni culpabil în baza prevederilor art. 264 alin. (3) lit. b), 266 Cod penal, prin aplicarea art. 84 Cod penal cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani 6 luni cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani. În argumentare acuzatorul de stat a menționat, că instanța de fond nu a luat în considerație, că Sadovski Evgheni, după comiterea accidentului, avînd o intenție directă și scopul de a se eschiva de răspundere penală, a părăsit locul accidentului, nu a acordat primul ajutor părților vătămate, nu a chemat ambulanța, nu a transportat părțile-vătămate la cea mai apropiată unitate medicală, adică nu a întreprins acțiunile prevăzute de pct. 12 al Regulamentului Circulației Rutiere, acțiuni, care în situația dată erau strict necesare și îndreptate la salvarea vieților persoanelor accidentate. În astfel de circumstanțe, acuzarea consideră că prin sentința dată, instanța nu a aplicat lui Sadovski Evgheni Victor o pedeapsă echitabilă, conform cerințelor art.75 Cod penal. - succesorul părții vătămate Bordeniuc Ecaterina prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Sadovski Evgheni să fie recunoscut culpabil de comiterea faptei prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a), b) și art. 266 Cod penal să-i fie aplicată o pedeapsa în limitele sancțiunilor acestor articole fără aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, cu admiterea acțiunii civile și a dispune încasarea de la Sadovschi Evgheni în folosul său a sumei prejudiciului material și moral, a încasa de la Sadovschi Evgheni în beneficiul său cheltuielile de judecată. În argumentare, succesorul părții vătămate a menționat, că instanța de fond a concluzionat posibilitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, rezultînd din probele acumulate la materialele cauzei informative în ce privește personalitatea făptuitorului și atitudinea acestuia față de fapta comisă. Deși instanța de judecată a admis acțiunea civilă în ce privește recuperarea prejudiciului material în sumă de 5 398 lei soluția instanței în ce privește latura civilă o consideră nejustificată, instanța neîntemeiat a concluzionat referitor la recuperarea prejudiciului moral în mărime de doar 10 000 lei, suferințele psihice și morale ale succesorului părții vătămate,fiind considerabile. Instanța de judecată urma să aprecieze suma prejudiciului moral care necesită să fie încasată de la inculpat în mărimea unei sume reale care corespunde gravității infracțiunii săvîrșite (art.264 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal), nivelului suferințelor morale pricinuite succesorului părții vătămate și civile indicate și compensația în volumul stabilit 10 000 lei prejudiciul moral, nu este suficientă pentru reducerea urmărilor negative, survenite în rezultatul infracțiunii. Superficialitatea examinării prezentei cauzei denotă prin nemotivarea în nici un fel a deciziei de a admite parțial acțiunile civile cît și neexpunerea în genere asupra cerinței privind recuperarea cheltuielilor de judecată suportate de mine.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2013 au fost admise apelurile procurorului și al succesorului părții vătămate Bordeniuc Ecaterina, casată sentința instanței de fond, în partea aplicării art. 90 Cod 3 penal și soluționării acțiunii civile referitor la Bordeniuc Ecaterina și pronunță o hotărîre nouă, prin care : inculpatul Sadovski Evgheni a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a), b) și art.266 Cod penal și condamnat cu aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal la pedeapsa de 4 ani și 8 luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis S-a dispus încasarea de la Sadovski Evgheni în beneficiul succesorului părții vătămate Bordeniuc Ecaterina cu titlu de prejudiciu moral suma de 20 000 lei. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat, că în partea stabilirii pedepsei, instanța nu a ținut cont întocmai de prevederile art. 61, 75 Cod penal, astfel incorect a aplicat în privința inculpatului Sadovski Evgheni prevederile art. 90 Cod penal, deoarece motivarea stabilirii pedepsei, precum este căința sinceră în cele comise, recunoașterea vinei, caracteristica pozitivă, lipsa antecedentelor penale, nu constituie, în cazul dat, motive de aplicare a pedepsei condiționate. Instanța de fond nu a luat în considerație, că Sadovski Evgheni, după comiterea accidentului, avînd o intenție directă și scopul de a se eschiva de la răspundere penală, a părăsit locul accidentului, deoarece în cadrul judecării cauzei, s- a stabilit că inculpatul conștient a plecat de la locul accidentului și timp de 3 zile a stat ascuns într-o groapă din curtea casei, părăsind astfel persoanele accidentate și lăsîndu-le în pericol pentru viață, în urma căreia o persoană a decedat. Astfel, inculpatul a dorit să nu fie stabilit făptașul accidentului și să se eschiveze de răspunderea penală. Cu referire la apelul declarat de către succesorul părții vătămate privind acțiunea civilă, instanța de apel a reținut, că în cadrul instanței de fond succesorul părții vătămată a înaintat o acțiune civilă (f.d.31 V.2), astfel instanța de fond și-a motivat concluzia cu referire la încasarea prejudiciului material integral. Instanța de apel a considerat, că instanța de fond incorect a apreciat cuantumul prejudiciului moral cauzat succesorului părții vătămate Bordeniuc Ecaterina.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare: - apărătorul Anatolie Barbacar în numele inculpatului Sadovski Evgheni, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală a declarat recurs ordinar împotriva decizie instanței de apel, solicitînd casarea acesteia cu menținerea sentinței motivînd, că la aplicarea pedepsei inculpatului Sadovski Evgheni, cu excluderea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de apel incorect a stabilit că lipsesc circumstanțele atenuante stabilite și aplicate de instanța de fond, deoarece art. 61, 76 Cod de procedură penală permite aplicarea pedepsei nonprivative de libertate. - partea civilă N. Lisacenco, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală a declarat recurs ordinar împotriva hotărîrilor instanței de fond și de apel, solicitînd casarea lor parțială cu pronunțarea unei noi hotărâri, cu satisfacerea acțiunii civile înaintate de către recurent în faza de urmărire penală. Recurentul consideră, că cauza a fost judecată în instanța de fond și de apel fără citarea legală a părții civile și nu a avut în posibilitate de a solicita recuperarea pagubei materiale și morale. 5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a scris referință privind opinia asupra recursurilor declarate prin care a 4 menționat, că la stabilirea măsurii de pedeapsă instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75, 76 Cod penal și pedeapsa stabilită inculpatului se încadrează în limita sancțiunii încriminate. Ce privește recursul părții civile, acuzatorul de stat a menționat, că poate să se adreseze cu acțiunea în ordine civilă.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procuror, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

După cum a fost menționat mai sus, instanța de apel a stabilit corect calificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, or, încadrarea juridică și gradul de vinovăție nu se contestă de părți în proces. Avocatul pledează pentru menținerea sentinței, adică o pedeapsă cu suspendarea executării pedepsei. Vinovăția inculpatului nu se contestă. În ce privesc criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 5 al prezentei decizii, prin care susține că, instanța de apel la aplicarea pedepsei nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 76 Cod penal și nu a motivat suficient excluderea art. 90 Cod penal - au format obiect de discuție la judecarea cauzei în apel și cărora instanța de apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând decizia atacată în raport și cu prevederile art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că, recursul declarat de acesta este vădit neîntemeiat. Totodată, instanța de recurs reține că, instanța de apel la individualizarea pedepsei inculpatului Sadovski Evgheni pentru infracțiunea comisă, a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal și, astfel, corect a ajuns la concluzia despre excluderea prevederilor art. 90 Cod penal. La acesta concluzie instanța de apel a ajuns reieșind din consecințele survenite în urma acțiunilor ilicite ale inculpatului Sadovski Evgheni și anume decesul victimei. În acest sens, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. De asemenea, conform art.3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul a recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. De aceea Sadovski Evgheni a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare.

Referitor la recursul părții civile, Colegiul penal menționează, că autorul recursului este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor făptuitorului în baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal și critică această hotărîre numai referitor la latura civilă. 5 Art. 420 alin. (4) CPP stipulează, că nu pot fi atacate cu recurs sentințele, în privința cărora părțile nu au folosit calea apelului. Legislatorul are în vedere și situația cînd în recurs nu pot fi invocate temeiuri pentru recurs care n-au fost invocate în apel. Totodată, Colegiul penal menționează că, soluționarea acestei acțiuni civile poate fi judecată în ordinea procedurii civile.

Cele expuse combat totalmente recursurile avocatului și părții civile. Prin urmare, pretinsele argumente ale lor nu se potrivesc cu argumentele pentru recurs din cele prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, de aceea acestea se apreciază ca inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 431, 432 alin. (2) pct. 4), 434 Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul A. Barbacar în numele inculpatului Sadovski Evgheni și de partea civilă N. Lisacenco împotriva sentinței Judecătoriei sect. Centru mun. Chișinău din 14 iunie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2013 în privința lui Sadovski Evgheni Victor, ca vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 iunie 2014, ora 930. Președinte /semnătura/ Nicolae Gordilă Judecători /semnătura/ Ion Guzun /semnătura/ Elena Covalenco 6