S.I. împotriva Bulgariei

Publicat la 24 noiembrie 2025 Secțiunea a treia Cerere nr. 18529/24 S.I. împotriva Bulgariei introdusă la 1 iulie 2024, comunicată la 6 noiembrie 2025 CEA MAI TÂRZIU, cererea se referă la refuzul autorităților bulgare de a recunoaște din punct de vedere juridic schimbarea de sex a reclamantului, o persoană transgenă, recunoscută în mod civil de sex feminin, așa cum este înscrisă în certificatul său de naștere. După inițierea tratamentului hormonal, reclamantul a demonstrat de la începutul vârstei sale adolescente că sexul său psihologic era masculin și nu corespundea cu sexul său anatomic. 2022 în scopul conversiei sexului, acesta a depus o cerere de modificare a stării sale civile, în special cu privire la mențiunile numelui, prenumelui și sexului, în fața tribunalului de district, care susținea că era de sex masculin.

Prin decizia din 25 iulie 2023, Tribunalul a respins cererea pe baza deciziei interpretative a adunării plenare a camerelor civile ale Curții Supreme de Casație din 20 februarie 2023, potrivit căreia dreptul bulgar nu permite modificarea statutului civil la cererea persoanelor transgenre. Pe baza recursului reclamantului, la 6 martie 2024, Tribunalul Regional a confirmat decizia primei instanțe. Reclamantul se plânge, pe teren de la art. 8, de recunoașterea juridică a sexului pe care îl consideră membru și pentru care a inițiat terapii medicale. În absența unei reglementări legislative privind schimbarea sexului și refuzul instanțelor de a recunoaște reasignarea sexului reclamantului, acestea aduc atingere dreptului său la respectarea vieții private în sensul articolului 8 din convenție (a se vedea Christine Goodwin c. Regatul Unit [GC], n 28957/95, CEDH 2002-VI, Hämäläinen c. Finlanda ([GC], n 37359/09, §§ 65- 67, CEDO 2014 și A.P., Boy și Nicot c. Franța

Publié le 24 novembre 2025

TROISIÈME SECTION

Requête n o 18529/24 S.I. contre la Bulgarie introduite le 1 er juillet 2024 communiquée le 6 novembre 2025

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne le refus des autorités bulgares de reconnaître juridiquement le changement de sexe du requérant, une personne transgenre, civilement reconnue de sexe féminin, tel qu’inscrit dans son acte de naissance. Le requérant expose avoir pris conscience dès le début de son âge adolescent que son sexe psychologique était masculin et ne correspondait pas à son sexe anatomique. Après avoir entamé des traitements hormonaux en 2022 à des fins de conversion de sexe, il introduisit une demande de modification de son état civil, notamment quant aux mentions de ses nom, prénom et sexe, devant le tribunal de district, alléguant qu’il était de sexe masculin.

Par une décision du 25 juillet 2023, ce tribunal rejeta la demande se fondant sur la décision interprétative de l’assemblée plénière des chambres civiles de la Cour suprême de cassation du 20 février 2023, selon laquelle le droit bulgare ne permet pas la modification de l’état civil à la demande de personnes transgenres. Sur recours du requérant, le 6 mars 2024, le tribunal régional confirma la décision de la première instance. Le requérant se plaint, sur le terrain de l’article 8, de l’impossibilité d’obtenir la reconnaissance juridique du sexe auquel il estime appartenir et pour lequel il a entrepris des thérapies médicales.

QUESTION AUX PARTIES

L’absence alléguée d’une réglementation législative en matière de changement de sexe et le refus des tribunaux de reconnaître la réassignation du sexe du requérant, portent-ils atteinte à son droit au respect de sa vie privée au sens de l’article 8 de la Convention (voir Christine Goodwin c. Royaume ‑ Uni [GC], n o 28957/95, CEDH 2002-VI, Hämäläinen c. Finlande ([GC], n o 37359/09, §§ 65-67, CEDH 2014, et A.P., Garçon et Nicot c. France ) ?