AFFAIRE P.H. c. BULGARIE

RESPONDENT

BGR

HOTĂRÂRE

27.09.2022

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 8 - Droit au respect de la vie privée et familiale (Article 8-1 - Respect de la vie privée)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

AFFAIRE P.H. c. BULGARIE (CtEDO, 2022)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A P.H. c. BULGARIA (solicitarea nr. 46509/20) HOTĂRÂREA STRASBURG 27 septembrie 2022 Această hotărâre este definitivă. Poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza P.H. c. Bulgaria, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care se află într-un comitet compus din Iulia Antoanella Motoc, președinte, Yonko Grozev Pere Pastor Vilanova, judecători, și Ludmila Milanova, graffiter adjunct al secțiunii f.f Având în vedere cererea (n 46509/20) îndreptată împotriva Republicii Bulgaria, printre care o resortisantă a acestui stat, dl P.H., născută în 1998, a sesizat Curtea la 13 octombrie 2020, în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( Dokova-Kostadinova, avocați din Plovdiv, având în vedere decizia de a aduce cererea la cunoștința guvernului bulgar (inclusiv a guvernului bulgar), reprezentat de agentul său, dl V. Obretenov, de la Ministerul Justiției, având în vedere decizia de a procesa cererea cu prioritate (art. 41 din Regulamentul de procedură al Curții (inclusiv Regulamentul de procedură)), având în vedere observațiile părților, După deliberarea sa în camera Consiliului la 6 septembrie 2022, recurenta se plânge de cadrul juridic care reglementează schimbarea de sex în Bulgaria și de refuzul instanțelor de a recunoaște în mod legal sexul pe care îl consideră ca făcând parte. Ea și-a dat seama încă din copilărie că sexul ei psihologic era feminin și nu corespundea cu sexul său anatomic, și anume sexul masculin, înscris în registrele de stare civilă la naștere. Începând cu 2015, în cursul tranziției sale sexuale, ea a utilizat tratamente hormonale. La 21 septembrie 2018, Comisia sesizează Tribunalul Districtual cu privire la o cerere în temeiul articolelor 19, 45, 73 și 27 din Legea privind registrele civile. În special, aceasta a solicitat modificarea numelui, a numelui de familie și a numelui de familie al acestuia, precum și a mențiunii care indică în registrele electronice sexul și numărul de identificare civilă, astfel încât aceste date să corespundă realității și sexului revendicat. La cererea sa, Comisia a solicitat expertiză medicală în ceea ce privește tratamentul și starea sa psihologică, iar prin hotărârea din 21 februarie 2019, Tribunalul i-a acceptat cererea. În special, acesta a menționat că, în cazul în care legislația bulgară nu permitea schimbarea juridică a sexului, aceasta aparținea instanțelor de aplicare a articolului 8 din convenție, care autoriza această schimbare atunci când erau îndeplinite anumite condiții. Având în vedere elementele depuse la dosar, inclusiv expertizele medicale detaliate, el a constatat că recurenta se definea în mod serios și perseverent ca o persoană care aparținea sexului feminin și a ajuns la concluzia că trebuie să accepte modificarea datelor personale solicitate. Pe baza utilizării Parchetului, la 12 iulie 2019, tribunalul regional a anulat această hotărâre. El a explicat că, deși se stabilise că recurenta prezenta autodeterminare psihologică în cadrul căreia aceasta se definea în mod sigur ca o persoană de sex feminin de la vârsta adolescenței și că a inițiat proceduri medicale, legislația aplicabilă nu permitea schimbarea solicitată, deoarece noțiunea de sex mai puțin o stare biologică observată la naștere și insensibilă de modificare pe parcursul vieții persoanei respective. Observând că, în speță, la nașterea recurentei, s-a constatat că aceasta prezenta caracteristici fiziologice sexuale masculine, el a considerat că nu se putea considera în mod legal că aceasta era o persoană de sex feminin, având în vedere, pe de o parte, că noțiunea de sex a fost determinată genetic și nu a putut schimba între naștere și decesul unei persoane și, pe de altă parte, faptul că aportul socio-psihologic al unui individ nu ar fi putut motiva numai ea însăși modificarea stării civile. El a subliniat că a fost imposibil în dreptul bulgar de a interpreta noțiunea de sex altfel decât în sensul pe care i l-au atribuit Constituția și legislația, și anume o stare biologică constatată la naștere, și a considerat că această natură nu era contrară articolului 8 din Convenție. În opinia sa, această interpretare a fost justificată de identitatea specifică a națiunii, care a fost ancorată în valori bazate pe religia creștină și care a fost construită de-a lungul secolelor. Recurenta s-a ocupat de casare. Prin decizia din 13 aprilie 2020, Curtea Supremă de Casație (CSC) și-a declarat recursul neacceptat, făcând astfel definitivă hotărârea Tribunalului Regional. CSC a precizat că, contrar celor susținute de reclamantă, decizia Tribunalului Regional era conformă cu jurisprudența CSC care, în hotărârea din 14 februarie 2019, considerase că, în conformitate cu Constituția, sexul determinat la naștere de caracteristicile biologice ale unei persoane nu putea fi modificat în cursul vieții sale (ре No 119 от 14.02.2019 г. на ВКС по гр. д. No 4104/2017 г., IV г. о. . . CSC a adăugat că jurisprudența anterioară prin care se admite o modificare juridică a sexului în registrele de stare civilă ( реение No 205 от 5.01.2017 г. на ВКС по гр. д. No 2180/2016 г., III г. о., реение No 16 от 30.05.2017 г. на ВКС гр. д. No 2316/2016 г. о. о. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . După ce a concluzionat astfel, CSC nota, că, în orice caz, chiar și recunoscând că este posibil să se recunoască modificarea juridică a sexului și că examinarea în casare trebuia să fie acceptată, schimbarea fiziologică dorită de recurentă nu a devenit încă definitivă și obiectivă și, prin urmare, recunoașterea sa nu putea avea loc. Pe de altă parte, recurenta putea introduce o nouă cerere atunci când modificarea permanentă a sexului său biologic ar fi dobândită. În plus, jurisprudența bulgară privind schimbarea sexului este rezumată în hotărârea Y.T. c. Bulgaria 41701/16, §§ 24-30, 9 În plus față de aceste exemple și de deciziile menționate în Decizia CSC din 13 aprilie 2020 (punctul 5 de mai sus), Curtea a pronunțat alte hotărâri în care considera că dreptul intern permite recunoașterea reatribuirii sexuale juridice (реение No 142/18 от 28.06.2019 г. на ВКС по гр. д. No 3826/2018 г., IV г. реениее 285/18 от 5.07.2019 г. на ВКС по гр. д. No 1417/2018 г., IV реение No 245/18 от 8.11.2019 г. на ВКС по гр. д. No 4454/2018 г., IV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . A fost inițiată la 26 iunie 2020 de președintele CSC, la propunerea unei formațiuni a CSC din 27 aprilie 2020 care a constatat o divergență de jurisprudență în cadrul acestei Curți (определение No 86 от 27.04.2020 г. на ВКС по гр. д. No 668/20 г., IV . Această procedură este în continuare pendinte în fața CSC. Printr-o scrisoare din 17 iunie 2022, recurenta a informat Curtea că a suferit în Grecia o intervenție chirurgicală de reatribuire sexuală constând în transformarea organelor genitale externe masculine din organele feminine. EVALUARE A CURȚII PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 8 DIN CONVENȚIE Curtea nota d Y.T. c. Bulgaria, nr. 41701/16, § 38-39, 9 iulie 2020, împreună cu referințele care se găsesc la punctele menționate anterior. În primul rând, acesta susține că reclamanta ar fi trebuit să depună o cerere de despăgubiri în temeiul articolului 2c alineatul (1) punctul 2 din Legea privind răspunderea statului și a municipalităților pentru daune, care prevede o acțiune în despăgubire pentru prejudiciile cauzate de încălcări grave ale dreptului Uniunii Europene. Curtea constată că recurenta se plânge, pe teren de la art. 8 din Convenție, de refuzul autorităților bulgare de a-și recunoaște în mod legal schimbarea de sex, iar guvernul, care a formulat în termeni vagi această ramură a excepției, nu a precizat dacă există dispoziții ale dreptului Uniunii Europene pe care această situație le-ar fi luat în derâdere. Prin urmare, Curtea consideră că reclamanta nu era obligată să utilizeze acțiunea sugerată. Guvernul susține, în al doilea rând, că recurenta ar fi putut obține redresarea obiecțiilor sale prin inițierea procedurii prevăzute de legea privind protecția împotriva discriminării. Prin urmare, nu i se poate reproșa că nu a exercitat această cale de drept. Curtea respinge, prin urmare, excepția de neobosire a guvernului. 10. Constatând că acest at nu este în mod vădit nefondat sau inadmisibil din alt motiv prevăzut la art. 35 din Convenție, Curtea îl declară admisibil. 11. Curtea consideră că este oportun să se examineze acuzațiile legate de refuzul recunoașterii schimbării de sex a recurentei în ceea ce privește obligațiile pozitive pe care le are statul de a garanta respectarea identității sexuale a persoanelor (Y.T. c. Bulgaria, citată anterior, § 61, cu referințele care se găsesc menționate). Principiile generale aplicabile la aprecierea obligațiilor pozitive ale statului în acest domeniu au fost rezumate în hotărârea Hämäläinen Finlanda [GC], n 37359/09, §§ 65-67, CEDH 2014, cu referințele menționate anterior. În plus, în hotărârea Y.T. c. Bulgaria (citată mai întâi), Curtea a concluzionat că, refuzând să recunoască în mod legal reasignarea de sex a reclamantului fără a avansa în acest sens de motiv suficient și pertinent și fără a explica de ce în alte cauze judecate de instanțele naționale o astfel de reasignare a fost recunoscută, autoritățile interne au adus atingere în mod nejustificat dreptului reclamantului la respectarea vieții sale private (hotărâre La fel ca în cauza Y.T. c. Bulgaria (citată anterior), principala întrebare care se pune în speță este dacă, având în vedere marja de apreciere de care dispunea, Bulgaria a stabilit un echilibru corect în punerea în balanță a interesului general cu interesul privat pe care recurenta îl avea pentru a obține modificarea stării sale civile. În această privință, Curtea observă că, chiar dacă rezultă din afirmațiile recurentei ca din raționamentul instanțelor interne că legislația aplicabilă nu permite schimbarea de sex (punctele 1, 3 și 4 de mai sus), cadrul juridic astfel cum există și că a fost aplicat în speță a permis societății de a introduce și de a solicita examinarea cererii sale în acest sens (pentru o expunere a dreptului intern aplicabil, a se vedea Y.T. c. Bulgaria, citată anterior, §§ 15-18 și 24-30, precum și punctul 6 de mai sus 66. Prin urmare, Comisia este chemată să stabilească dacă refuzul instanței interne de a face obiectul cererii recurentei de modificare a stării sale civile a constituit o încălcare disproporționată a dreptului persoanei vizate la respectarea vieții sale private. 14. Comisia observă că instanțele interne au constatat că sexul revendicat al recurentei nu corespundea cu sexul său biologic (punctele 3 și 4 de mai sus). Cu toate acestea, în decizia finală prin care se infirmă decizia de primă instanță, instanța regională a refuzat să autorizeze modificarea stării civile a persoanei în cauză. Curtea amintește că menținerea principiului la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . mutatis mutandis A.P., Băiat și Nicot c. Franța, n 79885/12 și alte 2 § 142, 6 aprilie 2017, S.V. c. Italia, n 55216/08, § 69, 11 octombrie 2018, și Y.T. Bulgaria, citată anterior, § 70). Curtea observă că Tribunalul de District a acceptat cererea recurentei în urma unei analize a situației sale individuale și a motivelor sale, aplicând dreptul intern în lumina articolului 8 din Convenție (punctul 3 de mai sus), ceea ce pare să corespundă unei practici răspândite între instanțele de primă instanță și de a doua instanță (Y.T.c. Bulgaria Cu toate acestea, Comisia constată că, atunci când instanța regională a anulat această decizie și a respins pretențiile recurentei, aceasta nu a acordat nicio greutate motivelor acesteia. : el a considerat pur și simplu că lanurile nu ar putea lua în considerare în mod legal că o persoană a fost de sex opus cu care prezenta caracteristici fiziologice la naștere, că aportul socio o persoană nu ar fi putut motiva singură o modificare a stării civile și că dreptul intern nu ar permite ca noțiunea de sex să fie interpretată altfel decât ca o stare biologică constatată la naștere (punctul 4 de mai sus). Astfel, deși a constatat, pe baza certificatelor medicale, că recurenta și-a asumat angajamentul într-o etapă de tranziție sexuală care îi modifică aspectul fizic și că se definea ca fiind o persoană de sex feminin de mai mulți ani, acesta a considerat în esență că interesul general impunea să nu se permită schimbarea juridică a sexului (punctul 4 de mai sus). El și-a dezvoltat pe deplin raționamentul cu privire la natura exactă a acestui interes general, dar este limitat la invocarea temeiului juridic existent și a tradițiilor creștine bulgare. Acesta nu a pus într-adevăr în balanță, respectând marja de apreciere de care dispun autoritățile naționale, interesul general pe de o parte, și dreptul recurentei la recunoașterea identității sale sexuale pe de altă parte. În aceste condiții, Curtea nu poate concluziona că a justificat prin motive solide de interes general refuzul său de a armoniza datele relevante din registrele civile cu starea de fapt încercată de recurentă. 16. Curtea arată că CSC a declarat recursul recurentei neeligibile, considerând că refuzul Tribunalului Regional era conform jurisprudenței sale recente, în special pe baza unei singure decizii adoptate în 2019 și mai ales în ceea ce privește posibilitatea modificării legale a sexului unei persoane (punctul 5 de mai sus). Cu toate acestea, Curtea constată că CSC a emis cel puțin cinci hotărâri în sensul recunoașterii juridice a reatribuirii sexuale, dintre care trei sunt ulterioare celei menționate de CSC (punctele 5 și 6 de mai sus). Ulterior, CSC și-a exprimat incoerența în propriile decizii și a inițiat o procedură de decizie interpretativă la 27 aprilie 2020, adică la 14 zile după decizia de neadmiterea recursului pronunțată în speță (punctul 6 litera (c) Curtea ia notă de acest fapt, precum și CSC și-a luat decizia cu privire la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . CSC a afirmat că, deși ar trebui examinată, modificarea fiziologică a caracteristicilor sale sexuale nu a fost dobândită definitiv și obiectiv și că recunoașterea juridică a schimbării sexului său este prematură (punctul 5 de mai sus). Cu toate acestea, această observație a CSC nu face nici o analiză a situației individuale a recurentei și, în orice caz, pare să-și depășească competențele în procedura de admitere a recursului care nu are ca obiect examinarea circumstanțelor de fapt sau a dovezilor concrete ale speței. Prin urmare, întrucât această observație a CSC nu a fost decisivă în speță și nu a permis examinarea cauzei în casare, aceasta nu modifică în nimic analiza care precedă (punctele 13-15 de mai sus) și Curtea nu consideră că este necesar să se pună în aplicare mai mult. 17. În lipsa unei puneri în balanță a intereselor individuale ale recurentei cu interes public, în contextul practicii divergente a Înaltei Instanțe bulgare, se demonstrează, în mod similar, în cauza Y.T. c. Bulgaria , menționat anterior, o rigiditate a raționamentului cu privire la recunoașterea identității sexuale. În speță, această rigiditate a pus recurenta într-o perioadă de timp excesivă și continuă, într-o situație tulburătoare care îi inspiră în mod inutil sentimente de vulnerabilitate, umilire și reținere (a se vedea, mutatis mutandis Christine Goodwin c. Regatul Unit [GC], n 28957/95, § 78, CEDH 2002-VI; și Y.T.c. Bulgaria, citată anterior, punctul 72. 18. Curtea constată, de asemenea, că procedura de decizie interpretativă în domeniul schimbării legale a sexului este încă în curs de desfășurare în fața CSC (punctul 6 de mai sus). În acest sens, Comisia reamintește necesitatea de a face referire la recomandările formulate de organismele internaționale, în special Comitetul de Miniștri și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, precum și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, privind măsurile de combatere a discriminării bazate pe orientarea sexuală sau pe identitatea de sex, printre care se numără recomandarea adresată statelor de a permite schimbarea numelui și a sexului în documentele oficiale într-un mod rapid, transparent și accesibil ( Y.T. c. Bulgaria, citată anterior, § 73). 19. Aceste elemente sunt suficiente pentru a concluziona că APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 21. Recurenta solicită 10 000 EUR (EUR) pentru prejudiciul moral pe care îl consideră a fi suferit și 4 928,64 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată pe care pretinde că le-a angajat în fața Curții. 22. Guvernul apreciază aceste pretenții excesive. 23. Curtea acordă recurentei 7 500 EUR pentru daune morale, plus orice sumă care poate fi datorată din această sumă cu titlu de impozit. 24. Având în vedere documentele aflate în posesia sa și jurisprudența sa, Comisia consideră că este rezonabil să atribuie recurentei suma de 3 În conformitate cu cererea recurentei, această sumă va fi plătită în contul bancar al firmei de avocatură Ekimdzhiev și al partenerilor, cu excepția sumei de 613,55 EUR care urmează să fie plătită direct recurentei. cererea admisibilă Spune că a avut loc o încălcare a articolului 8 din Convenție A declarat că statul pârât trebuie să plătească recurentei, în termen de trei luni, următoarele sume care urmează să fie convertite în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data regulamentului 500 EUR (șapte mii cinci sute de euro), plus orice sumă care poate fi datorată din această sumă cu titlu de impozit, pentru daune morale 000 EUR (trei mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată din această sumă de către reclamantă cu titlu de impozit, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, din care 613,55 EUR (șase sute treisprezece euro și cincizeci și cinci de cenți) care urmează să fie plătită direct în contul bancar al reclamantei și restul, adică 2 386,45 EUR (două mii trei sute patru) 26 de euro și 45 de cenți), care urmează să fie plătiți în contul bancar al firmei de avocatură Ekimdzhiev și al partenerilor săi de la data expirării termenului respectiv și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate din dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale. Respinge surplusul cererii de satisfacție echitabilă. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 27 septembrie 2022, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Ludmila Milano Iulia Antoanella Motoc Modululre adjunct f.f. președinte