1ra-881/14 — art. 151 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 151 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-881/14 — art. 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-881/2014
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
04 iunie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte –Ursache Petru,
Judecători – Timofti Vladimir și Nicolaev Ghenadie,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie
2014, în cauza penală privindu-l pe
Bulat Viorel Stepan, născut la 18 mai 1988, originar din
mun. Chișinău, domiciliat în or. Ialoveni, str. Bucuriei 10;
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
29.08.2013- 28.11.2013 (prima instanță)
14.12.2013 – 23.01.2014 (instanța de apel)
01.04.2014–04.06.2014 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
CONSTATĂ:
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 28 noiembrie
2013, Bulat Viorel a fost condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la 7
ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat, că Bulat
Viorel la 20 iulie 2013, aproximativ la orele 17:30, în timp ce se afla pe
teritoriul gunoiștii, amplasată pe str. A. Doga 41/1, mun. Chișinău, în
rezultatul unui conflict iscat cu cet. Efros Gheorghe Petru a.n.1959, cu care
au activat anterior la Î.M.G.F.L.-17, mun. Chișinău, urmărind scopul
cauzării vătămărilor corporale, 1-a agresat fizic pe cet. Efros Gheorghe,
aplicîndu-i mai multe lovituri cu un cuțit în regiunea abdomenului, în
rezultatul cărora i-a cauzat, conform raportului de expertiză medico-legală
nr. 1862/D din 12 august 2013 vătămări corporale grave.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Bulat Viorel, prin
care s-a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei
1
noi hotărîri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, pe motiv că
ambii părinți sunt decedați, iar infracțiunea comisă nu este gravă.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23
ianuarie 2014 a fost admis apelul, casată sentința și pronunțată o nouă
hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bulat
Viorel a fost condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la 5 ani
închisoare, cu executarea pedepsie în penitenciar de tip semiînchis.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că prima
instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și vinovăția inculpatului,
însă pedeapsa aplicată în baza infracțiunii comise este prea aspră în raport
cu circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatului.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către
procuror, prin care, indicîndu-se temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1)
pct. 6), 10) Cod de procedură penală, se solicită casarea acesteia, cu
menținerea sentinței primei instanțe, invocîndu-se următoarele:
- instanța de apel, stabilindu-i inculpatului Bulat V. o pedeapsă mai
blîndă, nu a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, astfel, nu a fost
atins scopul principal al pedepsei penale și anume prevenirea de comitere de
noi infracțiuni de către inculpat, precum și de către alte persoane;
- instanța de apel s-a limitat doar la descrierea art. 76-77 Cod penal,
fără a face referire la argumentele, care au servit la invocarea acestor
temeiuri, ignorînd prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală;
- instanța de apel justificat a apreciat circumstanțele atenuante, dar
pedeapsa stabilită nu a fost apreciată în coroborare cu faptele comise și
consecințele acesteia, nu a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social
al infracțiunii comise, astfel, nu a luat în considerație pericolul social sporit
al acțiunilor inculpatului, care a aplicat mai multe lovituri cu un cuțit părții
vătămate pentru un motiv neesențial, anterior a fost condamnat, a comis
infracțiunea în stare de ebrietate alcoolică, a comis o infracțiune gravă,
ultimul nu a recunoscut vina și nu s-a căit sincer de cele comise;
- în cadrul examinării acestei cauze penale în instanța de apel nu au
fost stabilite careva motive, care ar concluziona că nu este rațional, ca
inculpatul să nu execute pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege și
stabilită de instanța de fond pentru fapta săvîrșită.
Verificînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal
consideră, că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul se declară în
termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
2
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul ordinar la 10 februarie 2014 împotriva deciziei instanței de apel
din 23 ianuarie 2014, pronunțată în ședința publică pe 20 februarie 2014, în
termen.
Conform prevederilor art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Drept temei pentru declararea recursului procurorul a indicat prevederile art.
427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și că s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
Instanța de recurs consideră, că temeiurile de recurs semnalate, nu și-au găsit
confirmarea în cauza dată, iar instanța de apel și-a motivat decizia sa în
conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care
cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la admiterea apelului declarat.
Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și
respectiv la rîndul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea
condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea
condamnaților, cît și a altor persoane.
Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute
vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele
fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile
Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,
instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O
pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea
infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul
celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
Prin urmare, instanța de recurs constată, că infracțiunea săvîrșită de către
inculpatul Bulat Viorel, este prevăzută de art. 151 alin. (1) Cod penal și se
pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani.
În viziunea Colegiului penal, instanța de apel corect a conchis, reieșind din
circumstanțele și materialele cauzei, că prima instanță nu a ținut cont pe deplin de
principiile de aplicare a pedepsei, prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile
generale de individualizare a pedepsei, stipulate în art. 75 Cod penal, de toate
circumstanțele cauzei, care agravează sau atenuează răspunderea, de persoana
inculpatului, de influența pedepsei asupra corectării și reeducării acesteia,
numindu-i greșit o pedeapsă prea aspră inculpatului Bulat Viorel, care contravine
3
principiului umanismului, care prevede că Legea penală nu urmărește scopul de a
cauza suferințe fizice și psihice sau de a leza demnitatea omului.
În același timp, instanța de apel corect a constatat, drept circumstanță
agravantă în privința inculpatului Bulat Viorel, în conformitate cu prevederile art.
77 Cod penal, săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate
produsă de alcool, precum și prezența circumstanței atenuante, conform
prevederilor art. 76 Cod penal, recunoașterea de către inculpat a vinei, căința
sinceră, și faptul că are la întreținere un frate minor.
În acest context, Colegiul penal reține, că instanța de apel corect a statuat, că
pentru restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea lui Bulat Viorel este
necesară pedeapsa cu închisoarea, în condiții de izolare de societate.
Prin urmare, Colegiul penal concluzionează, că instanța de apel a pronunțat o
decizie legală, întemeiată și motivată, stabilind o pedeapsă echitabilă, fiind
realizate scopurile pedepsei, contribuind la reeducarea inculpatului, la formarea
unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, iar argumentele invocate
de recurent nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, ce
ar permite implicarea instanței de recurs în sensul rejudecării hotărîrii adoptate pe
caz și potrivit legii se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2014, în cauza
penală privindu-l pe Bulat Viorel Stepan, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 iunie 2014.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Nicolaev Ghenadie
4