1re-157/2014 — Art. 186 alin. 2, 80, 179 alin. 2, 84, 85 CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 09 ianuarie 2013, adoptată în baza acordului de recunoaștere a vinovăției, Buceațchii Vadim a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 2 ani închisoare și în baza art. 179 alin. (2) Cod penal la 1 an și 6 luni închisoare. Conform art. 84 Cod penal lui Buceațchii V., prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare. Potrivit art. 85 Cod penal, prin adăugirea parțială a pedepsei aplicate conform sentinței Judecătoriei Ungheni din 14 decembrie 2011, i-a fost stabilită pedepsa defenitivă de 5 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere. Prin aceeași sentința au fost condamnați și Mamaliga Vadim, Ușurelu Serghei, dar în privința lor hotărîrile judecătorești nu se contestă. 1

În fapt, instanța de fond a constatat că Buceațchii V., într-o noapte din luna ianuarie 2012, în jurul orelor 23:00, fiind în stare de ebrietate, împreună cu Mamaliga V., a pătruns printr-o gaură în garajul părții vătămate B. Buraga, amplasat lîngă blocul locativ de pe str. Petru Rareș, nr.10, or. Ungheni. Mamaliga V. a stat de veghe lîngă garaj. Din garaj Buceațchii V. a sustras cutia de viteze de la automobilul „Șkoda Favorit’’, în valoare de 4000 lei, pe care, cu ajutorul lui Mamaliga V., au scos-o afară, iar ulterior au înstrăinat-o ca fier uzat, cauzînd părții vătămate daune în proporții considerabile. Tot el, la sfîrșitul lunii ianuarie 2012, într-o noapte, în jurul orelor 24:00, împreună cu Ușurelu S., au pătruns printr-o gaură în garajul părții vătămate B. Buraga, amplasat lîngă blocul locativ de pe str. Petru Rareș, nr.10, or.Ungheni, de unde au sustras 2 kg de piulițe din bronz la preț de 200 lei, 5 metri de cablu electric în valoare de 50 lei și o automagnitolă de model „Kenwood’’ estimată la 700 lei, cauzînd părții vătămate daune în proporții considerabile, în sumă de 950 lei. Tot el, la 31.08.2012, aproximativ orele 23:35, fiind în stare de ebrietate alcoolică, prin forțarea ușii de la intrare a pătruns în apartamentul nr. 311 de pe str. Petru Rareș, nr.10, or. Ungheni, fără consimțămîntul proprietarului L. Nemțanu. La cererea acesteia și a concubinului ei N. Avtuhov de a părăsi domiciliul lor inculpatul a refuzat categoric și i-a răsucit mîna la spate lui L. Nemțanu, cauzîndu-i dureri fizice. N. Avtuhov și V. Bejenari au încercat să-1 liniștească, însă el nu a reacționat, continuînd s-o amenințe pe L. Nemțanu cu aplicarea violenței și a rămas ilegal în apartament pînă a fost scos cu forța de colaboratorii de poliție veniți la fața locului. Fiind audiat, inculpatul a recunoscut vina integral. Instanța a calificat acțiunile inculpatului în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit de două persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, și în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, ca violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămînerea ilegală în domiciliul persoane fără consimțămîntul acesteia, refuzînd de a o părăsi la cererea ei, săvîrșită cu aplicarea violenței. La stabilirea pedepsei, instanța a luat în considerare că inculpatul a recunoscut vina, anterior au mai comis infracțiuni, este caracterizat negativ.

Inculpatul a declarat recurs ordinar, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă. Recurentul a invocat că a recunoscut vinovăția și sincer s-a căit, însă pedeapsa aplicată față de el este prea aspră.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 aprilie 2013, recursul a fost respins ca nefondat. Instanța de recurs a reținut că la numirea pedepsei instanța de fond a ținut cont de gradul de pericol social al infracțiunilor comise, de personalitatea inculpatului, care este caracterizat negativ și corect a concluzionat că corectarea și reeducarea lui este posibilă numai în condiții izolate de societate. 2

În virtutea prevederilor art. 466 Cod de procedură penală, hotărîrile judecătorești au devenit irevocabile.

La 04 aprilie 2014, condamnatul a declarat recurs în anulare, în care solicită casarea hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă. Recurentul a menționat că instanțele nu au luat în considerare toate circumstanțele atenuante pe caz.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Însă, în conformitate cu art. 454 Cod de procedură penală, recursul în anulare poate fi declarat doar în termen de 6 luni de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătorești. În corespundere cu art. 466 alin. (5) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de recurs împotriva hotărîrii pe cauzele pentru care legea nu prevede calea de atac apelul, devine irevocabilă la data cînd a devenit definitivă. Conform art. 231 alin. (4) Cod de procedură penală, termenele calculate pe luni expiră la sfîrșitul zilei respective a ultimei luni. Sub acest aspect se atestă că decizia instanței de recurs, contestată de recurent, a fost pronunțată 24 aprilie 2013 și primită de condamnat în aceeași zi, conform recipisei anexate la dosar, devenind irevocabilă la această dată, în condițiile prescripțiilor de drept enunțate (f.d. 216, pct. 4 și 5 din decizie). Deci, termenul de 6 luni pentru depunerea recursului în anulare a expirat la sfîrșitul zilei de 24 octombrie 2013. Totodată, recursul în anulare a fost declarat și depus la oficiul poștal la 04 aprilie 2014, fiind înregistrat în cancelaria Curții Supreme de Justiție la 16 aprilie 2014, adică peste termenul prevăzut de lege (f. d. 241, pct. 6 din decizie). Alte informații cu privire la data declarării recursului respectiv nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat. Este de menționat că art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prevede expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Conform art. 456, 432 alin. (1), (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs va decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. 3 Circumstanțele enunțate relevă că, odată ce recursul de pe rol a fost depus peste termenul legal, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 2), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Buceațchii Vadim Pavel împotriva sentinței Judecătoriei Ungheni din 09 ianuarie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 aprilie 2013, deoarece este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, pronunțată la 24 iunie 2014. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan 4