3ra-1001/13 — contestarea actului administrativ

prima instanță T. Pelin dosarul nr. 3ra-1001/13 D E C I Z I E 31 iulie 2013 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Ion Vîlcov, Iurie Șumcov Andrei Harghel, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Valeriu Moscovschi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Moscovschi împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2012, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind depusă tardiv, c o n s t a t ă: La 21 mai 2012, Valeriu Moscovschi a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii reclamantul Valeriu Moscovschi a indicat că împreună cu familia sa, soția și fiul, născut la 20 iunie 1987, fiind în lista cetățenilor, incluși în rândul pentru primirea încăperilor de locuit din fondul locativ de stat, lista fiind verificată și aprobată de autoritatea publică locală, când i-a venit rândul la primirea încăperii de locuit din fondul locativ de stat a unui apartament cu 2 odăi, seria 143 – rândul pentru primirea încăperii de locuit neîntemeiat, prin simularea cauzei mutări, a fost mutat în rînd. Indică că s-au adresat la organele administrației publice locale cu cereri privind aprobarea hotărârii de acordare a apartamentului cu 2 odăi din fondul locativ de stat, cu eliberarea ordinului de repartiție, la care a fost informat că apartamentul cu 2 odăi a fost retras de Primăria mun.

Chișinău. Mai indică că dreptul la acordarea spațiului locativ a apărut în anul 1987- 1988 când organele administrației publice locale au atribuit studioului „Moldova- Film”, însă acest apartament cu două odăi prin decizia comună a fost atribuit altei persoane, iar ulterior retras de către Primăria mun. Chișinău ca fiind repartizat cu încălcarea legislației. Consideră că pârâtul, îndatorată și responsabilă pentru executarea art. 41 alin. (5) din Codul cu privire la locuințe, nu a aplicat restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică pentru protecția moralei, pentru protecția drepturilor familiei Moscovschi, care-i aparțin conform art. 37 din Codul cu privire la locuințe.

De asemenea, consideră că autoritatea publică locală arbitrar și-a exprimat opinia, refuzând acordarea apartamentului lui Valeriu Moscovschi cu familia, iar 2 refuzul pentru eliberarea ordinului de repartiție pentru instalare legală în apartament sau compensația bănească contravin prevederilor art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Prin urmare, solicită recunoașterea încălcării de către Primăria mun. Chișinău a dreptului lui Valeriu Moscovschi împreună cu familia de a primi o încăpere de locuit din fondul de stat. La 28 septembrie 2012, Valeriu Moscovschi și-a concretizat pretențiile, solicitând recunoașterea dreptului pretins al lui Valeriu Moscovschi și al familiei sale la executarea art. 41 alin. (5) din Codul cu privire la locuințe de către autoritatea publică locală, Primăria mun.

Chișinău, acordarea unui apartament sau restituirea valorii apartamentului conform prețului de piață a apartamentului la data pronunțării hotărârii. Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2012 acțiunea a fost respinsă ca fiind depusă tardiv. La 15 martie 2013 și 02 mai 2013, Valeriu Moscovschi a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanțe, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și trimiterea pricinii spre rejudecare în prima instanță. Recurentul Valeriu Moscovschi, în motivarea recursului, a invocat că prima instanță a aplicat și interpretat eronat normele de drept material. Prima instanță nu a ținut cont de faptul că conform art. 271 din Codul civil, acțiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă până la încheierea dezbaterilor în fond.

În apel sau în recurs, prescripția poate fi opusă de îndreptățit numai în cazul în care instanța se pronunță asupra fondului. Însă, intimatul nu s-a prezentat în ședința de judecată și nici nu a depus cerere în acest sens. În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii și, anume, de pe coperta dosarului este cert faptul că recurentul Valeriu Moscovschi a primit copia hotărârii primei instanțe împreună cu actele solicitate la 15 februarie 2013, iar la 15 martie 2013, adică în termenul prevăzut de lege, a depus cererea de recurs. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 02 mai 2013 a considerat recursul admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Verificând argumentele invocate de către Valeriu Moscovschi în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus în termen, întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârii primei instanțe și trimiterea pricinii spre rejudecare în primă instanță din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel 3 și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Valeriu Moscovschi a solicitat recunoașterea dreptului pretins al său și al familiei sale la executarea art. 41 alin. (5) din Codul cu privire la locuințe de către autoritatea publică locală, Primăria mun. Chișinău și acordarea unui apartament sau restituirea valorii apartamentului conform prețului de piață a acestuia la data pronunțării hotărârii. Prima instanță, fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, a respins acțiunea ca fiind tardivă. Conform art. 17 alin. (1) și (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Acest termen curge de la: data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; data comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri; data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura prealabilă. Termenul de 30 de zile specificat la alin. (1) este termen de prescripție. Conform art. 271 din Codul civil, acțiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond.

În apel sau în recurs, prescripția poate fi opusă de îndreptățit numai în cazul în care instanța se pronunță asupra fondului. Reieșind din prevederile legale enunțate, doar pârâtul poate înainta cerere de respingere a acțiunii pe motivul expirării termenului de prescripție. Din materialele dosarului rezultă că reprezentantul intimatului-pârât Primăria mun. Chișinău nu a înaintat o astfel de cerere și nici nu s-a prezentat în ședința de judecată. Astfel, prima instanță, fără a audia reprezentantul intimatului-pârât, a dispus din oficiu respingerea acțiunii pe motivul omiterii termenului de prescripție. Această circumstanță este apreciată de către Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție drept o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 33 alin. (1) și art. 331 CPC, instanțele judecătorești judecă toate pricinile civile cu participarea persoanelor fizice, persoanelor juridice și autorităților publice privind apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime încălcate sau contestate, pricini pentru care legea nu prevede competența altor organe. Judecătoriile examinează și soluționează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel. Având în vedere că Codul de procedură civilă, modificat și completat prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, nu prevede competența curților de apel de a judeca pricinile civile în primă instanță, pricina se trimite spre rejudecare în instanța de la sediul pârâtului – Judecătoria Centru mun.

Chișinău. 4 Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral hotărârea primei instanțe și de a trimite pricina spre rejudecare după competență în primă instanță – Judecătoria Centru mun. Chișinău. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Valeriu Moscovschi.

Se casează integral hotărârea Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Moscovschi împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, cu trimiterea pricinii spre rejudecare după competență la Judecătoria Centru municipiul Chișinău. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele completului, Iuliana Oprea judecătorul Judecătorii Ion Vîlcov Iurie Șumcov Andrei Harghel Ion Corolevschi