3rh-158/13 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3rh-158/13

prima instanță: L.Popova

instanța de recurs: N. Clima, A. Cobăneanu, I. Corolevschi

Î N C H E I E R E

20 noiembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi

Ion Druță, Nicolae Clima

examinînd cererea de revizuire depusă de Pavlov Marina,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei Boboc

împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva decizie Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011,

c o n s t a t ă

La 23 mai 2011, Serghei Boboc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul, a indicat că în baza hotărîrii comune a

Ministerului Culturii și Consiliului Republican al Sindicatelor Lucrătorilor din

Cultură cu privire la repartizarea spațiului locativ și ordinului Ministrului Culturii

nr.60 din 9 martie 2010, reclamantului i s-a repartizat apartamentul nr.44 din str.

Florica Nița,7, mun. Chișinău, în care și-a perfectat viza de reședință.

La 9 martie 2010, reclamantul a înaintat în adresa Primăriei mun. Chișinău

actele menționate, cît și demersul Ministerului Culturii nr.01-09/190 din 9 martie

2010, solicitînd eliberarea ordinului de repartiție, la care Primăria mun. Chișinău

nu a acționat în nici un mod.

Consideră reclamantul, Serghei Boboc că prin inacțiunile pîrîtului, i-a fost

lezat dreptul de a se instala în apartamentul repartizat. La moment locuiește cu

familia sa compusă din patru persoane, dintre care un copil invalid, la părinții săi,

într-un apartament cu o odaie cu spațiul de 12 m.p.

S-a mai menționat că, reieșind din prevederile pct.51 al Regulamentului cu

privire la modul de acordare a încăperilor de locuit, aprobat prin Hotărîrea nr.405

din 25 noiembrie 1987 a Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești, pîrîtul în

termen de o lună de la prezentarea tuturor actelor solicitate, urma să emită

dispoziție privind eliberarea ordinului de repartiție solicitat, iar conform art. 50 al

Codului cu privire la locuințe și pct.67 al Regulamentului menționat, unicul temei

pentru instalare în încăperea de locuit constituie hotărîrea cu privire la acordarea

încăperii de locuit din casa fondului de stat sau obștesc de locuințe, a comitetului

executiv al Sovietului orășenesc ș.a.

Astfel, prin acțiunile ilegale ale pîrîtului pe o perioada îndelungată,

reclamantului i s-au cauzat suferințe psihice caracterizate prin stres, stări depresive,

etc.

Cere Serghei Boboc, obligarea Primăriei mun. Chișinău să emite un act cu

privire la eliberarea ordinului de repartiție pe numele său asupra apartamentului

nr.44 str. Florica Nița,7 (departamental), cît și obligarea pîrîtului la repararea

prejudiciului moral pentru încălcarea dreptului pretins în mărime de 60000 lei.

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2011, acțiunea a fost

admisă parțial, fiind obligată Primăria mun. Chișinău să-i elibereze lui Serghei

Boboc ordin de repartiție pentru apartamentul nr.44, str. Florica Nița, 7, mun.

Chișinău și s-a încasat de la Primăria mun. Chișinău în beneficiul lui Serghei

Boboc suma de 1000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011, recursul

declarat de Primăria mun. Chișinău a fost admis.

S-a casat hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2011, în partea

perceperii de la Primăria mun. Chișinău în beneficiul lui Serghei Boboc a

prejudiciului moral în mărime de 1000 lei, cu emiterea în această parte a unei noi

hotărîri, prin care:

S-a respins acțiunea lui Serghei Boboc privind încasarea prejudiciului moral

în mărime de 60000 lei de la Primăria mun. Chișinău. În rest hotărîrea contestată a

fost menținută.

La 10 octombrie 2013, Pavlov Marina a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011, solicitînd admiterea

revizuirii, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011,

hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2011, cu remiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de fond.

În cazul respingerii cererii de revizuire, solicită revizuenta Pavlov Marina ca

prin motivarea încheierii, instanța să indice în ce mod nu este afectat de decizia

instanței de recurs și hotărîrea primei instanțe.

În motivarea cererii, revizuenta a indicat că a aflat despre existența deciziei

Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011, prin care a fost menținută în

vigoare hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2011, la faza examinării

cererii de apel împotriva hotărîrii primei instanțe.

Susține revizuenta că prin hotărîrile nominalizate, instanțele de judecată au

admis o cerere de chemare în judecată înaintată de Boboc Serghei către Primăria

mun. Chișinău privind eliberarea ordinului de repartiție asupra ap.44 (anterior

212), pentru care ea, în aceiași perioadă de timp, se judeca la Judecătoria Rîșcani.

Boboc Serghei a tăinuit față de recurent și față de instanță faptul că a inițiat

un proces împotriva Primăriei or. Chișinău privind obligarea eliberării ordinului de

repartiției asupra ap.44 (anterior 212).

Prin urmare, mai exista un proces judiciar în care Pavlov Marina pretindea la

locuința litigioasă. Astfel, în procesul inițiat urmare înaintării cererii de judecată la

23 mai 2011, de către Serghei Boboc, Pavlov Marina nu am fost atrasă ca parte pe

dosar, cu toate că vădit instanța a soluționat o cauză care o privește.

Consideră revizuenta că instanțele de judecată, deciziile cărora solicită să fie

revizuite, i-au îngrădit accesul la justiție prin neatragerea în proces a părții

interesate.

De asemenea, consideră că îngrădirea accesului la justiție este o încălcare

gravă, deoarece administrarea echitabilă a justiției începe prin garantarea pentru

orice persoană a accesului la o instanță care are toate atributele unei forme

judiciare de control. Accesul la o instanță judiciară trebuie să fie real și nu doar

formal. Orice restricție a accesului trebuie să urmărească un scop legitim și

mijloacele utilizate trebuie să fie proporționale acestui scop (Tinnely & Sons Ltd.

Și alții și McElduff și alții c. Regatului Unit (1998).

Cu toate că accesul la o instanță poate fi limitat în anumite împrejurări - de

exemplu din cauza termenului legal, al depunerii de către solicitant într-o

procedură civilă a unei garanții la momentul formării unui recurs, sau a limitării

capacității de a exercita o acțiune în justiție a minorilor și incapabililor majori -

aceste limitări nu trebuie să aducă atingere însăși esenței dreptului la un tribunal

(Brualla Gomez de la Torre c. Spaniei (1977; Tolstoy Miloslavsky c. Regatului

Unit (1995); Kreuz c.Poloniei (2001) și Ait-Mouhoub c. Franței (1998)).

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele

considerente.

Colegiul notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449

CPC, astfel, potrivit lit. c) al articolului, revizuirea se declară în cazul în care

instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces.

Potrivit art. 450 lit. c) CPC, cererea de revizuire se depune în termen de 3

luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele

respective – în cazul prevăzut la art.449 lit.c).

Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Sub acest aspect, se reține că Boboc Serghei a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău la 23 mai 2011. Procesul judiciar a

fost finalizat prin decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie

2011.

Se constată, că revizuenta, deși invocă faptul că a luat cunoștință despre

existența deciziei Curții Supreme de Justiție nominalizate abia la depunerea

apelului împotriva hotărîrii primei instanțe, pronunțate urmare înaintării de către

Pavlov Marina a cererii de chemare în judecată, nu prezintă probe care ar arăta

asupra perioadei examinării cererii de apel.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, reține că prima instanță a pronunțat o hotărîre cu privire la

cererea depusă de către revizuent la 16 mai 2013.

Respectiv, în pofida celor invocate de către revizuent, precum că în aceeași

perioadă de timp, se judeca la Judecătoria Rîșcani, de fapt, sunt două procese de

judecată cu o diferență de aproape doi ani.

În același context, procesele de judecată au temeiuri diferite, or prin decizia

a cărei revizuire se cere, a fost obligată doar Primăria mun. Chișinău de acordare a

bonului de repartiție în temeiul unei hotărîri, care la momentul examinării nu era

contestată, iar într-un alt proces, care se invocă, din conținutul cererii de revizuire

au fost contestate acte care acordă dreptul de acordare a spațiului locativ.

Astfel, examinarea aspectului de eliberare a bonului de repartiție nu are

atingere drepturilor revizuentei, deoarece aceasta nu a fost lipsită de dreptul de a

contesta actele care au stat la baza eliberării bonului de repartiție.

Se reiterează, că revizuenta nu a prezentat vreo dovadă despre data cînd a

aflat despre decizia Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011, această

afirmații fiind nefondată odată ce toate deciziile Curții Supreme de Justiție sunt

publicate în modul corespunzător.

În concluzie, se învederează că argumentele revizuentului, precum că

instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil, nu pot fi acceptate

de către instanța de revizuire.

Mai mult, Colegiul examinînd cererea de recurs din 10 octombrie 2013, nu a

constatat existența vreunui temei al declarării recursului prevăzut de art. 432 CPC,

motiv pentru care l-a și considerat inadmisibil.

Suplimentar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție precizează că însuși admiterea cererii de revizuire ar

contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art.

6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei.

În cauza specificată, CEDO amintește că „casarea unei hotărâri irevocabile

este un act instantaneu, care nu creează o situație continuă, chiar dacă ea determină

redeschiderea procedurilor”.

În același timp, CEDO susține că dreptul la judecarea într-un mod echitabil

de către o instanță, așa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenției,

trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă,

declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca, atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată

fi pusă în discuție .

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului re

judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire

trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu

pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a

două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiurile

invocate de către revizuent nu influențează asupra legalității deciziei instanței de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă

de către Pavlov Marina, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art.art.269-270, art.453 al.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Pavlov

Marina împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei Boboc

împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Valeriu Doagă

judecătorul

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Corolevschi

Ion Druță

Nicolae Clima