3rh-158/13 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3rh-158/13 prima instanță: L.Popova instanța de recurs: N. Clima, A. Cobăneanu, I. Corolevschi Î N C H E I E R E 20 noiembrie 2013 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi Ion Druță, Nicolae Clima examinînd cererea de revizuire depusă de Pavlov Marina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei Boboc împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva decizie Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011, c o n s t a t ă La 23 mai 2011, Serghei Boboc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii reclamantul, a indicat că în baza hotărîrii comune a Ministerului Culturii și Consiliului Republican al Sindicatelor Lucrătorilor din Cultură cu privire la repartizarea spațiului locativ și ordinului Ministrului Culturii nr.60 din 9 martie 2010, reclamantului i s-a repartizat apartamentul nr.44 din str. Florica Nița,7, mun. Chișinău, în care și-a perfectat viza de reședință. La 9 martie 2010, reclamantul a înaintat în adresa Primăriei mun. Chișinău actele menționate, cît și demersul Ministerului Culturii nr.01-09/190 din 9 martie 2010, solicitînd eliberarea ordinului de repartiție, la care Primăria mun. Chișinău nu a acționat în nici un mod.

Consideră reclamantul, Serghei Boboc că prin inacțiunile pîrîtului, i-a fost lezat dreptul de a se instala în apartamentul repartizat. La moment locuiește cu familia sa compusă din patru persoane, dintre care un copil invalid, la părinții săi, într-un apartament cu o odaie cu spațiul de 12 m.p.

S-a mai menționat că, reieșind din prevederile pct.51 al Regulamentului cu privire la modul de acordare a încăperilor de locuit, aprobat prin Hotărîrea nr.405 din 25 noiembrie 1987 a Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești, pîrîtul în termen de o lună de la prezentarea tuturor actelor solicitate, urma să emită dispoziție privind eliberarea ordinului de repartiție solicitat, iar conform art. 50 al Codului cu privire la locuințe și pct.67 al Regulamentului menționat, unicul temei pentru instalare în încăperea de locuit constituie hotărîrea cu privire la acordarea încăperii de locuit din casa fondului de stat sau obștesc de locuințe, a comitetului executiv al Sovietului orășenesc ș.a. Astfel, prin acțiunile ilegale ale pîrîtului pe o perioada îndelungată, reclamantului i s-au cauzat suferințe psihice caracterizate prin stres, stări depresive, etc. Cere Serghei Boboc, obligarea Primăriei mun.

Chișinău să emite un act cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pe numele său asupra apartamentului nr.44 str. Florica Nița,7 (departamental), cît și obligarea pîrîtului la repararea prejudiciului moral pentru încălcarea dreptului pretins în mărime de 60000 lei. Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2011, acțiunea a fost admisă parțial, fiind obligată Primăria mun. Chișinău să-i elibereze lui Serghei Boboc ordin de repartiție pentru apartamentul nr.44, str. Florica Nița, 7, mun. Chișinău și s-a încasat de la Primăria mun. Chișinău în beneficiul lui Serghei Boboc suma de 1000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011, recursul declarat de Primăria mun.

Chișinău a fost admis. S-a casat hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2011, în partea perceperii de la Primăria mun. Chișinău în beneficiul lui Serghei Boboc a prejudiciului moral în mărime de 1000 lei, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri, prin care: S-a respins acțiunea lui Serghei Boboc privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 60000 lei de la Primăria mun. Chișinău. În rest hotărîrea contestată a fost menținută. La 10 octombrie 2013, Pavlov Marina a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011, solicitînd admiterea revizuirii, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011, hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2011, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond.

În cazul respingerii cererii de revizuire, solicită revizuenta Pavlov Marina ca prin motivarea încheierii, instanța să indice în ce mod nu este afectat de decizia instanței de recurs și hotărîrea primei instanțe. În motivarea cererii, revizuenta a indicat că a aflat despre existența deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011, prin care a fost menținută în vigoare hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2011, la faza examinării cererii de apel împotriva hotărîrii primei instanțe. Susține revizuenta că prin hotărîrile nominalizate, instanțele de judecată au admis o cerere de chemare în judecată înaintată de Boboc Serghei către Primăria mun. Chișinău privind eliberarea ordinului de repartiție asupra ap.44 (anterior 212), pentru care ea, în aceiași perioadă de timp, se judeca la Judecătoria Rîșcani.

Boboc Serghei a tăinuit față de recurent și față de instanță faptul că a inițiat un proces împotriva Primăriei or. Chișinău privind obligarea eliberării ordinului de repartiției asupra ap.44 (anterior 212). Prin urmare, mai exista un proces judiciar în care Pavlov Marina pretindea la locuința litigioasă. Astfel, în procesul inițiat urmare înaintării cererii de judecată la 23 mai 2011, de către Serghei Boboc, Pavlov Marina nu am fost atrasă ca parte pe dosar, cu toate că vădit instanța a soluționat o cauză care o privește. Consideră revizuenta că instanțele de judecată, deciziile cărora solicită să fie revizuite, i-au îngrădit accesul la justiție prin neatragerea în proces a părții interesate.

De asemenea, consideră că îngrădirea accesului la justiție este o încălcare gravă, deoarece administrarea echitabilă a justiției începe prin garantarea pentru orice persoană a accesului la o instanță care are toate atributele unei forme judiciare de control. Accesul la o instanță judiciară trebuie să fie real și nu doar formal. Orice restricție a accesului trebuie să urmărească un scop legitim și mijloacele utilizate trebuie să fie proporționale acestui scop (Tinnely & Sons Ltd.

Și alții și McElduff și alții c. Regatului Unit (1998). Cu toate că accesul la o instanță poate fi limitat în anumite împrejurări - de exemplu din cauza termenului legal, al depunerii de către solicitant într-o procedură civilă a unei garanții la momentul formării unui recurs, sau a limitării capacității de a exercita o acțiune în justiție a minorilor și incapabililor majori - aceste limitări nu trebuie să aducă atingere însăși esenței dreptului la un tribunal (Brualla Gomez de la Torre c. Spaniei (1977; Tolstoy Miloslavsky c. Regatului Unit (1995); Kreuz c.Poloniei (2001) și Ait-Mouhoub c. Franței (1998)). Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

Colegiul notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC, astfel, potrivit lit. c) al articolului, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Potrivit art. 450 lit. c) CPC, cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art.449 lit.c). Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă. Sub acest aspect, se reține că Boboc Serghei a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chișinău la 23 mai 2011. Procesul judiciar a fost finalizat prin decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011. Se constată, că revizuenta, deși invocă faptul că a luat cunoștință despre existența deciziei Curții Supreme de Justiție nominalizate abia la depunerea apelului împotriva hotărîrii primei instanțe, pronunțate urmare înaintării de către Pavlov Marina a cererii de chemare în judecată, nu prezintă probe care ar arăta asupra perioadei examinării cererii de apel. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, reține că prima instanță a pronunțat o hotărîre cu privire la cererea depusă de către revizuent la 16 mai 2013. Respectiv, în pofida celor invocate de către revizuent, precum că în aceeași perioadă de timp, se judeca la Judecătoria Rîșcani, de fapt, sunt două procese de judecată cu o diferență de aproape doi ani.

În același context, procesele de judecată au temeiuri diferite, or prin decizia a cărei revizuire se cere, a fost obligată doar Primăria mun. Chișinău de acordare a bonului de repartiție în temeiul unei hotărîri, care la momentul examinării nu era contestată, iar într-un alt proces, care se invocă, din conținutul cererii de revizuire au fost contestate acte care acordă dreptul de acordare a spațiului locativ. Astfel, examinarea aspectului de eliberare a bonului de repartiție nu are atingere drepturilor revizuentei, deoarece aceasta nu a fost lipsită de dreptul de a contesta actele care au stat la baza eliberării bonului de repartiție. Se reiterează, că revizuenta nu a prezentat vreo dovadă despre data cînd a aflat despre decizia Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011, această afirmații fiind nefondată odată ce toate deciziile Curții Supreme de Justiție sunt publicate în modul corespunzător.

În concluzie, se învederează că argumentele revizuentului, precum că instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil, nu pot fi acceptate de către instanța de revizuire. Mai mult, Colegiul examinînd cererea de recurs din 10 octombrie 2013, nu a constatat existența vreunui temei al declarării recursului prevăzut de art. 432 CPC, motiv pentru care l-a și considerat inadmisibil. Suplimentar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție precizează că însuși admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei. În cauza specificată, CEDO amintește că „casarea unei hotărâri irevocabile este un act instantaneu, care nu creează o situație continuă, chiar dacă ea determină redeschiderea procedurilor”. În același timp, CEDO susține că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanță, așa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenției, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție . Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului re judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiurile invocate de către revizuent nu influențează asupra legalității deciziei instanței de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Pavlov Marina, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art.art.269-270, art.453 al.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Pavlov Marina împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 octombrie 2011, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei Boboc împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi Ion Druță Nicolae Clima