3ra-380/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- intervenirea in proces, neelucidarea circumstantelor
3ra-380/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.3ra-380/22
2-19104470-01-3ra-11042022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M.Gandrabur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gr. Dașchevici, V.Negru, A.Bostan)
DECIZIE
21 septembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Ala Cobăneanu
Nicolae Craiu
Nina Vascan
Aliona Miron
examinând recursul depus de Societatea pe Acțiuni ,,Semnal”,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea în contestare depusă de
Societatea pe Acțiuni ,,Semnal” împotriva Primăriei mun. Chișinău și a Direcției
General Locativ-Comunală și Amenajare, terț Oxana Cărăuș-Plăcintă cu privire la
contestarea actului administrativ,
conexată cu cauza de contencios administrativ intentată de Oxana Cărăuș-
Plăcintă împotriva Primăriei mun. Chișinău și a Direcției Generală Locativ-
Comunală și Amenajare, terți Societatea pe Acțiuni ,,Semnal”, Asociația de
Coproprietari în Condominiu nr. 55/610, Olga Șenșeuțcaia cu privire la contestarea
actului administrativ,
împotriva deciziei din 9 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
constată:
La data de 10 august 2016 SA „Semnal” reprezentată de avocatul Nicolae
Leșan a înaintat la Judecătoria Centru, mun. Chișinău acțiune împotriva Primăriei
mun. Chișinău și a Direcției Generală Locativ-Comunală și Amenajare, intervenient
accesoriu Oxana Cărăuș-Plăcintă cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acestei acțiunii SA „Semnal” a invocat că este gestionarul
bunului imobil situat în mun. xxxx, str. xxxx, fapt confirmat prin Adeverința de
privatizare nr. 572/03 din 10 ianuarie 1998.
A comunicat că la data de 8 iunie 2016 Primăria mun. Chișinău a emis
dispoziția nr. 623-d ,,Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru
apartamentul nr. xxxx din str. xxxx dnei Oxana Cărăuș-Plăcintă”.
Ulterior, Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a eliberat ordinul
de repartiție dnei Oxana Cărăuș-Plăcintă pentru odaia nr. 139 din imobilul situat în
mun. xxxx, str. xxxx.
1
Având în vedere prevederile art. 53 din Constituția Republicii Moldova și
art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000,
reclamanta a considerat că dispoziția nr. 623-d din 8 iunie 2016 și ordinul de
repartiție sunt ilegale și încalcă grav dreptul societății și a locatarilor căminului situat
în mun. xxxx, str. xxxx, precum și vine în contradicție cu alte prevederi
constituționale și legale aplicabile, motiv pentru care a solicitat anularea acestora și
protejarea drepturilor legitime ale SA ,,Semnal”.
Reieșind din gravele încălcări admise la emiterea dispoziției nr. 623-d din 8
iunie 2016, precum și a ordinului de repartiție, a solicitat pârâtului prin cererea
prealabilă, revocarea acestora, pornind de la caracterul nul pe care îl comportă, dat
fiind adoptarea unui act administrativ de către o autoritate lipsită de competență,
precum și cu încălcarea procedurii stabilite, circumstanțe care au atras lezarea
drepturilor și intereselor SA „Semnal”.
A remarcat că cererea prealabilă din 24 iunie 2016 nu a fost examinată, astfel
încât SA „Semnal” întru apărarea drepturilor și intereselor garantate de lege a depus
prezenta acțiune. Or, SA „Semnal” deține dreptul de gestiune și administrare
economică a bunului imobil din mun. xxxx, str. xxxx.
Așadar, doar SA „Semnal” este în drept conform legii să elibereze acte cum
ar fi ordin de repartiție persoanelor fizice salariații societății SA „Semnal”.
Reclamanta a precizat că a eliberat la toți salariații săi actele necesare
privatizării cum ar fi: ordin de repartiție a spațiului locativ, fișa de locuință, tabel
nominal pe încăperile din imobilul din mun. xxxx, str. xxxx, precum și a întocmit
lista cu numerotația odăilor.
La rândul său, Primăria mun. Chișinău, Direcția Generală Locativ-Comunală
și Amenajare nu deține nici un drept legal de a elibera acte salariaților SA ,,Semnal”.
Mai mult ca atât, actele administrative în baza cărora autoritatea publică pârâtă a
invocat că ar deține careva drepturi asupra bunului imobil situat în mun. xxxx, str.
xxxx nu produc efecte juridice, acestea fiind contestate în instanța de judecată,
precum și suspendate efectele lor.
Astfel, la data de 11 noiembrie 2002 a fost emisă Hotărârea de Guvern nr.
1440 ,,Cu privire la transmiterea căminului amplasat pe str. xxxx mun. xxxx”, iar la
4 decembrie 2003 Curtea Supremă de Justiție a emis decizia prin care s-a dispus
anularea Hotărârii de Guvern nr. 1440 din 11 noiembrie 2002.
A menționat că la data de 18 august 2015 Judecătoria sectorului Centru a emis
încheierea nr. 3-1312/15 care produce efecte juridice până în prezent, prin care s-a
dispus, suspendarea deciziei nr. 3/25-3 din 19 mai 2015 a Consiliului mun. Chișinău
prin care s-a decis transmiterea în proprietatea mun. Chișinău și în gestiunea
economică a Direcției Generală Locativ-Comunală și Amenajare a imobilului situat
pe str. xxxx și s-a aplicat sechestru în privința bunului imobil nominalizat.
Reclamanta a mai relatat că la data de 21 aprilie 2016 Consiliul mun. Chișinău
a emis ilegal decizia nr. 1/42 cu privire la primirea în proprietatea Consiliului mun.
Chișinău și în gestiune economică a Direcției Generale Locativ-Comunale și
Amenajare a bunului imobil situat în mun. xxxx, str. xxxx, iar la data de 15 iunie
2016 Judecătoria Chișinău a emis încheierea nr. 3-896/2016 prin care a dispus,
suspendarea executării deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016 emisă de Consiliul mun.
2
Chișinău, fiind aplicat sechestru asupra bunului imobil cu nr. xxxx din mun. xxxx,
str. xxxx.
Astfel actul administrativ inițial – decizia nr. 3/25-3 din 19 mai 2015 era
suspendată la momentul emiterii deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016, fapt ce denotă
că Consiliul mun. Chișinău a emis un act ilegal, contrar legislației în vigoare, precum
și care a încalcat flagrant actele de dispoziție ale instanței de judecată.
Totodată, a indicat că la 10 iunie 2016, la adresa SA „Semnal” a parvenit
răspunsul nr. 13.05/014-1066 din 8 iunie 2016, prin care Cancelaria de Stat a
informat că a efectuat controlul legalității deciziei sus menționate și a constatat că
decizia nr. 1/42 din 21 aprilie 2016 emisă de Consiliul municipal Chișinău
contravine legislației în vigoare, iar ca rezultat la 27 mai 2016, a fost emisă
notificarea nr. 1304/01-1009, prin care s-a solicitat abrogarea deciziei nr. 1/42 din
21 aprilie 2016.
A mai notat că o altă circumstanță care demonstrează ilegalitatea actelor
administrative este faptul că în procedura executorului judecătoresc Evelina
Marianciuc se află documentul executoriu nr. 3ca-458/2003 din 29 decembrie 2003
emis de Curtea de Apel Chișinău, prin care a fost obligat Departamentul Privatizării
de a numi o comisie pentru privatizarea fondului locativ din mun. xxxx, str. xxxx cu
participarea reprezentanților SA „Semnal”, precum și de a obliga Departamentului
Privatizării și Agenția Teritorială de Privatizare în colaborare cu SA „Semnal” să
efectueze privatizarea fondului locativ din căminul nr. 3 din str. xxxx, conform
legislației în vigoare.
Prin urmare, conform legislației în vigoare, precum și respectând actele de
dispoziție definitive și irevocabile, Consiliului municipal Chișinău îi este impusă
obligația de a efectua privatizarea fondului locativ din căminul din mun. xxxx, str.
xxxx în baza documentelor eliberate de SA „Semnal” în anul 2004.
A afirmat că Primăria municipiului Chișinău avea cunoștință de cauză despre
procedura de executare, despre obligația acesteia ca instituție abilitată să efectueze
privatizarea fondului locativ împreună cu SA „Semnal” care are dreptul de gestiune
economică asupra imobilului individualizat, fapt ignorat de către pârât.
Așadar, emiterea actului administrativ vine în contradicție cu prevederile
constituționale și normative care garantează principiile fundamentale de drept, cum
este principiul legalității și a statului de drept, ocrotirea persoanei și a drepturilor
acesteia ca atribuție primordială a statului.
A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, declararea nulă a
dispoziției Primăriei mun. Chișinău nr. 623-d din 8 iunie 2016 ,,Cu privire la
eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. xxxx din str. xxxx dnei
Oxana Cărăuș-Plăcintă” și a ordinului de repartiție nr. 014966 din 16 iunie 2016
eliberat dnei Oxana Cărăuș-Plăcintă.
Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 5, 331, 85, 166-167, 277-
278 CPC, art. 1-3, 14-19 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din
10 februarie 2000.
Prin încheierea din 8 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău, a
fost suspendat procesul la acțiunea depusă de SA „Semnal” împotriva Primăriei
mun. Chișinău și a Direcției Generală Locativ-Comunală și Amenajare, intervenient
accesoriu Oxana Cărăuș-Plăcintă cu privire la contestarea actului administrativ, până
3
la data rămînerii irevocabile a hotărârii în cauza conexă la cererea de chemare în
judecată depusă de SA „Semnal” împotriva Consiliului municipal Chișinău cu
privire la contestarea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 1/42 din
21 aprilie 2016.
Prin încheierea din 19 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,
a fost reluat procesul la acțiunea depusă de SA „Semnal” împotriva Primăriei mun.
Chișinău și a Direcției Generală Locativ-Comunală și Amenajare, intervenient
accesoriu Oxana Cărăuș-Plăcintă cu privire la contestarea actului administrativ.
Între timp, în data de 11 august 2016 Oxana Cărăuș-Plăcintă a înaintat separat
la Judecătoria Centru, mun. Chișinău acțiune de contencios administrativ împotriva
Primăriei mun. Chișinău și a Direcției Generale Locativ-Comunale și Amenajare cu
privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acestei acțiuni, reclamanta a menționat că, este proprietarul
apartamentului nr. xxxx cu nr. cadastral xxxx situat în mun. xxxx, str. xxxx, în baza
contractului de vânzare-cumpărare din 6 iulie 2016.
La data de 8 iunie 2016 Primăria mun. Chișinău a emis dispoziția nr. 623-d
,,Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. xxxx din str.
xxxx mun. xxxx dnei Olga Șenșeuțcaia”.
Ulterior, în data de 16 iunie 2016 Direcția Generală Locativ-Comunală i-a
eliberat reclamantei ordinul de repartiție nr. 014966 pentru odaia nr. 139 din bunul
imobil situat în mun. xxxx, str. xxxx.
În opinia sa, actele administrative contestate contrare legislației în vigoare,
din motivele ce succed.
A menționat că SA ,,Semnal” a eliberat tuturor locatarilor legali ai căminului
din str. xxxx documente ce atestă dreptul de a folosi încăperi precum și dreptul de a
privatiza aceste odăi. Astfel, SA ,,Semnal” i-a eliberat reclamantei ordinul de
repartiție nr. 71, tabelul nominal cu locatarii, precum și Extrasul din fișa locuinței
pentru odaia nr. 139 etajul 8, din blocul locativ amplasat pe str. xxxx, mun. xxxx,
acte care de altfel produc efecte juridice și demonstrează calitatea sa de locatar legal
al imobilului în litigiu.
A specificat că dispoziția nr. 623-d din 8 iunie 2016 este ilegală și nu produce
efecte juridice, în condițiile în care Primăria mun. Chișinău nu avea nici un drept
legal de a emite asemenea acte administrative, fapt ce contravine prevederilor
constituționale și legale aplicabile, motiv pentru care a solicitat anularea acestora și
protejarea drepturilor legitime ale sale și ale locatarilor legali. Or, autoritatea publică
pârâtă nu deține nici un drept legal în a elibera salariaților acte, dreptul revenindu-i
SA ,,Semnal”.
Mai mult decât atât, actele administrative în baza cărora autoritatea publică
pârâtă a invocat că ar deține careva drepturi asupra bunului imobil în litigiu nu
produc efecte juridice, acestea fiind contestate în instanța de judecată, iar efectele
acestora fiind suspendate.
Din considerentul că Primăria mun. Chișinău a emis dispoziția nr. 623-d din
8 iunie 2016, precum și alte dispoziții persoanelor fizice, ilegal, fără a deține careva
drepturi în acest sens, Oxana Cărăuș-Plăcintă le-a contestat în ordine prealabilă
extrajudiciară, însă prin răspunsul pârâtului cererile prealabile au fost respinse,
motiv pentru care a fost depusă prezenta acțiune.
4
Oxana Cărăuș-Plăcintă a solicitat declararea nulă a dispoziției Primăriei mun.
Chișinău nr. 623-d din 8 iunie 2016 ,,Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție
pentru apartamentul nr. xxxx din xxxx dnei Oxana Cărăuș-Plăcintă” și a ordinului
de repartiție nr. 014966 din 16 iunie 2016 eliberat dnei Oxana Cărăuș-Plăcintă.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 5, 331, 85 alin. (1), 166,
167, 277 și 278 din Codul de procedură civilă și art. 1-3, 14-19 din Legea
contenciosului administrativ.
Prin încheierea din 22 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru mun. Chișinău,
a fost suspendat procesul la acțiunea depusă de Oxana Cărăuș-Plăcintă împotriva
Primăriei mun. Chișinău și a Direcției Generală Locativ-Comunală și Amenajare, cu
privire la contestarea actului administrativ, până la data rămînerii irevocabile a
hotărârii în cauza conexă la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Semnal”
împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea deciziei
Consiliului municipal Chișinău nr. 1/42 din 21 aprilie 2016.
Prin încheierea din 3 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a
fost reluat procesul la acțiunea depusă de Oxana Cărăuș-Plăcintă împotriva Primăriei
mun. Chișinău și a Direcției Generală Locativ-Comunală și Amenajare, cu privire la
contestarea actului administrativ.
Ulterior, cauzele abordate supra au fost conexate într-un singur proces
judiciar, iar pe parcursul derulării procesului au fost antrenați în calitate de
intervenienți accesorii - Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610 și Olga
Șenșeuțcaia.
Prin hotărârea din 16 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
acțiunea în contestare depusă de SA ,,Semnal”, precum și acțiunea de contencios
administrativ înaintată de Oxana Cărăuș-Plăcintă au fost respinse ca fiind
neîntemeiate.
La data de 2 martie 2021, SA ,,Semnal”, cu respectarea termenului prevăzut
la art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, a depus apel nemotivat împotriva
hotărârii primei instanțe, iar la data de 3 iunie 2021, cu respectarea termenului
prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea
apelului.
Prin decizia din 9 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul depus de SA ,,Semnal” și a fost menținută hotărârea din 16 februarie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Invocând ilegalitatea acestei decizii, la data de 29 noiembrie 2021, SA
,,Semnal” a contestat-o cu recurs, care ulterior la data de 17 februarie 2022 a fost
completat cu motivare, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii
din 16 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a deciziei din 9
noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu emiterea unei noi decizii, de admitere
a acțiunii depuse de SA ,,Semnal”.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,
deoarece la emiterea acestora, instanțele de judecată au aplicat eronat normele de
drept material.
A menționat că instanțele de judecată inferioare au examinat superficial
statutul juridic al bunului imobil litigios.
5
A evidențiat că un alt element important nereținut de instanțele de judecată a
constat în faptul că autoritatea publică pârâtă nu este proprietar și nu deține nici un
drept legal asupra bunului imobil litios, ceea ce denotă că actele administrative
contestate sunt ilegale.
La fel, recurenta SA ,,Semnal” a subliniat că autoritatea publică locală la
emiterea actelor administrative contestate a omis să inițieze o procedură
administrativă.
Totodată, instanțele de judecată la examinarea cauzei nu au analizat, elucidat
și nu au determinat situația juridică a actelor administrative care au fost emise
anterior și care au stat la bază emiterii actelor administrative ce se solicită a fi anulate
în prezentul littigiu – dispoziția nr. 623-d din 8 iunie 2016 și a ordinului de repartiție
nr. 014966 din 16 iunie 2016.
Din aceste considerente, SA ,,Semnal” a solicitat admiterea recursului în
sensul declarat.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, completul reține prevederile
art. 245 din Codul administrativ, potrivit cărora recursul se depune la instanța de
apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme
de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la data de 9 noiembrie 2021
(vol.II,f.d.190) și a fost recepționată de către recurenta SA ,,Semnal” în data de 14
februarie 2022 (vol.II,f.d.217-218).
Astfel, recursul depus la data de 29 noiembrie 2021 (vol.II,f.d.209), cât și
motivarea acestuia prezentată la data de 17 februarie 2022 (vol.III,f.d.1) sunt în
termen.
Colegiul notează că în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de
recurs, într-un termen rezonabil a remis participanților la proces copia recursului,
creându-le astfel condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procesului în
recurs, cât și le-a acordat posibilitatea de a interveni cu concluzii scrise.
Primăria mun. Chișinău, Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare
și Olga Șenșeuțcaia fiind notificați privitor la depunerea recursului SA ,,Semnal”,
până la data examinării cauzei, nu au formulat referințe.
Prin referința înaintată de Oxana Cărăuș-Plăcintă la data de 26 iulie 2022,
ultima a solicitat admiterea recursului depus de SA ,,Semnal” în sensul declarat.
La data de 27 iulie 2022, examinând admisibilitatea recursului depus de SA
,,Semnal” împotriva deciziei din 9 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
completul de admisibilitate specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție a dispus examinarea în fond a acestuia, în complet de cinci
judecători.
Cu referire la aplicarea în timp a legii procesuale, instanța de recurs reține că
prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii
6
Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în
vigoare la 1 aprilie 2019.
Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta
speță în partea procedurală urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului
administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială
urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul inițierii procedurii
prealabile și a procedurii administrative.
Or, în speță procedura administrativă a fost inițiată în anul 2016 și se referă la
o activitate administrativă inițiată până la 1 aprilie 2019, aspect care determină, că
la caz se vor aplica dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.
În conformitate cu prevederile art. 247 din Codul administrativ, Curtea
Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea
participanților la proces.
În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru
a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele
recurentei au fost expuse cu suficientă claritate.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de
recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia
instanței de apel și de a remite cauza la rejudecare în instanța de apel.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia
instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite
de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.
În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul
administrativ, rezultă că pentru procedura de recurs se aplică corespunzător
prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu
rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II
din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul
administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu
în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute,
nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.
Iar potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din același cod, în procedura în prima
instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva
încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În
procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se
7
examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte
a dreptului material.
După cum denotă actele cauzei, SA „Semnal” și Oxana Cărăuș-Plăcintă
înaintând acțiuni separate în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și
a Direcției generale locativ-comunale și amenajare a Consiliului municipal
Chișinău, terți Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610 și Olga
Șenșeuțcaia, au solicitat declararea nulă a dispoziției Primăriei mun. Chișinău nr.
623-d din 8 iunie 2016 ,,Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru
apartamentul nr. xxxx din xxxx dnei Oxana Cărăuș-Plăcintă” și a ordinului de
repartiție nr. 014966 din 16 iunie 2016 eliberat dnei Oxana Cărăuș-Plăcintă.
Cauzele abordate supra au fost conexate într-un singur proces judiciar
Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță având ca obiect
contestarea actelor administrative, a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunilor, pe
care le-a respins ca fiind neîntemeiate.
La rândul său, soluția instanței de fond a fost menținută de Curtea de Apel
Comrat, care în susținerea motivării sale a constatat că actele administrative
contestate sunt legale și temei de anulare a acestora nu este.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele
juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția dată de
către instanța de apel contravine circumstanțelor cauzei.
Or, o astfel de soluție rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a
litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de
fapt sub toate aspectele. Mai mult, concluziile instanței de apel sunt bazate pe o
apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicție
cu normele de drept procedural.
Reieșind din limitele judecării apelului, care presupune că instanța de apel
verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea
și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt
și aplicarea legii în primă instanță, precum și circumstanțele și raporturile juridice
stabilite în hotărîrea primei instanțe, și cele care nu au fost stabilite, dar care au
importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate
suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces, instanța de recurs
reține că, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra
circumstanțelor cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă
apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce guvernează litigiul
în cauză.
În acest context, Colegiul reține că întru soluționarea corectă a litigiului dedus
judecății, instanțele de judecată nu pot fi constrânse, la examinarea litigiului dedus
judecății doar prin prisma normelor invocate de către reclamant, ci sunt libere să le
analizeze și în raport cu prevederile relevante pentru soluționarea justă a litigiului
dedus judecății, importante fiind argumentele aduse în acest sens.
Cu referire la cele expuse, Colegiul reține că pe tot parcursul examinării cauzei
în fond, reprezentantul Primarului general al municipiului Chișinău și în apel
reprezentantul SA ,,Semnal” au susținut că prin decizia Consiliului municipal
8
Chișinău nr. 3/25-3 din 19 mai 2015 a fost acceptată primirea în proprietatea
municipiului Chișinău și în gestiunea economică a Direcției generale locativ-
comunale și amenajare a Consiliului municipal Chișinău imobilul din str. xxxx
mun. xxxx, iar prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 1/42 din
21 aprilie 2016 a fost abrogată decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/25-3 din
19 mai 2015 și acceptată repetat transmiterea în proprietatea municipiului Chișinău
și în gestiunea economică a Direcției generale locativ comunale și amenajare a
Consiliului municipal Chișinău a blocului din str. xxxx mun. xxxx.
Aici, important este de menționat că SA „Semnal” a contestat în instanța de
judecată decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 1/42 din 21 aprilie 2016, iar prin
încheierile din 8 noiembrie 2016 și din 22 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru
mun. Chișinău, a fost suspendat procesul la acțiunea în contestare depusă de SA
,,Semnal” împotriva Primăriei mun. Chișinău și a Direcției General Locativ-
Comunală și Amenajare, terț Oxana Cărăuș-Plăcintă cu privire la contestarea actului
administrativ și a acțiunii înaintate de Oxana Cărăuș-Plăcintă împotriva Primăriei
mun. Chișinău și a Direcției Generală Locativ-Comunală și Amenajare, terți SA
,,Semnal”, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610, Olga Șenșeuțcaia
cu privire la contestarea actului administrativ, până la data rămînerii irevocabile a
hotărârii în cauza conexă la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Semnal”
împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea deciziei
Consiliului municipal Chișinău nr. 1/42 din 21 aprilie 2016 (vol.I,f.d.38-40, 115-
116).
Cu toate acestea însă, instanța de recurs conchide că deși la materialele cauzei
nu a fost prezentată vreo hotărâre judecătorească irevocabilă pe marginea acțiunii
depuse de SA „Semnal” împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la
contestarea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 1/42 din 21 aprilie 2016,
prima instanță prin încheierile din 19 octombrie 2018 și din 3 decembrie 2018 a
Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a dispus reluarea proceselor sus-enunțate,
invocând că au decăzut circumstanțele care au dus la suspendarea procesului
(vol.I,f.d.51-52, 151-152).
Colegiul reține că instanța de apel, judecând apelul SA ,,Semnal”, a trecut în
mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a se expune asupra acestor
chestiuni, inclusiv nu s-a expus în nici un fel nici asupra demersului depus la 26 iulie
2021 de către Primarul general al mun. Chișinău, în temeiul art. 261 lit. h) din Codul
de procedură civilă, cu privire la suspendarea prezentului proces până la pronunțarea
unei noi hotărâri definitive și irevocabile în cauza conexă la cererea de chemare în
judecată depusă de SA „Semnal” împotriva Consiliului municipal Chișinău cu
privire la contestarea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 1/42 din 21 aprilie
2016 (vol.II,f.d.171-173).
Or, reieșind din prevederile 195 din Codul administrativ, în coroborare cu art.
261 lit. h) din Codul de procedură civilă, la cererea participanților la proces sau din
oficiu, instanța judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care cauza nu
poate fi judecată înainte de soluționarea unei alte cauze conexe.
Pe de altă parte, instanța de recurs va nota că potrivit art. 1 alin. (2) din Legea
contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, în vigoare la acel
moment, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a
9
obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a
fost cauzată, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său,
recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin
nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.
În același timp, art. 2 din legea menționată prevede că, prin persoană vătămată
într-un drept al său – se înțelege orice persoană fizică sau juridică care se consideră
vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-
un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.
Așadar, în interpretarea acestei norme legale, este evident că examinarea
prezentei cauze, implică, în primul rând, clarificarea situației ce ține anume de
existența dreptului vătămat a SA „Semnal” prin adoptarea de către Consiliului
municipal Chișinău a dispoziției contestate.
Pe când, instanțele de judecată nu au supus examinării nici într-un mod
chestiunea cu privire la existența dreptului vătămat a SA „Semnal” în proces de
insolvabilitate în prezenta cauză.
Or, în cadrul examinării cauzei în fond, apel și recurs, reprezentantul SA
„Semnal” în proces de insolvabilitate – avocatul Nicolae Leșan a invocat că interesul
SA „Semnal” în proces de insolvabilitate în soluționarea prezentului litigiu, constă
în protejarea drepturilor și intereselor altor angajați a SA „Semnal”.
Așa fiind, omiterea aspectelor menționate de către instanța de apel, direct
indică la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia
și corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale,
aplicabile cazului.
Superficialitatea examinării cauzei de către instanța de apel se atestă și prin
faptul că instanțele de judecată ierarhic inferioare au trecut cu vederea și nu au
apreciat nici într-un mod scrisorile viceprimarului municipiului Chișinău nr. 04-
120/9313 din 13 ianuarie 2015 și nr. 03-119/4151 din 4 iulie 2016, prin care a fost
comunicat că blocul locativ din str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx și terenul aferent este
înregistrat în proprietatea Republicii Moldova (vol.,f.d.232,233).
Asta mai cu seamă că și din extrasul din Registrul bunurilor imobile eliberat
la 27 octombrie 2016, anexat la materialele dosarului, rezultă că blocul locativ din
str. xxxx, cu nr. cadastral xxxx și terenul aferent este înregistrat în proprietatea
Republicii Moldova (vol.I,f.d.124).
Astfel fiind, reieșind din prevederile pct. 6 și 7.3 din Regulamentul cu privire
la organizarea și funcționarea Agenției Proprietății Publice, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 902 din 6 noiembrie 2017, Agenția are misiunea de a asigura
realizarea politicii statului în domeniul administrării și deetatizării proprietății
publice, prin consolidarea, protecția și valorificarea proprietății publice, inclusiv
exercitând, în numele Guvernului, funcțiile de fondator al întreprinderilor de stat și
de deținător de acțiuni (părți sociale) în societățile comerciale cu cota statului în
capital social, în modul stabilit și în limitele competențelor atribuite de cadrul
normativ.
Agenția Proprietății Publice realizează funcțiile stabilite de prezentul
Regulament inclusiv prin monitorizarea eficienței și a modului de utilizare a
proprietății publice.
10
În acest context, instanța de recurs relevă că, pornind de la obiectul litigiului
dedus judecății, examinând cauza în fond, instanțele de judecată ierarhic inferioare
urmau să supună examinării și chestiunea cu privire la necesitatea atragerii statului,
în persoana Agenției Proprietății Publice, în calitate de terț în prezenta cauză.
Or, conform art. 205 alin. (1) din Codul administrativ, la examinarea acțiunii
în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu
sau la cerere, persoane ale căror drepturi sunt afectate de litigiul în cauză.
Respectiv, prin prisma caracterului devolutiv al apelului și respectând
principiile dreptului administrativ și ale unui proces echitabil, Curții de Apel
Chișinău îi revenea o deosebită obligație de a exercita controlul judiciar complet, în
fapt și în drept, manifestat prin verificarea corectitudinii soluției pronunțate de prima
instanță, precum și să efectueze o nouă judecare în fond a cauzei.
În acest sens, instanța de apel trebuia ab initio să determine obiectele materiale
ale acțiunii, temeiurile apariției litigiului, să stabilească obiectul probațiunii, precum
și cercul de persoane, subiecți ai raportului juridico-public litigios.
În instanța de apel, potrivit art. 194 din Codul administrativ, se soluționează
din oficiu probleme de fapt și de drept. Iar, prin prisma art. 231 alin. (2) din Codul
administrativ, pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile
Capitolului II din Cartea a treia, dacă din prevederile prezentului Capitol III nu
rezultă altceva.
Din sensul normelor citate supra și ținând cont de specificul apelului în
contencios administrativ, rezultă că la judecarea cauzei în ordine de apel instanța de
apel trebuie să înlăture omisiunile de procedură admise de către prima instanță,
printre care și atragerea în proces a terților ale căror drepturi sunt afectate de litigiul
în cauză.
Instanța de recurs consideră că neatragerea în proces a tuturor subiecților
raportului juridico-public litigios afectează grav echitabilitatea procesului, deoarece
nu se garantează egalitatea părților în drepturile procedurale și disponibilitatea în
drepturi a participanților la proces, procesul fiind astfel lipsit de contradictorialitate.
Cerința procedurilor de contradictorialitate prevăzute de articolul 6 CEDO
implică oportunitatea de a cunoaște și a comenta la proces observațiile făcute sau
dovezile prezentate de cealaltă parte litigantă. Contradictorialitatea, în esență,
presupune că materialul în cauză sau probele sunt puse la dispoziția ambelor părți
(Ruiz Mateos c. Spaniei, 23 iunie 1993).
Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a restitui cauza spre
rejudecare în instanța de apel, or, la etapa actuală, eroarea judiciară nu poate fi
corectată de instanța de recurs.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se admite recursul depus de Societatea pe Acțiuni ,,Semnal”.
11
Se casează integral decizia din 9 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea în contestare depusă de Societatea
pe Acțiuni ,,Semnal” împotriva Primăriei mun. Chișinău și a Direcției General
Locativ-Comunală și Amenajare, terț Oxana Cărăuș-Plăcintă cu privire la
contestarea actului administrativ, conexată cu cauza de contencios administrativ
intentată de Oxana Cărăuș-Plăcintă împotriva Primăriei mun. Chișinău și a Direcției
Generală Locativ-Comunală și Amenajare, terți Societatea pe Acțiuni ,,Semnal”,
Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610, Olga Șenșeuțcaia cu privire la
contestarea actului administrativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de
Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Ala Cobăneanu
Nicolae Craiu
Nina Vascan
Aliona Miron
12