3r-357/22 — constatarea nulitatii actului administrativ

3r-357/22 — constatarea nulitatii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r–357/22

2-19104307-01-3r-16112022

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani ( jud. V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

DECIZIE

7 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Primarul General al municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea pe Acțiuni „Semnal” împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

Direcția generală Locativ-Comunală și Amenajare, terți Asociația de Coproprietari

în Condominiu nr. 55/610 și Olga Șenșeuțcaia cu privire la constatarea nulității

actului administrativ individual,

împotriva încheierii din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 11 august 2016, Societatea pe Acțiuni „Semnal” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției Generale Locativ

Comunală și Amenajare, terți Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610

și Olga Șenșeuțcaia cu privire la constatarea nulității actului administrativ

individual.

Prin hotărârea din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost admisă acțiunea depusă de Societatea pe Acțiuni „Semnal”. S-a constatat

nulitatea dispoziției nr. 615-d din 8 iunie 2016 a Primăriei municipiului Chișinău

„cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. 178 din str.

Hristo-Botev xxxx, mun. Chișinău” și a ordinului de repartiție seria xxx nr. xxxx a

spațiului eliberat Olgăi Șenșeuțcaia pentru odaia nr. xxxx din bunul imobil din str.

Hristo-Botev xxx, mun. Chișinău.

La 13 decembrie 2021, Primarul General al municipiului Chișinău a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

1

Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată și nefondată.

Prin încheierea din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibil apelul depus de Primarul General al municipiului Chișinău, pe motiv că

apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1), iar

apelantul nu a solicitat repunerea în termen (f.d. 42-45, vol. II).

La 5 mai 2022, Primarul General al municipiului Chișinău a depus recurs

împotriva încheierii din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

repunerea în termen a apelului nemotivat nr. 150 din 13 decembrie 2021și casarea

încheierii din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 103-120, vol. II).

În motivarea recursului a invocat că a luat cunoștință de conținutul dispozitivului

hotărârii din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe 10

decembrie 2021, de pe portalul național al instanțelor de judecată, iar la 13

decembrie 2021 a contestat cu apel nemotivat actul judecătoresc.

Suplimentar, a invocat că, prin cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a înregistrat demers prin care a solicitat examinarea cauzei în lipsa reprezentantului

Primarului General al municipiului Chișinău, cu expedierea actului judecătoresc.

Însă, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani nu i-a comunicat despre rezultatul

examinării cauzei și a plasat în mod întârziat hotărârea, prin care administrația

publică locală a fost lipsită de dreptul de a-și apăra și demonstra legalitatea actului

administrativ.

Recurentul a invocat că, prin declararea apelului drept inadmisibil, instanța de

apel nu i-a acordat posibilitate de a examina în fond cererea de apel cu motivele de

fapt și de drept invocate în cererea de apel motivat, astfel fiindu-i încălcat dreptul

prevăzut de art. 40 din Codul administrativ.

Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 19 aprilie 2022, care a fost

notificată Primarului General al municipiului Chișinău la 3 noiembrie 2022, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d. 52, vol. II).

Primarul General al municipiului Chișinău s-a conformat prevederilor legale și

în termen a depus recurs împotriva încheierii din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

La 16 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților a

fost expediată copia recursului depus de Primarul General al municipiului Chișinău,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la examinarea recursului, intimații Societatea pe Acțiuni „Semnal”,

reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, Direcția generală Locativ –Comunală și

Amenajare, Olga Șenșeuțcaia și Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.

55/610 nu și-au valorificat drepturile procedurale și nu au depus referință asupra

recursului.

2

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece în cererea de

recurs argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și pasibil de a fi respins, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 20 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă acțiunea depusă de Societatea

pe Acțiuni „Semnal”. S-a constatat nulitatea dispoziției nr. 628-d din 8 iunie 2016 a

Primăriei municipiului Chișinău „cu privire la eliberarea ordinului de repartiție

pentru apartamentul nr. xxx din str. Hristo-Botev xxx, mun. Chișinău” și a ordinului

de repartiție seria xxx nr. xxxx a spațiului eliberat Olgăi Șenșeuțcaia pentru odaia

nr. xxx din bunul imobil din str. Hristo-Botev xxx, mun. Chișinău (f.d. 43, vol. II).

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, Primarul General al municipiului

Chișinău, sediul Râșcani, la 13 decembrie 2021, a depus cerere de apel nemotivată,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii instanței de fond cu

emiterea unei noi soluții de respingere a acțiunii drept neîntemeiată.

Prin încheierea din 19 aprilie 2022, în temeiul art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul

administrativ, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Primarul General al

municipiului Chișinău împotriva hotărârii din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu

normele de drept procedural.

Astfel, în conformitate cu art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se

depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de

zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic.

Din conținutul normei de drept sus-citate rezultă că termenul de procedură

instituit de legiuitor pentru demararea căii de atac în ordine de apel este prevăzut de

o normă imperativă, iar respectarea termenului de depunere a apelului este o

obligație a apelantului.

În acest sens, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ relevă că dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost pronunțat public

pe 20 octombrie 2021 (vol. I, f.d. 217).

Concomitent, din materialele dosarului, instanța de recurs reține că cererea de

apel depusă de Primarul General al municipiului Chișinău împotriva hotărârii

3

instanței de fond a fost înregistrată în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani pe 13 decembrie 2021 (vol. II, f.d. 1-2).

Prin urmare, la caz termenul de declarare a apelului a început să curgă la 21

octombrie 2021, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii

contestate, și a expirat la 19 noiembrie 2021. Cu toate acestea, apelul a fost depus la

13 decembrie 2021, fapt ce denotă depunerea apelului după expirarea termenului

legal, nefiind confirmată temeinicia unei asemenea întârzieri prin careva probe.

Alegația recurentului privind faptul că nu i-a fost notificat dispozitivul hotărârii,

instanța de recurs o consideră neîntemeiată, deoarece articolul 232, alin. (1) din

Codul administrativ stipulează expres că începutul curgerii termenului de depunere

a apelului este determinat doar de un singur eveniment – pronunțarea dispozitivului

hotărârii.

Prin urmare, momentul notificării/comunicării dispozitivului hotărârii

judecătorești nu influențează data de la care începe să curgă termenul de 30 de zile

de contestare a hotărârii judecătorești prin depunerea cererii de apel.

Conform art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța

de judecată care a emis hotărîrea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărîrii, instanței de apel.

Așadar, Colegiul notează că importanța termenelor procedurali este dictată de

faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o

parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea

nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând

instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de

drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material

determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Colegiul mai menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea

oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de

cazul în care legea dispune altfel sau partea dovedește că a fost împiedicată printr-o

împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din

motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele

care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează

acțiunile omise.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție notează că, în conformitate cu art. 237 alin. (1) din Codul administrativ,

dispozițiile art. 65 alin. (1)-(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în

termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.

4

La caz, Primarul General al municipiului Chișinău nu a depus în instanța de apel

cerere de repunere în termen, cu anexarea probelor de omitere a termenului legal.

La acest capitol, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție notează că, deși Primarul General al municipiului

Chișinău, în cererea de recurs, a solicitat repunerea în termen a apelului

nemotivat, la această etapă solicitarea dată este una depășită, deoarece competentă

de a examina cererea de repunere în termen a apelului este instanța de apel, fapt ce

rezultă expres din prevederile art. 237 alin. (2) din Codul administrativ.

Suplimentar, instanța de recurs va nota că este lipsit de temei argumentul

recurentului precum că nu a fost prezent la pronunțarea actului judecătoresc și nu a

fost informat de instanță despre rezultatul ședinței, or, participanții la proces care nu

au participat la pronunțarea hotărârii judecătorești, fiind interesați de soarta

soluționării litigiului în care sunt implicați, trebuie să demonstreze un rol activ,

manifestând comportament de bună-credință față de drepturile și obligațiile lor

procedurale.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că nerespectarea termenului de

depunere a apelului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al

apelantului/ recurentului, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine

activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Iar prin prisma art. 24 alin. (1) din Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să

respecte termenele prevăzute de lege, ori termenul de apel este considerat un termen

imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine

decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Astfel, se constată drept temeinică încheierea instanței de apel, deoarece

Primarul General al municipiului Chișinău nu a prezentat apelul în modul stabilit de

art. 232, alin. (1) din Codul administrativ, fapt ce a atras consecințele dispozițiilor

art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ.

Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind

proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență

derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În aceste circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție subliniază că, neprezentând apelul în termenul stabilit

de lege, Primarul General al municipiului Chișinău a demonstrat o neglijență a

drepturilor sale procedurale, prin urmare instanța nu poate accepta o asemenea

omisiune, or, ea contravine legislației naționale și internaționale.

Dat fiind faptul că Primarul General al municipiului Chișinău nu a depus apelul

în termen, instanța de recurs apreciază că soluția instanței de apel este compatibilă

cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului din Convenția

Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având

5

în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar

împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii

judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității

raporturilor juridice.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Primarul General al municipiului Chișinău.

Se menține încheierea din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă Societatea pe

Acțiuni „Semnal” împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Direcția generală

Locativ Comunală și Amenajare, terți Asociația de Coproprietari în condominiu nr.

55/610 și Olga Șenșeuțcaia cu privire la constatarea nulității actului administrativ

individual.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6

Dosarul nr. 3r–357/22

2-19104307-01-3r-16112022

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani ( jud. V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

7 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând cererea depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.

55/61cu privire la admiterea succesiunii în drepturi procedurale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea pe Acțiuni „Semnal” împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

Direcția generală Locativ-Comunală și Amenajare, terți Asociația de Coproprietari

în Condominiu nr. 55/610 și Olga Șenșeuțcaia cu privire la constatarea nulității

actului administrativ individual,

împotriva încheierii din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 11 august 2016, Societatea pe Acțiuni „Semnal” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției Generale Locativ

Comunală și Amenajare, terți Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610

și Olga Șenșeuțcaia cu privire la constatarea nulității actului administrativ

individual.

Prin hotărârea din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost admisă acțiunea depusă de Societatea pe Acțiuni „Semnal”. S-a constatat

nulitatea dispoziției nr. 615-d din 8 iunie 2016 a Primăriei municipiului Chișinău

„cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. 178 din str.

Hristo-Botev xxxx, mun. Chișinău” și a ordinului de repartiție seria xxx nr. xxx a

spațiului eliberat Olgăi Șenșeuțcaia pentru odaia nr. xxx din bunul imobil din str.

Hristo-Botev xxx, mun. Chișinău.

La 13 decembrie 2021, Primarul General al municipiului Chișinău a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii din 20 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul

7

Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată și nefondată.

Prin încheierea din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibil apelul depus de Primarul General al municipiului Chișinău, pe motiv că

apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1), iar

apelantul nu a solicitat repunerea în termen (f.d. 42-45, vol. II).

La 5 mai 2022, Primarul General al municipiului Chișinău a depus recurs

împotriva încheierii din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

repunerea în termen a apelului nemotivat nr. 150 din 13 decembrie 2021și casarea

încheierii din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 103-120, vol. II).

La 6 decembrie 2022, Președintele Asociației de Coproprietari în Condominiu

55/610, Eduard Mîndu a depus, prin intermediul cancelariei Curții Supreme de

Justiție, cerere cu privire la succesiunea în drepturi procedurale, prin care a solicitat

înlocuirea intimatului/ reclamantului Societatea pe Acțiuni „Semnal” cu succesorul

ei în drepturi Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610.

În suportul cererii, a invocat că obiectul acțiunii constituie actele administrative

emise asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str. Hristo-Botev, 25, care în prezent

este deținut cu drept de gestiune economică de Asociația de Coproprietari în

Condominiu nr. 55/61 conform actului de transmitere-primirea fondului locativ de

la balanță la balanță din 16 noiembrie 2016 încheiat între Societatea pe Acțiuni

„Semnal” și Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/61. Iar ca singurul

gestionar economic al bunului imobil din str. Hristo Botev, îi revine obligația să

reprezinte și să apere interesele și drepturile legitime comune ale proprietarilor de

locuințe/locatarilor imobilului, să asigure executarea prevederilor Legii

condominiului în fondul locativ și să stopeze acțiunile terțelor, care împiedică sau

creează dificultăți la realizarea de către coproprietarii asociației a drepturilor de

posedare, folosire și dispunere a bunurilor imobile comune din condominiu.

Totodată, a menționat că solicitarea înaintată este întemeiată și pe faptul că a fost

finalizat procesul de lichidare/radiere a Societății pe Acțiuni, care anterior a fost

gestionarul economic al bunului imobil enunțat.

În consecință, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/61 a susținut că

succesiunea în drepturi de la Societatea pe Acțiuni „Semnal” la asociație se impune,

pentru că asociația să poată apăra atât drepturile și interesele sale legitime, cât și

drepturile și interesele proprietarilor acestui bun imobil.

Studiind cererea cu privire la succesiunea în drepturi procedurale, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în

completarea Codului administrativ.

8

Conform art. 204 din Codul administrativ, parte în proces (reclamant sau pârât)

poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată și autoritățile publice în sensul

art. 7, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios.

În temeiul prevederilor art. 70 alin. (1) CPC, în cazul ieșirii uneia dintre părți din

raportul juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărâre judecătorească (deces,

reorganizare, cesiune de creanță, transfer de datorie și alte cazuri de subrogare),

instanța permite înlocuirea părții cu succesorul ei în drepturi. Succesiunea în drepturi

este posibilă în orice fază a procesului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că instanța de recurs examinează recursul împotriva

încheierii instanței de apel, ce ține de un incident de procedură ( omiterea de către

apelant a termenului de depunere a cererii de apel) și nu fondul cauzei, prin urmare

prevederile art. 70 din Codul de procedură civilă, la această etapă, nu sunt relevante.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/61 cu

privire la succesiunea în drepturi procedurale.

În conformitate cu art. 195, art. 230 din Codul administrativ, art. 70 din Codul

de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.

55/61 cu privire la admiterea succesiunii în drepturi procedurale, în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Semnal” împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Direcția generală

Locativ-Comunală și Amenajare, terți Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.

55/610 și Olga Șenșeuțcaia cu privire la constatarea nulității actului administrativ

individual,.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

9

10