2ra-621/20 — constatarea faptului pierderii dreptului de folosinta asupra spatiului locativ

2ra-621/20 — constatarea faptului pierderii dreptului de folosinta asupra spatiului locativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.2ra-621/20

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud. : V. Sandu )

Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud. : I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru )

Î N C H E I E R E

8 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat Oleinic Valentina, reprezentată de

avocatul Organ Elena,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleinic Valentina

împotriva Primăriei mun. Chișinău, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a

Consiliului mun. Chișinău, Pîrgari Nicolae și Jucovschi Mihail cu privire la constatarea

faptului pierderii dreptului de folosință a spațiului locativ, anularea ordinului de

repartiție a locuinței și obligarea efectuării reparației imobilului,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019, prin care s-a admis

apelurile declarate Jucovschi Mihail și Direcția generală locativ-comunală și amenajare

a Consiliului mun. Chișinău, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 26 octombrie 2018, și s-a emis o hotărâre nouă de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 13 iulie 2012, Oleinic Valentina, s-a adresat în instanța de judecată, cu cerere

de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău, Direcția generală locativ-

comunală și amenajare a Consiliului mun. Chișinău, Pîrgari Nicolae privind constatarea

faptului pierderii dreptului de folosință a spațiului locativ, anularea ordinului de

repartiție a locuinței și obligarea Primăriei mun. Chișinău în vederea efectuării

reparației bunului ce-i aparține cu drept de proprietate.

În motivarea cererii de chemare a reiterat că, Oleinic Valentina este proprietara

apartamentului nr.33 din str. Budești mun. Chișinău, care l-a procurata în baza

contractului de vânzare-cumpărare 27 aprilie 2000.

Apartamentul fiind constituit din două camere și amplasat într-o casă formată din

trei apartamente inclusiv cu a reclamantei. Apartamentul din mijlocul casei i-a fost

repartizat lui Pîngari Nicolae în baza ordinului de repartiție și care nici o zi nu a locuit

în acesta apartament.

La 11 aprilie 1997, Primăria mun. Chișinău a emis ordinul de repartiție a locuinței

nr. 501794, prin care a acordat lui Pîrgari Nicolae dreptul de a se instala pe adresa,

mun. Chișinău, str. Budești, 31-33, ap.2.

1

Reclamanta a indicat că, ordinul de repartiție a fost eliberat cu încălcarea legislației

în vigoare, deoarece în conformitate cu art. 50 al Codului cu privire la locuințe, ordinul

de repartiție poate fi eliberat numai pentru o încăpere izolată și liberă, iar locuința

repartizată lui Pârgari Nicolae nu are acces izolat.

Din momentul repartiției locuinței și până în prezent Pîrgari Nicolae nu s-a instalat

în ea, fiind mai mult de 14 ani.

În spațiul repartizat lui Pîrgari Nicolae nu locuiește nimeni. Între locuința lui

Pîrgari Nicolae și Oleinic Valentina există un perete comun care permanent este umed

din cauza condițiilor foarte rele din apartamentul repartizat lui Pîrgari Nicolae.

Acoperișul din mijlocul casei, pe porțiunea ce i se atribuie locuinței date, nu este

reparat și toată apa curge inclusiv în apartamentul Valentinei Oleinic.

Oleinic Valentina susține că s-a adresat cu o cerere către Primăria mun. Chișinău

privind anularea ordinului de repartiție și efectuarea reparației spațiului, iar prin

răspunsul Direcției generală locativ-comunală și amenajare din 17 mai 2012 i-a sugerat

adresare în instanța de judecată.

Primăria mun. Chișinău având calitate de proprietar a locuinței urma să ia careva

măsuri pentru a nu admite lezarea drepturilor altor proprietari în folosirea spațiului său

și a dreptului de vecinătate.

Eliberând ordinul de repartiție Primăria mun. Chișinău nu luat în considerație că

camera eliberată lui Pîrgari Nicolae are numai o fereastră, fără a avea ieșire separată.

Deoarece Pîrgari Nicolae nu s-a instalat în apartamentul repartizat, imobilul se află într-

o stare deplorabilă, ceea ce este contrar prevederilor art. 11 din Codul cu privire la

locuințe, obligarea luării atitudinii față de casa în care locuiește.

Reclamanta solicită constatarea faptului pierderii de către Pîrgari Nicolae a

dreptului de folosință a spațiului locativ, anularea ordinului de repartiție a locuinței

atribuit lui Pîrgari Nicolae și obligarea Primăriei mun. Chișinău în vederea efectuării

reparației bunului ce-i aparține cu drept de proprietate.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 16 noiembrie 2012, cererea

de chemare în judecată depusă de Oleinic Valentina, s-a admis.

S-a constatat faptul pierderii lui Pîrgari Nicolae a dreptului de folosință a spațiului

locativ apartamentul nr.2 din str. Budești 31-33, mun. Chișinău.

S-a anulat ordinul de repartiție a locuinței atribuit lui Pîrgari Nicolae nr.501794 din

11 aprilie 1997.

S-a obligat Primăria mun. Chișinău să efectueze reparația capitală a

apartamentului nr.2 din str. Budești 31-33, mun. Chișinău.

La 20 octombrie 2015, Jucovschi (Pîrgari) Mihail a depus cerere de revizuire

împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 16 noiembrie 2012.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 01 august 2017, s-a admis

cererea de revizuire depusă de Jucovschi (Pîrgari) Mihail.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 16 noiembrie 2012 și

s-a dispus rejudecarea cauzei.

Prin Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 octombrie 2018, cererea de

chemare în judecată depusă de Oleinic Valentina, s-a admis.

S-a constatat faptul pierderii lui Pîrgari Nicolae a dreptului de folosință a spațiului

locativ apartamentul nr.2 din str. Budești 31-33, mun. Chișinău.

S-a anulat ordinul de repartiție a locuinței atribuit lui Pîrgari Nicolae nr.501794 din

11 aprilie 1997.

2

S-a obligat Primăria mun. Chișinău să efectueze reparația capitală a

apartamentului nr.2 din str. Budești 31-33, mun. Chișinău.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 15 noiembrie 2018, avocatul Guțu

Tatiana acționând în interesul lui Jucovschi (Pîrgari) Mihail a declarat apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 octombrie 2018, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

La 19 noiembrie 2018, Primarul general al mun. Chișinău a declarat apel solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

La 5 decembrie 2018, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a declarat

apel solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019, s-au admis apelurile

declarat de avocatul Guțu Tatiana acționând în interesul lui Jucovschi (Pîrgari) Mihail,

Primăria mun. Chișinău și Direcția generală locativ-comunală și amenajare, s-a casat

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 octombrie 2018 și s-a emis o

hotărâre nouă prin care :

Cererea de chemare în judecată depusă de Oleinic Valentina împotriva Primăriei

mun. Chișinău, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului mun.

Chișinău, Pîrgari Nicolae și Jucovschi Mihail cu privire la constatarea faptului pierderii

dreptului de folosință a spațiului locativ, anularea ordinului de repartiție a locuinței și

obligarea efectuării reparației imobilului, s-a respins ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat, că la 11 aprilie 1997, Primăria

mun. Chișinău a eliberat bonul de repartiție cu nr. 001794 pentru acest apartament cu 2

odăi, suprafața locativă 21,2 mp, cu dependențe, în blocul locativ nr. 31 din str. Budești,

mun. Chișinău lui Pîrgari Nicolae și membrii familiei sale.

Instalarea lui Pîrgari Nicolae și a familiei sale în acest imobil a fost imposibilă,

deoarece, vecina, Rotaru Lidia cu membrii familiei ei s-au instalat samavolnic în

locuința respectivă, și ca urmare, familia Pîrgari i-au acționat în judecată, iar prin

decizia Tribunalului Chișinău din 20 decembrie 2000 s-a dispus evacuarea forțată a

pârâților, cu instalarea în apartament a familiei Pîrgari.

Ulterior, alți membri ai familiei Rotaru au blocat intrarea separată a locuinței,

fapt pentru care familia Pîrgari s-a adresat cu o nouă acțiune în judecată prin care a

solicitat înlăturarea obstacolelor, însă fiica Lidiei Rotaru cu familia sa, au blocat

intrarea în imobil, prin ridicarea unui zid și au construit neautorizat o anexă la acest

apartament, fapt prin care au generat un nou litigiu, motiv pentru care Pîrgari Nicolae s-

a adresat cu o nouă acțiune privind demolarea construcției neautorizate.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, Oleinic Valentina, a privatizat ilegal

terenul aferent apartamentului în litigiu, și îi interzicea familiei Pîrgari traversarea

terenului către imobil, astfel că, în anul 2010, Pîrgari Nicolae a înaintat o acțiune în

procedura contenciosului administrativ prin care a solicitat anularea parțială a deciziei

CMC din 08.10.2001 nr. 20/19-7 în baza căruia a fost privatizat terenul aferent

apartamentului în litigiu, acțiunea care a fost respinsă, ca tardivă.

Pîrgari Lidia - mama apelantului a decedat la 21 aprilie 2009 și Pîrgari Nicolae -

tatăl apelantului a decedat la 7 septembrie 2013, iar începând cu anul 2009 și până la

data decesului, Pîrgari Nicolae a întreprins acțiuni de privatizare a acestui imobil, fapt

3

care nu a fost posibil de realizat din cauza impedimentelor create de vecini.

Instanța de apel a concluzionat că, Oleinic Valentina în calitatea sa de vecină, nu

deține nici un drept real de a ocupa apartamentul acordat cu titlu de folosință familiei

Pîrgari și ca urmare, acțiunea sa este neîntemeiată.

La 3 februarie 2020, Oleinic Valentina, reprezentată de avocatul Organ Elena a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019 solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 26 octombrie 2018.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu soluția instanței de apel.

La emiterea deciziei instanța nu a aplicat art. 11, 53, 63 al Codului cu privire la

locuințe al RSS Moldovenești (în vigoare la data emiterii ordinului de repartiție și la

data adresării in instanța de judecată), art. 7 al Legii nr.354 din 28.10.2004 Cu privire la

formarea bunurilor imobile precum și art.7, art.25 al Legii 721 din 02.02.96 privind

calitatea în construcții.

În cadrul examinării cauzei în fond, reclamanta a probat că Pîrgari Nicolae

(chiriaș principal) și membrii familiei acestuia nu s-au instalat în apartamentul

repartizat și nu au locuit acolo niciodată, iar încăperea este liberă și nu locuiește nimeni

în ea, deoarece nu poate fi folosită ca locativă. În acest sens, au fost prezentate

fotografii și acte de constatare.

Instanța de apel și-a motivat decizia prin faptul că Oleinic Valentina și vecina

Dobrovolschi au creat impedimente pentru ca acesta să se instaleze în apartamentul

repartiza. Această poziție a instanței de apel nu poate fi reținută ca una motivată din

considerentul că nu a fost probată prin nici un act. Soții Pîrgari au decedat iar Pîrgari

(Jucovschi) Mihail a participat la privatizarea unui alt apartament unde și avea viza de

reședință la data adresării în instanță, fapt confirmat prin ștampila de pe buletinul

acestuia și răspunsul primit de la Agenția Servicii Publice, precum și acel fapt că Pîrgari

(Jucovschi) Mihail locuiește peste hotarele țării.

Recurentul consideră că, instanța de fond corect a apreciat corect toate probele și

a concis că cererea de chemare în judecată urmează a fi admisă pe când decizia instanței

de apel este una neargumentată și contrară probelor din materialele dosarului.

Conform extrasului din registrul bunurilor imobile este cert stabilit că Valentina

Oleinic și Primăria mun. Chișinău sunt proprietari al bunului imobil din str. Budești 31-

33 din mun. Chișinău.

Apartamentul care a fost repartizat familiei Pîrgari este abandonat, în el nu

trăiește nimeni, în el nu putea locui nimeni deoarece de la data eliberării ordinului de

repartiție camera nu avea ieșire separată, iar la apartamentul repartizat familiei Pîrgari

nu pretinde.

Cu referire la termenul de depunere a recursurilor, instanța menționează că

dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 11 iunie 2019.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recurentul susține că, decizia motivată a instanței de apel a recepționat-o la 23

decembrie 2019.

Cererea de recurs a fost declarată la 3 februarie 2020, respectiv în termenul

prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

4

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

Astfel, prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 2 martie

2020 instanța de recurs a comunicat intimaților copia recursului, informând despre

necesitatea depunerii referinței, fiind recepționat potrivit avizelor de recepție 4 martie

2020 (f. d. 124-126)

Recursul expediat în adresa lui Pîrgari (Jucovschi) Mihail, a fost returnat instanței

cu mențiunea „plecat” (f.d.127).

La 6 aprilie 2020, avocatul Guțu Tatiana acționând în interesele lui Pîrgari

(Jucovschi) Mihail, a depus referință invocând că recursul declarat de Oleinic

Valentina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură și a pledat pentru inadmisibilitatea recursului.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie

un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul

5

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în

mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Oleinic Valentina,

reprezentată de avocatul Organ Elena, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Oleinic Valentina, reprezentată de

avocatul Organ Elena.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6