1ra-424/2014 — art.264 alin.3 lit.b Cod penal

1ra-424/2014 — art.264 alin.3 lit.b Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-424/14

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

20 mai 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev, Iurie Bejenaru,

Vladimir Timofti,

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de inculpatul

Rotari Ion, împotriva sentinței Judecătoriei Criuleni din 12 iunie 2013 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2013,

în cauza penală în privința lui

Rotari Ion Sergiu,

născut la 17 octombrie 1980, originar și

domiciliat în s. Cimișeni, r-ul Criuleni.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Avocatul Ghițu Alexandr care acordă asistență juridică garantată de

stat inculpatului Rotari Ion, a solicitat admiterea recursului ordinar în

sensul declarat.

Procurorul Sergiu Crijanovschi, care a solicitat respingerea recursului

declarat de inculpatul Rotari Ion, ca fiind nefondat.

Succesorul părții vătămate Sîrbu Alla, fiind citată legal pe adresele

nominalizate în actele cauzei (la dosar fiind anexate avizele de recepție), în

ședința instanței de recurs nu s-a prezentat.

Inculpatul Rotari Ion fiind înștiințat legal pe adresa nominalizată în

actele cauzei și rechizitoriu (la dosar fiind anexate avizele de recepție) în

ședința instanței de recurs nu s-a prezentat.

1

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare,

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 2 ani.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

stabilite a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

S-a dispus încasarea de la Rotari Ion în beneficiul succesorului părții

vătămate Sîrbu Alla, suma de 23 236,50 lei, cu titlu de prejudiciu material.

Ion la 26 decembrie 2012, aproximativ la ora 2300, deplasîndu-se pe traseul

Cimișeni, r-nul Hîncești, conducînd automobilul, de model „Volkswagen

Golf”, cu n/î C IB 053, cu viteza de aproximativ 38 km/oră, nu a manifestat

prudență sporită la trafic în timp ce se deplasa pe timp de noapte și ghețuș,

prin ce a ignorat cerințele art. 45 al Regulamentului Circulației Rutiere, care

stipulează că:„Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu

limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori: - starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, - dexteritatea în conducere care

i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, - starea tehnică a vehicolului și

particularitățile încărcăturii, - situația rutieră, iar în cazul în care în limita

vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă

viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”,

precum și art. 3 din RCR potrivit căruia “Participanții la trafic sînt obligați să

respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră,

semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului

Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la

trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole

circulației care ar depăși pe acele care sînt provocate de circumstanțe iminente. ” și

ca urmare a tamponat pietonul Sîrbu Alexei.

În urma accidentului rutier, pietonului Sîrbu Alexei, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 7 D din 11 ianuarie 2013, i-au fost

cauzate, vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, în urma cărora

ultimul la 10 ianuarie 2013 a decedat.

2

inculpatul Rotari Ion și avocatul acestuia Cușnir Sergiu, care au solicitat,

casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare pe motivul

lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii.

În susținerea cererii de apel, apelanții au invocat că instanța de fond a

examinat unilateral probele existente în cauză și stabilind anumite

concluzii referitoare la factorii de apreciere a securității de circulație a

mijloacelor de transport contrar probelor și art. 6 CEDO, nu au motivat în

nici un fel de ce au ajuns la concluzia de vinovăție a inculpatului, în

condiția în care Rotari I. nu a încălcat nici o regulă a circulației rutiere, cu

atît mai mult limita de viteză stabilită, care vine ca o condiție cumulativă

factorilor indicați în învinuire;

- Rotari Ion a fost pus sub învinuire în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal, deși urmărirea penală a fost pornită pentru o altă infracțiune, adică

pentru art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, ceia ce constituie o încălcare

esențială a procesului penal;

- din raportul de expertiză medico-legală nr. 7 D din 11 ianuarie 2013

rezultă că decesul victimei a survenit în urma unei traume cranio –

cerebrale, vătămare care nu a survenit în urma incidentului cu automobilul

condus de Rotari I., prin urmare nefiind stabilită legătura cauzală între

incident și vătămarea corporală în urma căreia a survenit decesul, cu atît

mai mult că în urma examinării autoturismului de model “Volkswagen

Golf” nu au fost depistate careva consecințe ale tamponării.

Consideră că vătămarea corporală care a dus la decesul părții

vătămate putea fi cauzată în urma căderii lui Sîrbu Alexei de la înălțimea

propriului corp, deoarece conform declarațiilor martorului Lungu

Veaceslav, Sîrbu Alexei abia se ținea pe picioare cînd a coborît din taxi.

Totodată instanța de fond nu a ținut cont de faptul că viteza cu care

se deplasa automobil condus de Rotari I. era de 38 km/oră, ceia ce se

încadrează în prevederile art. 47 a Regulamentului Circulației Rutiere, mai

mult conform raportului de expertiză auto - tehnică nr. 276 din 21.02.2013

s-a constatat cu certitudine că la momentul apariției pietonului amplasat în

poziție orizontală pe banda de circulație, conducătorul automobilului nu

avea posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului prin frînare.

3

Consideră că instanța de fond neîntemeiat a dispus încasarea

prejudiciului material din contul lui Rotari I. în beneficiul părții vătămate

Sîrbu Alla, prejudiciu care nu numai că nu a fost probat, dar nici nu a fost

solicitat așa cum prevede art.221 Cod de procedură penală. Mai mult nu a

fost argumentat nici cuantumul sumei solicitate, fiind prezentate bonuri de

casă în valoare totală de 2731,75 lei, pe cînd instanța a admis o acțiune

civilă în sumă de 23236,50 lei.

octombrie 2013, a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței

instanței de fond.

instanța de fond corect și-a argumentat sentința, invocînd în mod concret la

împrejurările care au confirmat învinuirea înaintată lui Rotari I.

În acest context, instanța de apel, a conchis că nu și-a găsit confirmare

argumentele invocate de apelant referitor la faptul că urmărirea penală a

fost pornită pentru o infracțiune, iar învinuirea i-a fost înaintată lui Rotari I.

pentru altă infracțiune. La acest capitol instanța de apel a menționat că,

prin ordonanța din 09.01.2013 s-a dispus începerea urmăririi penale în baza

art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, însă ulterior după decesul părții vătămate

care a survenit la 10.01.2013, Rotari I. a fost recunoscut în calitate de bănuit

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal, iar la 05.03.2013 corect a fost pus sub învinuire în baza art. 264 alin.

(3) lit. b) Cod penal.

Referitor la afirmația apelantuluii că trauma care a provocat decesul

victimei nu a apărut în rezultatul accidentului rutier dar în urma căderii de

la înălțimea propriului corp, a fost respinsă ca neîntemeiată, deoarece în

opinia Colegiului penal, această versiune este combătută prin raportul de

expertiză medico legală nr. 7 D din 11.01.2014 și prin declarațiile

succesorului legal Sîrbu A.

Totodată, Colegiul penal a conchis că, instanța de fond corect a

dispus încasarea sumei de 23236,50 lei, argumentînd că deși succesorul

părții vătămate nu a depus o acțiune civilă, în declarațiile făcute în cadrul

ședinței de judecată ultima a indicat suma pretențiilor materiale pe care le

4

are față de inculpat, prin urmare, instanța de fond a avut temei legal de a

dispune încasarea de la inculpat a sumei solicitate.

inculpatul Rotari Ion, care invocînd temeiul de drept prevăzut la art. 427

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat, casarea acestora cu

pronunțarea unei hotărîri de achitare.

Recurentul a menționat că atît instanța de fond cît și cea de apel au

dat o apreciere greșită probelor administrate la dosar, fapt ce a adus la o

condamnare nefondată, deoarece vina sa în comiterea infracțiunii

incriminate nu a fost prin nimic probată. Astfel, instanța de apel eronat a

apreciat nerespectarea Regulamentului Circulației Rutiere, neavînd probe

care ar confirma lipsa sau existent dexterității în timpul conducerii. Mai

mult la examinarea automobilului pe care l-a condus nu a fost depistată

nici o urmă de tamponare sau măcar atingere a părții vătămate în urma

coliziunii.

motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi admis,

din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecînd recursul instanța este în drept să admită recursul, cu

casarea totală sau parțială a hotărîrii atacate și cu dispunerea rejudecării de

către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs. Or, instanța de recurs poate să

intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci cînd se

constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărîri

ilegale, totodată, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărîrile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Astfel, Colegiul lărgit menționează că, declanșînd o continuare a

judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de

drept, întrucît odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul

că provoacă un control integral atît în fapt, cît și în drept, în privința

persoanelor care l-au declarat.

5

În susținerea acestei poziții, călăuzitoare sunt și prevederile din pct.

14.7 a Hotărîrii Plenului CSJ a RM nr.22 din 12.12.2005 “Cu privire la

practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, cu modificările ulterioare

unde este stipulat că, în sensul cerințelor art.414 CPP, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și

care, prin apel, se transmit instanței de apel sînt următoarele: dacă fapta

reținută ori numai imputată a fost săvîrșită ori nu; dacă fapta a fost comisă

de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă

participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există

circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate;

dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art.101 CPP.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța

de apel, acestea sînt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă

infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și

aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil

au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare

la chestiunile menționate, hotărîrea instanței de fond urmează a fi

desființată, cu rejudecarea cauzei.

În același context Colegiul penal lărgit, mai menționează și despre

stipulările prevăzute de art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, conform

cărora toate probele administrate în cauză trebuie să se verifice sub toate

aspectele, complet și obiectiv, iar ulterior, analizate în coroborarea lor din

punctul de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

informației ce o conțin.

Prin urmare, statuînd asupra principiului respectării normelor de

drept menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel la

adoptarea deciziei de respingere a apelului părții apărării, cu menținerea

sentinței fără modificări, n-a respectat întocmai prevederile legale enunțate,

adoptînd o soluție pripită în speța discutată, din următoarele considerente.

Conform art. 389 Cod de procedură penală, sentința de condamnare

se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,

6

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin

ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată.

Din textul recursului, se constată că recurentul invocă drept temei de

declarare a acestuia prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, și anume, că prin decizia instanței de apel nu s-a dat răspuns la

toate argumentele invocate în apel, iar reieșind din circumstanțele cauzei,

acțiunile inculpatului Rotari Ion, nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii incriminate.

Colegiul lărgit, verificînd argumentele recursului, în raport cu actele

cauzei, constată că judecînd apelul, instanța de apel n-a examinat cauza sub

toate aspectele, complet și obiectiv, adoptînd o soluție pripită de respingere

a apelului declarant.

Astfel, Colegiul penal ține să menționeze că judecînd apelul

instanța de apel nu se poate limita doar la redarea de la persoana a treia a

circumstanțelor și împrejurărilor cauzei constatate de prima instanță, ci

urmează să examineze și să supună verificării toate probele și argumentele

aduse de apelanți, respectînd prevederile legale enunțate anterior.

În speță, instanța de fond s-a limitat doar la descrierea probelor

prezentate de partea acuzării, iar instanța de apel în decizia adoptată în

general nu a făcut careva referire la probele care confirmă în opinia sa

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate și nu a supus

unei analize ample fiecare probă în parte în raport cu motivele inculpatului

Rotari I. invocate în apelul declarat.

Prin urmare, Colegiul penal constată că, instanța de apel a lăsat fără

justă apreciere și nu s-a pronunțat în nici un fel asupra declarațiilor

inculpatului Rotari Ion, date în cadrul urmăririi penale și susținute în

ședința instanței de fond și de apel (f.d. 34,141) precum și asupra

declarațiilor martorilor Rabei Victor (f.d.157-159) și Țurcanu Galina (f.d.35,

148-150) din care rezultă că după ce automobilul a staționat, picioarele și

corpul pînă la jumătate a lui Sîrbu Alexei erau sub mașină între roțile din

față, iar capul acestuia era în aceiași poziție înafara mijlocului de transport.

Totodată, instanța de apel nu s-a pronunțat și asupra declarațiilor

martorului Lungu Veaceslav, date în cadrul urmăririi penale și susținute în

ședința de judecată a instanței de fond, care a explicat că la 26 decembrie

2012 l-a transportat pe Sîrbu Alexei cu taxiul pe care el îl conducea în

7

s. Cimișeni, r-nul Criuleni, unde lîngă un magazin Sîrbu Alexei a coborît

din automobil, ultimul fiind în stare de ebrietate avansată abia se ținea pe

picioare (f.d.59,146-147).

Instanța de recurs constată că atît instanța de fond, cît și cea de apel

nu a apreciat procesul - verbal de efectuare a experimentului din

13 februarie 2013, potrivit căruia s-a stabilit vizibilitatea de 35 metri

(f.d. 43); raportul de expertiză nr. 276 din 21 februarie 2013, prin care s-a

constatat că viteza cu care Rotari I. conducea automobilul era de

aproximativ de 38 km/oră, și la momentul apariției pietonului în vizorul

conducătorului automobilului, ultimul nu a avut posibilitatea tehnică de a

evita tamponarea pietonului prin frînare (f.d.54-56); procesul – verbal de

cercetare la fața locului cu schița accidentului rutier din 26 decembrie 2012, prin

care s-a stabilit lungimea urmelor de frînare a roților de 27,7 m (f.d.9-10);

raportul de expertiză medico – legală nr. 7D din 11 ianuarie 2013 prin care s-a

constat că decesul victimei a survenit în urma traumei cranio - cerebrale

închise (f.d.26-27); procesul verbal de examinare a obiectului din 13 februarie

2013 cu fișa fotografică, prin care s-a constatat că automobilul de model

„Volkswagen Golf ” cu nr/î C IB - 053 este într-o stare tehnică bună cu toate

dispozitivele funcționale, iar careva urme de tamponare nu au fost

depistate (f.d.45-48 ).

Prin urmare, instanța urma să verifice în ce circumstanțe la partea

vătămată a apărut trauma cranio-cerebrală, care a provocat decesul

acesteia, or potrivit declarațiilor inculpatului și martorilor Rabei Victor și

Țurcanu Galina s-a stabilit că după ce automobilul a staționat picioarele și

corpul pînă la jumătate a lui Sîrbu Alexei erau sub mașină între roțile din

față, pe cînd capul acestuia era în aceiași poziție înafara mijlocului de

transport, iar potrivit procesului - verbal de examinare a obiectului din

13 februarie 2013 la automobilul de model „Volkswagen Golf” cu

nr/î C IB – 053 careva urme de tamponare nu au fost depistate.

La fel, Colegiul penal ține să menționeze că instanțele ierarhic

inferioare nu au examinat și nu au supus verificării versiunea inculpatului,

potrivit căreia la momentul impactului mașina doar a împins corpul

persoanei care era în poziție orizontală și care a alunecat pe gheață sub

automobil, de unde a fost ulterior cu ușurință scos.

8

Generalizînd cele menționate anterior Colegiul penal conchide că,

instanța de apel pripit, a susținut poziția instanței de fond în ce privește

aprecierea probelor, acceptînd niște concluzii de ordin general, cu privire la

vinovăția lui Rotari Ion în comiterea infracțiunii incriminate.

În cazul dat, instanța de apel urma să-și expună punctul său de

vedere asupra fiecărei probe în raport cu motivele invocate în cererea de

apel, în baza evaluării proprii, juste, a probelor administrate în cursul

urmăririi penale, a celor readministrate în condiții de oralitate, nemijlocire

și contradictorialitate la etapa cercetării judecătorești și a celor

administrate, cu respectarea dreptului la apărare al părților, în această fază

procesuală, și ca urmare corect să rețină starea de fapt.

În viziunea Colegiului penal Lărgit, erorile procesuale admise de

către Curtea de Apel cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, (instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel) și nu pot fi corectate în ordinea

procedurii de recurs.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată, că totalitatea circumstanțelor

menționate în prezenta decizie confirmă necesitatea casării totale a deciziei

instanței de apel cu remiterea la rejudecare în instanța de apel în alt

complet de judecată în cadrul căreia urmează a fi apreciate de instanța de

apel în cumul cu toate probele la justa lor valoare pentru adoptarea unei

soluții juste și corecte.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează

procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul

cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale

asupra tuturor motivelor invocate de inculpat și avocatul acestuia în apel,

și cele invocate în prezenta decizie, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță, să le dea apreciere cuvenită

cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe

examinate, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să înlăture

omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

9

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de inculpatul Rotari Ion, casează

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie

2013 în cauza penală în privința lui Rotari Ion Sergiu și dispune

rejudecarea cauzei în ordine de apel în aceeași instanță, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, pronunțată în ședință

publică la 17 iunie 2014, ora 0950.

Președinte Petru Ursache

Judecători Constantin Alerguș

Ghenadie Nicolaev

Iurie Bejenaru

Vladimir Timofti

10