1ra-771-2014 — art.191 alin.4 Cod penal

Dosarul nr.1ra-771/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 mai 2014 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Nicolae Gordilă,

Judecătorii - Elena Covalenco, Ion Guzun,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2013 de inculpatul

Bolea Vladimir Petru, născut la 28 iunie 1964,

originar și locatar s.Sadova r-ul Călărași.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

condamnat în baza art.191 alin.(4) Cod penal la 7 ani închisoare în penitenciar de tip

semiînchis.

ales în calitate de lider a unui grup de locuitori din s.Sadova, r-nul Călărași și fiind delegat

să colecteze surse financiare pentru conectarea la rețeaua de gaz, a colectat de la

cet.Tataru Mina, Delinschi Mihail, Gaber Constantin, Maimescu Spiridon, Bolea Anatolie,

Botezat Vladimir, Bolea Valeriu, Gurdiș Simion, Petrenco Nona, Gaber Valeriu, Ionel

Gheorghe, Anghel Petru, Aghenie Vasile, Racoviță Victor, Botezat Emilia, Gaber Nicolae,

Orbu Gheorghe a cîte 2970 lei de la fiecare și de la cet.Ionel Galina 1970 lei, Ionel

Anatolie 2000 lei, Gaber Valeriu 2000 lei, pe care i-a depozitat pe contul bancar al său

deschis la „FinComBank”, filiala Călărași și urma să-i transfere pe contul SRL ”Ungheni-

Gaz” întreprindere, care executa lucrările de instalare a rețelei de gazificare. În perioada

lunilor ianuarie-august 2010, Bolea Vladimir cu scopul însușirii mijloacelor bănești, a

extras din contul bancar banii care urmau să fie transferați pe contul SRL „Ungheni-Gaz”

și i-a însușit folosindu-i în interesele personale, cauzîndu-le părților vătămate pagube

materiale în sumă totală de 53490 lei, ce constituie proporții mari.

Roșca Vladislav, Bălănel Petru în numele inculpatului, care au solicitat casarea acesteia și

pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motivul lipsei în acțiunile inculpatului a

elementelor componente ale infracțiunii imputate în baza art.191 alin.(4) Cod penal,

invocînd că acesta nu este vinovat de săvîrșirea infracțiunii, că au fost încălcate normele

dreptului național și internațional sub aspectul încălcării dreptului la un proces echitabil,

nu s-a ținut cont că potrivit legislației în vigoare, persoana nu poate fi trasă la răspundere

pentru faptul că nu este în stare să execute o obligație contractuală, între părțile vătămate

și inculpat sînt stabilite raporturi de ordin civil, părțile vătămate nu au fost silite de a-i

1

transmite bani inculpatului, exercitînd acest act benevol; prin recipisele întocmite între

părțile vătămate și inculpat nu sînt fixate anumite termene de executare a acțiunilor din

partea acestuia din urmă; instanța nu a stabilit cu certitudine care sînt obligațiile

inculpatului după ce a preluat banii, ținînd cont de faptul că banii inițial au fost transferați

pe un cont bancar și apoi ridicați de inculpat; fiecare parte vătămată urma să se adreseze în

instanța de judecată de drept comun, solicitînd în ordinea civilă încasarea banilor transmiși

inculpatului, cu adjudecarea și prejudiciului cauzat, potrivit art.1044 alin.(2) în Codul

civil; instanța la baza concluziei de vinovăție a inculpatului a pus declarațiile unor martori

care au servit drept temei pentru condamnarea inculpatului, însă în lipsa pretențiilor

părților vătămate; instanța de judecată urma să verifice că inițial plîngeri au depus 19

persoane, însă cele care au beneficiat de calitatea procedurală de părți vătămate au fost 11

persoane și urma să calculeze care sînt sumele finale ce aparțin acestor persoane,

momentul restituirii lor și dacă sumele colectate au avut destinația de conectare la rețeaua

de alimentare cu gaze și toate părțile vătămate deja sînt conectate, iar faptul că sumele

inițiale nu au fost transmise într-o destinație sau restituite părților vătămate, nu poate fi

imputată inculpatului, pe motiv că nu există o asemenea obligațiune din partea lui.

au fost respinse, ca nefondate, apelurile avocaților Roșca Vladislav, Bălănel Petru în

numele inculpatului Bolea Vladimir și a inculpatului, cu menținerea sentinței.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță a examinat cauza sub toate aspectele,

complet și obiectiv, apreciind la justa valoare probele administrate și cercetate în ședința

de judecată, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței și concludenței, corect ajungînd la concluzia de vinovăție a lui V.Bolea în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.191 alin.(4) Cod penal, vinovăția acestuia fiind

dovedită prin declarațiile părților vătămate, a martorilor, cît și prin probele scrise.

La fel, instanța de apel a menționat că afirmațiile inculpatului, precum că el a

achitat 8910 lei din banii săi pentru Ionel Gheorghe, Gaber Nicolae și Orbu Gheorghe, nu

atrage după sine excluderea din învinuire a sumei date, fiindcă aceste mijloace bănești

urmau a fi achitate în perioada 2007-2009, cînd aveau loc lucrările de construcție a rețelei

de gazificare, pe cînd inculpatul a însușit mijloace bănești încredințate lui din noiembrie

2009 pînă în septembrie 2012, iar din declarațiile părții vătămate Ionel Gheorghe, rezultă

că Bolea Vladimir a achitat pentru el suma de 2970 lei, pe care el ulterior, peste 2 luni, în

anul 2009, i-a restituit-o acestuia.

De asemenea, instanța, referitor la motivele invocate de partea apărării că inițial lui

V.Bolea i-a fost imputată învinuirea în baza art.191 alin.(1) Cod penal, iar în final – în

baza art.191 alin.(4) Cod penal, a menționat că acestea afirmații nu au careva relevanță,

deoarece învinuirea a fost înaintate pe măsura clarificării circumstanțelor cauzei, cu

respectarea termenelor procedurale și afară de aceasta nici nu au fost contestate la

urmărirea penală.

Astfel, instanța de apel a conchis că argumentele apelanților, precum că inculpatul

nu a comis fapta imputată, sînt neîntemeiate și contravin materialelor cauzei.

La fel, instanța de apel a indicat că, la stabilirea pedepsei, prima instanță a respectat

criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.7, 61, 75 Cod penal, și,

ținînd cont de gravitatea infracțiunii comise, de persoana inculpatului, i-a stabilit acestuia

pedeapsa minimă cu închisoarea în baza legii penale pentru care a fost recunoscut vinovat,

astfel a conchis că pedeapsa a fost individualizată corect, lipsind motive pentru a atenua

2

pedeapsa, nefiind stabilite circumstanțe excepționale prevăzute de art.79 Cod penal,

considerînd nefondate motivele apelanților.

Vladimir care, invocînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.2), 6), 8), 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia, și dispunerea rejudecării cauzei în aceiași

instanță, pe motiv că au fost încălcate prevederile art.31, 30 Cod de procedură penală,

completul penal fiind format contrar legii, instanța în partea motivată a deciziei nu s-a

pronunțat asupra faptului că părțile vătămate în realitate nu au semnat plîngerea adresată

procuraturii, semnăturile fiind executate de alte persoane; la stabilirea pedepsei instanța nu

a luat în considerație circumstanțele atenuante ale cauzei, și anume lipsa antecedentelor

penale, repararea benevolă a prejudiciului, caracteristica pozitivă, în rest invocînd aceleași

temeiuri specificate în pct.3 al prezentei hotărîri.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia

din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță.

Însă, conform art.231 alin.(3), 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare

a recursului ordinar împotriva hotărîrilor instanței de apel este de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei. La calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care

începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată,

dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 09

decembrie 2013 în prezența inculpatului V.Bolea și avocatului său, P.Bălănel, aceștia fiind

înștiințați despre data pronunțării deciziei motivate – 03 ianuarie 2014 (f.d.66).

Decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată la 03 ianuarie 2014 în

prezența avocatului P.Bălănel, căruia i-a fost înmînată o copie a deciziei contra semnătură

(f.d.76), iar inculpatul, cunoscînd despre data pronunțării deciziei integrale, nu s-a

prezentat în ședința de judecată. Totodată, instanța de apel, respectînd prevederile art.338

alin.(4) Cod de procedură penală, a expediat pentru informare în adresa inculpatului și

părților vătămate copia deciziei motivate la 10 ianuarie 2014 (f.d.77, 79-82).

Astfel, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar urma să expire la

sfîrșitul zilei de 04 februarie 2013.

Inculpatul V.Bolea a declarat recursul ordinar împotriva deciziei instanței de apel la

12 februarie 2014, adică după expirarea termenului legal de 30 zile, prevăzut de art.422

Cod de procedură penală.

Este de menționat că art.230 alin.(2) Cod de procedură penală expres stipulează că,

în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat

peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. El nu poate fi

prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și

fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de

apel, decide în unanimitate asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se

constată că recursul este declarat peste termen.

3

În acest context, instanța de recurs conchide asupra inadmisibilității recursului

înaintat de inculpatul V.Bolea, fiind declarat peste termen.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Bolea Vladimir împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2013, în propria lui

cauză penală, fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 mai 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Ion Guzun

4