1ra-345/2014 — art.264 alin.4 Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264 alin.4 Cod penal
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct.6, 10CPP
1ra-345/2014 — art.264 alin.4 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-345/14
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
06 mai 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Petru Ursache,
Judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev, Nicolae Gordilă,
Vladimir Timofti
a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de procurorul
în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Cașu Ruslan, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2013 și
de avocatul Mihailov Nicolae în numele inculpatului Bacal Nicolai împotriva
sentinței Judecătoriei Bender din 28 martie 2011 și deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2013, în cauza penală în privința lui
Bacal Nicolai Nichifor,
născut la 12 iunie 1966, originar din s. Căplani,
r-nul Ștefan Vodă, domiciliat în or. Bender, str.
Enghelsa, nr. 12, ap. 90.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
de la 13 ianuarie 2010 - pînă la 28 martie 2011
(instanța de fond);
de la 29 iunie 2011 - pînă la 11 august 2011;de la
13 noiembrie 2012 – pînă la 20 februarie 2013
(instanța de apel);
de la 24 mai 2012 - pînă la 09 octombrie 2012; de
la 03 decembrie 2013 – pînă la 06 mai 2014 (instanța
de recurs ordinar).
Procedura de citare a fost legal executată.
S-au prezentat:
Procurorul Sergiu Crijanovschi, care a susținut recursul ordinar declarat,
solicitînd admiterea lui, cu respingerea recursului declarat de avocatul
Mihailov N. în numele inculpatului Bacal N., ca fiind nefondat.
Avocatul Mihailov Nicolae și inculpatul Bacal Nicolai, care au solicitat
admiterea recursului ordinar declarat, iar recursul declarat de procuror, să fie
respins, ca neîntemeiat.
Partea vătămată Hrabrov Alexandr fiind citat legal, în ședința instanței
de recurs nu s-a prezentat.
C O N S T A T Ă :
1
Prin sentința Judecătoriei Bender din 28 martie 2011, Bacal Nicolai a
fost condamnat în baza art. 264 alin.(4) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu
executarea în penitenciar de tip deschis și cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe un termen de 4 ani.
În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei
stabilite a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani.
Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Hrabrov Alexandr a fost
admisă. S-a dispus încasarea de la Bacal Nicolai în beneficiul lui Hrabrov
Alexandr, suma de 98 189,77 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de
20 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Bacal Nicolai
este învinuit de faptul că la 02 noiembrie 2009, aproximativ la orele 1850,
conducînd automobilul de model „Volkswagen Passat” cu nr/î A743 BH, fiind
în stare de ebrietate alcoolică, la intersecția străzilor Enghels și Borisovscaia
din s. Varnița, r-nul Anenii Noi, a tamponat pietonul Hrabrov Alexandr,
cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 780/297 D din
20 noiembrie 2009, vătămări corporale grave, periculoase pentru viață.
Sentința a fost contestată cu apel de către acuzatorul de stat și
inculpatul Bacal Nicolai, care, au solicitat:
- procurorul, casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei și
pronunțarea unei noi hotărîri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță,
prin care Bacal Nicolai să fie condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, la
5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip deschis și cu privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.
În motivarea apelului, procurorul a invocat că la aplicarea pedepsei
instanța de fond nu a ținut cont de faptul că inculpatul anterior a mai fost
atras la răspundere penală, iar prejudiciul cauzat părții vătămate nu l-a
recuperat. Consideră că, instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă
prea blîndă în raport cu circumstanțele cauzei;
- inculpatul Bacal Nicolai, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărîri de achitare. În argumentarea soluției
solicitante apelantul a invocat că, depășirea vitezei și starea de ebrietate
în speță sunt încălcări contravenționale, iar vinovat de producerea
accidentului rutier de fapt este pătimitul care a traversat drumul
neregulamentar și fiind în stare de ebrietate alcoolică s-a oprit pe carosabil
și a început să fumeze, încălcînd prevederile art. 114 – 116 al RCR.
2
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 11 august
2011, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței
contestate fără modificări.
La adoptarea soluției date, instanța de apel a reținut că, instanța de
fond în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire
penală și verificate în ședința de judecată prin prisma art. 100 Cod de
procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de
procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții,
veridicității lor, iar toate în ansamblu – din punct de vedere al coroborării,
stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept și, astfel,
ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului Bacal
Nicolai în baza art. 264 alin.(4) Cod penal.
Colegiul penal a conchis că, prima instanță corect a reținut ca probe
ce confirmă vinovăția inculpatului și anume:- declarațiile părții vătămate
Hrabrov A.; - declarațiile martorilor Grișavițchi G., Gorbatiuc N., Ivanov
V., precum și actele cauzei: - procesul verbal de cercetare la fața locului din
02 noiembrie 2009; - raportul de expertiză nr. 780/297 D din 20 noiembrie
2009; - rapoartele de expertiză nr. 3426, 3427 din 04 decembrie 2009;
- procesul verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din
23 noiembrie 2009.
La fel, instanța de apel a conchis că în speță s-a constatat legătura de
cauzalitate dintre acțiunile inculpatului și accidentul comis de acesta, cu
atît mai mult că ultimul se afla în stare de ebrietate alcoolică avansată.
Totodată, Colegiul penal a menționat că instanța de fond la stabilirea
pedepsei inculpatului a ținut cont de toate circumstanțele cauzei,
aplicîndu-i o pedeapsă corectă, echitabilă și în limitele sancțiunii legii
penale în baza căreia a fost declarat vinovat. La fel, instanța de apel a
reținut ca fiind corectă concluzia instanței de fond referitor la faptul că,
corectarea inculpatului poate avea loc fără izolarea acestuia de societate.
Împotriva hotărîrilor pronunțate în cauză au declarat recurs
ordinar acuzatorul de stat și avocatul Mihailov N. în numele inculpatului
Bacal N., care au solicitat:
- procurorul, casarea acestora cu remiterea cauzei la rejudecare în
instanța de apel, într-un alt complet de judecată, argumentînd că instanțele
ierarhic inferioare au aplicat inculpatului o pedeapsă prea blîndă în raport cu
3
fapta comisă, la stabilirea acesteia nu s-a ținut cont de gradul pericolului
social al acțiunii comise de inculpat, gravitatea consecințelor survenite și de
atitudinea ultimului față de fapta comisă, care vina nu a recunoscut-o,
prejudiciul material nu l-a recuperat. La fel, consideră că concluziile instanței
de apel privind stabilirea pedepsei cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod
penal, contravin materialelor cauzei, iar motivele expuse în apelul
procurorului neîntemeiat au fost respinse;
- avocatul Mihailov N. în numele inculpatului Bacal N., casarea
hotărîrilor contestate și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt
complet de judecată, invocînd că vinovat de comiterea accidentului rutier este
partea vătămată, care neregulamentar a traversat drumul și fiind în stare de
ebrietate s-a oprit în mijlocul carosabilului și a început să fumeze. Mai mult,
consideră că nu a fost dovedită legătura cauzală între comiterea accidentului
rutier și acțiunile inculpatului.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
09 octombrie 2012, au fost admise recursurile ordinare declarate de procuror,
și de avocatul Mihailov Nicolae în numele inculpatului Bacal Nicolai, casată
decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 11 august 2011 și
dispusă rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Chișinău.
În motivarea soluției sale instanța de recurs a constatat că instanța de
apel a considerat ca fiind stabilită vinovăția lui Bacal N. în săvîrșirea
infracțiunii imputate de organul de urmărire penală, indicînd că acesta a fost
condamnat pentru fapta constatată de prima instanță. Însă, conform părții
descriptive a sentinței contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de
procedură penală, faptele imputate lui Bacal N., nu au fost constatate ca
fiind săvîrșite de acesta. Prin sintagma reținută în sentință „<inculpatul
Nicolai Bacal este învinuit în faptul că<” rezultă că prima instanță de fapt nu
a constatat faptele pentru care a fost condamnată persoana în cauză.
La fel, Colegiul penal a reținut că, instanța de apel s-a pronunțat la
general, neargumentat asupra motivelor invocate de procuror referitor la
ilegalitatea aplicării art. 90 Cod penal, în privința inculpatului.
Rejudecînd cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 20 februarie 2013, apelul inculpatului Bacal Nicolai a fost
respins, iar apelul acuzatorului de stat a fost admis, casată sentința
Judecătoriei Bender din 28 martie 2011 și pronunțată o nouă hotărîre prin
care:
Bacal Nicolai a fost condamnat în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, la
4
5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe
un termen de 4 ani.
În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei
stabilite a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani.
În rest, sentința a fost menținută.
Instanța de apel în decizia adoptată a constatat că, Bacal Nicolai la
02 noiembrie 2009, aproximativ la orele 1850, fiind în stare de ebrietate
alcoolică, conducînd automobilul de model „Volkswagen Passat” cu nr/î
A743 BH, aflîndu-se la intersecția străzilor Enghels și Borisovscaia din s.
Varnița r-nul Anenii Noi, deplasîndu-se cu viteza de 61 Km/oră,
manifestînd imprudență la trafic, ignorînd cerințele art. 14 lit. a) din
Regulamentul Circulației Rutiere, conform căruia “conducătorului de vehicul
îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate.” și cele ale art. 45 alin.
(1), (2) din Regulamentul Circulației Rutiere, conform căruia “ Conducătorul
trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd
permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează
atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă
situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile
încărcăturii; d) situația rutieră. 2) În cazul în care în limita vizibilității apar
obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar
să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, precum și
prevederile art. 47 pct. 1 lit. a) ale CRC potrivit căruia “limitele maxime de
viteză a vehiculelor în localități este de 50 km/oră” l-a tamponat pe Hrabrov
Alexandr, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.
780/297 D din 20 noiembrie 2009, vătămări corporale grave, periculoase
pentru viață.
Colegiul penal a statuat că nu poate fi reținută afirmația inculpatului
invocată în apel referitor la faptul că instanța a respins demersul său referitor
la reproducerea experimentului, or, un asemenea experiment a fost efectuat în
cadrul urmăririi penale, rezultatele căruia au fost fixate în procesul - verbal al
experimentului din 23 noiembrie 2009 (f.d.76, vol. I) și nu au fost contestate
de inculpat.
La fel, au fost respinse ca nefondate afirmațiile inculpatului precum că,
nu s-a dovedit legătura cauzală între producerea accidentului rutier și
acțiunile sale, adică starea de ebrietate și depășirea limitei de viteză,
acestea fiind combătute prin declarațiile expertului Lesnic L., din care rezultă
5
că șoferul avea posibilitate tehnică pînă a ajunge la pieton să frîneze, iar din
punct de vedere tehnic acțiunile inculpatului se află în legătură cauzală cu
accidentul.
Totodată, instanța de apel a conchis că motivul invocat de Bacal
Nicolai, referitor la faptul că accidentul rutier s-a produs din vina părții
vătămate, este nefondat, deoarece încălcările Regulamentului Circulației
Rutiere admise anume de inculpat au avut drept consecință tamponarea lui
Habrov A.
Colegiul penal a menționat că, la individualizarea pedepsei
inculpatului instanța ține cont de gradul prejudiciabil al faptei, care este o
infracțiune gravă, comisă din imprudență, de persoana inculpatului, care
are loc permanent de trai, la domiciliu se caracterizează pozitiv, fapta a
comis-o fiind în stare de ebrietate, precum și de lipsa atît a circumstanțelor
atenuante cît și a celor agravante.
Prin urmare, instanța de apel ținînd cont de circumstanțele enunțate
anterior a concluzionat că inculpatul a conștientizat pericolul faptei comise
și la moment nu prezintă pericol social, iar corectarea și reeducarea
ultimului poate avea loc fără izolarea lui de societate, dar cu aplicarea
pedepsei complimentare.
Împotriva hotărîrii menționate, a declarat recurs ordinar
procurorul, care invocînd temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin.(1)
pct.6) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței
de apel din 20 februarie 2013 cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași
instanță de apel într-un alt complet de judecată, pe motiv că pedeapsa
stabilită inculpatului este prea blîndă, acesta nu și-a recunoscut pe deplin
vinovăția, nu a recuperat prejudiciul cauzat, nu s-a căit sincer de cele
comise, nu a făcut concluziile necesare, totodată incorect au fost aplicate
prevederile art.90 Cod penal, fără a ține cont de gravitatea infracțiunii
comise, astfel pedeapsa aplicată nu-și va atinge scopul principal și anume
prevenirea de comiterea a noi infracțiuni de către inculpat, precum și de
către alte persoane.
11.1 Avocatul Mihailov Nicolae în numele inculpatului Bacal Nicolai la
fel a declarat recurs ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Bender din 28
martie 2011 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20
februarie 2013, care fără a indica careva temei de drept prevăzut la art.427
6
Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora și pronunțarea unei
noi hotărîri de achitare, invocînd repetat aceleași argumente care anterior
au fost invocate atît în cererea de apel cît și în cea de recurs depusă anterior
la 23 decembrie 2011.
Judecînd recursurile ordinare declarate și verificînd argumentele
invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră
că recursurile urmează a fi respinse, din următoarele considerente.
12.1. Cu referire la recursul procurorului.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală,
hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile
de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de
apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau
hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și cînd
s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Colegiul penal constată, că nici unul din prevederile pct.6) și 10)
alin.1) art.427 Cod de procedură penală, la care se referă autorul recursului,
nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezentei erori de drept care ar
fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței
de apel.
În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii
de procedură penală, fiind legală și întemeiată.
Totodată, Colegiul reține că acuzatorul de stat este de acord cu starea
de fapt stabilită de instanța de apel, precum și cu încadrarea juridică a
acțiunilor făptuitorului, însă critică hotărîrea contestată în partea pedepsei,
nefiind de acord cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.
Astfel, instanța de recurs menționează că lui Bacal Nicolai în baza art.
264 alin.(4) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare, cu
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de
4 ani, executarea pedepsei închisorii fiind suspendată condiționat pe un
termen de probă de 4 ani, adică în limitele sancțiunii.
Conform art.90 alin.(1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu
închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu
intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvîrșite din imprudență,
instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana
celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca aceasta să
7
execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a
executării pedepsei aplicate vinovatului pe un termen de probă, în limitele
de la 1 la 5 ani.
Excepție de la aceasta regulă, potrivit alin.(4) al art. 90 Cod penal fac
doar infracțiunile deosebit de grave, excepțional de grave, cît și în cazul
recidivei.
Infracțiunea de comiterea căreia N. Bacal a fost recunoscut vinovat și
condamnat (art.264 alin.(4) Cod penal), prevede pedeapsa închisorii de la
4 la 8 ani, iar potrivit art. 16 Cod penal, face parte din categoria
infracțiunilor grave.
Pedeapsa penală, potrivit art. 61 Cod penal, este o măsură de
constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului,
care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,
precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea
condamnaților, cît și a altor persoane.
Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice
sau să înjosească demnitatea persoanei condamnate.
La stabilirea pedepsei, instanța de judecată, urmează să țină cont de
gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acestuia, de persoana celui
vinovat, de toate circumstanțele cauzei.
Instanța de recurs reține, că pedeapsa numită lui Bacal Nicolai, este în
limitele sancțiunii prevăzute la art.264 alin.(4) Cod penal, și nu au fost
stabilite impedimente în aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.
Lipsa circumstanțelor agravante, precum și faptul că inculpatul are
loc permanent de trai, se caracterizează pozitiv, au permis instanței de apel
a cărei hotărîre se contestă, să-i aplice lui Bacal Nicolai o pedeapsă
echitabilă, care corespunde prevederilor art. 7, 61, 75 și 90 Cod penal,
hotărîre, pe care Colegiul penal lărgit o apreciază ca fiind corectă și legală.
Astfel, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de recurent
nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate.
Cu referire la recursul avocatului Mihailov Nicolae în numele
inculpatului Bacal Nicolai
Potrivit art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401 Cod
de procedură penală, persoanele menționate în dispoziția acestei norme
8
procesuale sînt în drept să declare recurs ordinar.
Astfel, avocatul în numele inculpatului, poate declara recurs ordinar
atît în latura penală, cît și în cea civilă.
În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală,
termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărîrilor instanței
de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
La fel instanța de recurs menționează că în cazul în care inculpatul nu
posedă sau nu vorbește limba în care s-a desfășurat ședința de judecată,
termenul curge din momentul înmânării deciziei traduse în limba lui
maternă sau limba pe care acesta o cunoaște.
Potrivit materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 20 februarie 2013 în prezența
participanților la proces, inclusiv a inculpatului Bacal N. și avocatului său,
Mihailov N., fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată,
aceștia fiind înștiințați despre data pronunțării deciziei motivate – 20
martie 2013, ora 13.00, ulterior pronunțarea deciziei motivate a fost
amînată pentru 04 aprilie 2013, ora 13.00 (f.d.46, vol. II).
Tot din procesul-verbal al ședinței instanței de apel rezultă că decizia
motivată a fost pronunțată la 04 aprilie 2013 (f.d.46, vol. II).
Totodată, instanța, a expediat copia deciziei motivate pentru
cunoștință în adresa tuturor participanților la proces, inclusiv inculpatului
Bacal N. și avocatului acestuia Mihailov N., respectîndu-se prevederile
art.338 alin.(4) Cod de procedură penală (f.d.59, vol. II).
Ulterior, potrivit materialelor cauzei copia deciziei instanței de apel
din 20 februarie 2013 (tradusă în limba rusă) a fost expediată în adresa
inculpatului și avocatului acestuia la 25 martie 2014 (f.d.90, vol. II) și
recepționată de către ultimii la 28 martie 2014 fapt confirmat prin avizele
de recepție cu semnăturile acestora (f.d. 91-92, vol. II).
Potrivit prevederilor art.231 alin.(3) Cod de procedură penală, la
calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la
care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.
Reieșind din sensul articolului dat, termenul de declarare a
recursului (de 30 de zile) începe să curgă de la 29 martie 2014 și expiră la
27 aprilie 2014, avînd în vedere că această zi a fost nelucrătoare, termenul
expira la sfîrșitul primei zile lucrătoare, deci la 29 aprilie 2014.
9
Conform datelor de înregistrare a secției grefă a Colegiului penal,
avocatul Mihailov N., a depus recurs asupra deciziei instanței de apel la
05 mai 2014, adică după expirarea termenului legal de 30 de zile prevăzut
de art.422 Cod de procedură penală (f.d.78-79, vol. II).
Potrivit art. 230 alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru
exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,
nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea
actului efectuat peste termen.
Așadar, Colegiul penal, conchide că termenul de 30 zile pentru
depunerea recursului ordinar a expirat, și prin urmare recursul ordinar
declarat de avocatul Mihailov N. în numele inculpatului Bacal N. este
inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de
procedură, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de procurorul
în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Cașu Ruslan, împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2013 și
de avocatul Mihailov Nicolae în numele inculpatului Bacal Nicolai împotriva
sentinței Judecătoriei Bender din 28 martie 2011 și deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2013, în cauza penală în privința lui
Bacal Nicolai Nichifor, cu menținerea hotărîrilor contestate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la 27 mai 2014,
ora 09 50.
Președinte Petru Ursache
Judecători Constantin Alerguș
Ghenadie Nicolaev
Nicolae Gordilă
Vladimir Timofti
10