1ra-83/2014 — Art. 251, 335 alin. 1, 311 alin. 2 lit. c, 361 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 decembrie 2012, Casian Tamara a fost achitată de sub învinuirea de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 251 și 335 alin. (1) Cod penal din motiv că, faptele inculpatei nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii; - art. 311 alin. (2) lit. c) și 361 alin. (2) lit. d) Cod penal din motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

De către organul de urmărire penală, i-a fost înaintată învinuirea lui Casian Tamara pentru faptul că ea, la data de 09 septembrie 2009, administratorul procesului de insolvabilitate a SRL „Intermag” c/f 1003600026848, adresa juridică mun. Chișinău, str. Albișoara 1, ÎI „Casian Tamara” deținător de licență seria AMMII nr. 026867 din 26 decembrie 2007, în persoana fondatorului și administratorului Casian Tamara Trifon, care în conformitate cu art. 76 lit. j) a Legii insolvabilității este persoana care-i obligată conform legii să asigure integritatea bunurilor pe care le are în administrare, cunoscînd cu certitudine că imobilul cu nr. cadastral 8001106.085 și anume: terenul pentru construcții cu suprafața de 1.1353, precum și imobilul cu nr. cadastral 5001106.085.01 și anume: construcția- clădire de producere cu suprafața de 1 156 m2 amplasat pe acest teren, situat în or. Strășeni str. Alexei Mateevici, care aparțineau SRL „Intermag” și care făceau parte din masa debitoare, se află sub sechestru conform încheierii Curții de Apel Economice din 19 octombrie 2009 și din 14 ianuarie 2010, încălcînd art. 76 lit. d) și art. 78 alin. (3) al Legii insolvabilității, acționînd cu intenție directă, a încheiat un contract de vînzare- cumpărare prin care a vîndut întreprinderii „Agrostoc” bunurile sus menționate care se aflau sub sechestru. Tot ea, a fost învinuită de organul de urmărire penală de faptul că, la data de 30 noiembrie 2009 a înaintat un denunț cu bună știință fals în adresa CPR Ungheni, în scopul de a-1 învinui pe Croitor Victor de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal, pentru înstrăinarea bunurilor sechestrate și anume: 60 tone de grîu furajer recoltat din roadă anului 2009, care a fost transmis la păstrare acestuia. La denunț, Casian Tamara a anexat procesul-verbal de sechestru din 10 august 2009 unde a inclus date denaturate. Pe acest caz, la 07 decembrie 2009 a fost pornită urmărirea penală în baza art. 251 Cod penal, ulterior în cadrul urmăririi penale faptele expuse în denunț de către Casian Tamara nu s-au confirmat, dimpotrivă infirmîndu-se și drept efect la 20 mai 2011 urmărirea penală în privința lui Croitor Victor a fost încetată, din motiv că fapta sa nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune. Astfel, acțiunile lui Casian Tamara Trifon, au fost încadrate de către organul de urmărire penală pe semnele de infracțiune prevăzută de art. 311 alin. (2) lit. c) Cod penal. Tot ea, a fost învinuită de către organul de urmărire penală în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, precum că, îndeplinind funcția de administrator al insolvabilității al SRL „Agrotod”, conform hotărîrii Curții de Apel Economice din 16 februarie 2009, fiind obligată imediat să aplice sechestru asupra a 60 tone de grîu, care aparținea SRL „Agrotod” în folosul BC „Banca 2 Socială” SA filiala Ungheni, nu și-a îndeplinit obligațiile, fapt ce a dus la repartizarea de către fondatorul SRL „Agrotod” Croitor Victor la cotași, în perioada 13-15 noiembrie 2009, a cantității de 60 tone de grîu, astfel fiindu-i cauzat creditorului SRL „Agrotod” un prejudiciu considerabil în sumă de 60 000 lei. Ulterior, Casian Tamara folosindu-se de situația de serviciu în interes personal, la 16 noiembrie 2009 l-a impus pe Croitor Victor să semneze procesul-verbal de sechestru asupra 60 tone de grîu, cu o dată anterioară, cu scopul de a duce în eroare creditorul și a nu fi sancționată pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu în folosul debitorului. La fel, de către organul de urmărire penală, Casian Tamara a fost pusă sub învinuire și diferită justiției și în temeiul art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal și anume că, îndeplinind funcția de administrator al procedurii de insolvabilitate al SRL „Agrotod”, la 16 noiembrie 2009 a întocmit proces-verbal de sechestru a 60 tone de grîu furajer și 78 ha de semănături de floarea soarelui în care a introdus date vădit false, indicînd data întocmirii 10 august 2009 și incluzînd în calitate de martor la întocmirea procesului-verbal pe Golovatic Veronica, precum și faptul că a transmis bunurile sechestrate spre păstrare lui Croitor Victor, fapte care nu corespund realității, procesul-verbal de sechestru fiind întocmit și semnat la 16 noiembrie 2009. Aceste acțiuni s-au soldat cu daune creditorului în valoare de 60 000 lei.

Sentința a fost atacată cu apel de procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Casian Tamara să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 251 Cod penal – la amendă în mărime de 1 000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de administrator al procedurilor de insolvabilitate pe un termen de 2 ani; - art. 311 alin. (2) lit. c) Cod penal – la amendă în mărime de 500 unități convenționale; - art. 335 alin. (1) Cod penal – la amendă în mărime de 300 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de administrator al procedurilor de insolvabilitate pe un termen de 2 ani; - art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal – la amendă în mărime de 500 unități convenționale. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, a i se stabili pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 2 300 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de administrator al procedurilor de insolvabilitate pe un termen de 4 ani. Apelantul a menționat că, prima instanță eronat a interpretat probele existente și nu a avut o poziție neutră în proces, iar la baza sentinței de achitare au fost puse doar probele administrate de către partea apărării, neindicînd careva motive certe ce ar combate declarațiile acuzării.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2013, a fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează, Casian Tamara a 3 fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 251, 311 alin. (2) lit. c), 335 alin. (1), 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei pe: - art. 251 Cod penal – la amendă în mărime de 1 000 unități convenționale, ceea ce constituie 20 000 (douăzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de administrator al procedurilor de insolvabilitate pe un termen de 2 (doi) ani; - art. 311 alin. (2) lit. c) Cod penal – la amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 10 000 (zece mii) lei; - art. 335 alin. (1) Cod penal – la amendă în mărime de 300 unități convenționale, ceea ce constituie 6 000 (șase mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de administrator al procedurilor de insolvabilitate pe un termen de 2 (doi) ani; - art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal – la amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 10 000 (zece mii) lei. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 1 500 (una mie cinci sute) unități convenționale, ceea ce constituie 30 000 (treizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de administrator al procedurilor de insolvabilitate pe un termen de 3 (trei) ani. 4.1. În fapt, instanța de apel, în baza probelor administrate a constatat că, la data de 09 septembrie 2009, administratorul procesului de insolvabilitate a SRL „Intermag” c/f 1003600026848, adresa juridică mun. Chișinău str. Albișoara 1, ÎI „Casian Tamara” deținător de licență seria AMMII nr. 026867 din 26 decembrie 2007, în persoana fondatorului și administratorului Casian Tamara Trifon, care în conformitate cu art. 76 lit. j) a Legii insolvabilității este persoana care-i obligată conform legii să asigure integritatea bunurilor pe care le are în administrare, cunoscînd cu certitudine că imobilul cu nr. cadastral 8001106.085 și anume: terenul pentru construcții cu suprafața de 1.1353, precum și imobilul cu nr. cadastral 5001106.085.01 și anume: construcția- clădire de producere cu suprafața de 1156 m2 amplasat pe acest teren, situat în or. Strășeni str. Alexei Mateevici, care aparțineau SRL „Intermag” și care făceau parte din masa debitoare, se află sub sechestru conform încheierii Curții de Apel Economice din 19 octombrie 2009 și 14 ianuarie 2010, încălcînd art. 76 lit. d) și art. 78 alin. (3) al Legii insolvabilității, acționînd cu intenție directă, a încheiat un contract de vînzare-cumpărare prin care a vîndut întreprinderii „Agrostoc” bunurile sus menționate care se aflau sub sechestru. Aceste acțiuni ale inculpatei Casian Tamara au fost încadrate juridic în baza art. 251 Cod penal. Tot ea, la 30 noiembrie 2009 a înaintat un denunț cu bună știință fals în adresa CPR Ungheni, în scopul de a-1 învinui pe Croitor Victor de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal, pentru înstrăinarea bunurilor sechestrate și anume: 60 tone de grîu furajer recoltat din roadă anului 2009, care a fost transmis la păstrare acestuia. La denunț, Casian Tamara a anexat procesul-verbal de sechestru din 10 august 2009 unde a inclus date denaturate. Pe acest caz, la 07 decembrie 2009 a fost pornită urmărirea penală în baza art. 251 Cod penal, ulterior în cadrul urmăririi penale faptele expuse în denunț de către Casian Tamara nu s-au confirmat, 4 dimpotrivă infirmîndu-se și drept efect la 20 mai 2011, urmărirea penală în privința lui Croitor Victor a fost încetată, din motiv că fapta sa nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune. Astfel, acțiunile lui Casian Tamara Trifon, au fost încadrate în baza art. 311 alin. (2) lit. c) Cod penal. Tot ea, îndeplinind funcția de administrator al insolvabilității al SRL „Agrotod”, conform hotărîrii Curții de Apel Economice din 16 februarie 2009, fiind obligată imediat să aplice sechestru asupra a 60 tone de grîu, care aparținea SRL „Agrotod” în folosul BC „Banca Socială” SA filiala Ungheni, nu și-a îndeplinit obligațiile, fapt ce a dus la repartizarea de către fondatorul SRL „Agrotod” Croitor Victor la cotași, în perioada 13-15 noiembrie 2009, a cantității de 60 tone de grîu, astfel fiindu-i cauzat creditorului SRL „Agrotod” un prejudiciu considerabil în sumă de 60 000 lei. Ulterior, Casian Tamara, folosindu-se de situația de serviciu în interes personal, la 16 noiembrie 2009 1-a impus pe Croitor Victor să semneze procesul- verbal de sechestru asupra 60 tone de grîu, cu o dată anterioară, cu scopul de a duce în eroare creditorul și a nu fi sancționată pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu în folosul debitorului. Aceste acțiuni ale inculpatei Casian Tamara au fost încadrate în baza art. 335 alin. (1) Cod penal. La fel, Casian Tamara, îndeplinind funcția de administrator al procedurii de insolvabilitate al SRL „Agrotod”, la 16 noiembrie 2009 a întocmit procesul-verbal de sechestru a 60 tone de grîu furajer și 78 ha de semănături de floarea soarelui în care a introdus date vădit false, indicînd data întocmirii 10 august 2009 și incluzînd în calitate de martor la întocmirea procesului-verbal pe Golovatic Veronica, precum și faptul că a transmis bunurile sechestrate spre păstrare lui Croitor Victor, fapte care nu corespund realității, procesul-verbal de sechestru fiind întocmit și semnat la 16 noiembrie 2009. Aceste acțiuni s-au soldat cu daune creditorului în valoare de 60 000 lei, fiind calificate în baza art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal. 4.2. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat faptul că, prima instanță, la adoptarea sentinței, incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și astfel, eronat a ajuns la concluzia că, faptele inculpatei nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii și nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Analizînd circumstanțele de fapt reținute în sarcina inculpatei constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală: declarațiile inculpatei și ale martorilor depuse pe parcursul urmăririi penale și în cadrul ședințelor de judecată a primei instanțe și celei de apel, materialele dosarului prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblul din punct de vedere al coroborării lor, ultima a considerat ca fiind constatate cu certitudine faptele comise de către inculpata Casian Tamara ce se încadrează în baza art. 251, 311 alin. (2) lit. c), 335 alin. (1), 361 alin. (2) lit. d) Cod penal.

În recursul ordinar declarat de inculpata Casian Tamara și avocatul acesteia, Țurcanu Alexei se solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței de achitare. Recurenții, invocînd ca temeiuri de declarare a recursului- art. 427 alin.(1) pct. 8) și 9) Cod de procedură penală, menționează faptul că privitor la capătul de învinuire pe art. 251 Cod penal, privită sub aspectul art. 14 Cod penal, fapta 5 incriminată lui Casian Tamara nu există. Potrivit Legii insolvabilității, administratorul valorifică și/sau lichidează masa debitoare, noțiune ce lipsește în latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal. Prin acțiunile inculpatei, nu au fost cauzate prejudicii, astfel lipsește calificativul „prejudiciabilă”, iar bunul din masa debitoare a fost valorificat în strictă conformitate cu dispozițiile Legii insolvabilității, deci lipsește și calificativul „săvîrșită cu vinovăție”. Astfel, potrivit alin. (2) art. 3 Cod penal, interpretarea extensivă defavorabilă și aplicarea prin analogie a legii penale sunt interzise. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 311 Cod penal se realizează prin acțiunea de denunțarea cu bună știință falsă, în scopul de a-l învinui pe cineva de săvîrșirea unei infracțiuni, făcută unui organ sau unei persoane cu funcție de răspundere, care sunt în drept de a porni urmărirea penală. Astfel, este inadmisibilă concluzia Colegiului penal precum că prevederile art. 263 alin. (7) nu sunt relevante pe cauza dată. Însă înainte de începerea examinării plîngerii, organul de urmărire penală urma să-i explice lui Casian Tamara răspunderea pe care o poartă în caz dacă denunțul este intenționat calomnios, fapt consemnat obligatoriu în procesul-verbal sau, după caz, în conținutul denunțului sau al plîngerii și confirmat prin semnătura sa. Neconformarea dispozițiilor art. 263 Cod de procedură penală face imposibilă atragerea lui Casian Tamara la răspunderea penală pentru denunțare cu bună știință falsă. Privitor la capătul de învinuire pe art. 335 alin. (1) Cod penal, nu este clar pentru ce este învinuită inculpata: pentru că a falsificat procesul-verbal de aplicare a sechestrului pe 60 tone de grîu sau pentru că i-a impus atît pe Croitor Victor cît și pe Golovatiuc Veronica să semneze un act care conținea date false, și anume data întocmirii acestuia. Astfel, concluzia instanței de apel este absolut contrară actului de învinuire și probelor cauzei. Iar daunele în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale BC ”Banca Socială” SA nu s-au produs din acțiunea de a-l impune pe Croitor Victor să semneze procesul- verbal, potrivit căruia, grîul era deja înstrăinat, fapt recunoscut de acesta și probat prin declarațiile martorilor. Referitor la procesul-verbal cu privire la aplicarea sechestrului, după natura sa juridică, nu reprezintă un act oficial în sensul art. 361 Cod penal deoarece nu este prevăzut de lege. Nici una din norme, care se referă la măsurile de asigurare nu obligă administratorul insolvabilității să le execute prin întocmirea unui astfel de document precum procesul-verbal de sechestru. Un act poate fi considerat oficial și acordă drepturi sau eliberează de obligații doar în cazul în care este prevăzut de o normă legală. Astfel, contravine probelor cauzei concluzia Colegiului penal precum că „acțiunile de falsificare a procesului-verbal de aplicare a sechestrului pe 60 tone de grîu și 78 ha de semănături, are legătură cauzală cu prejudiciul adus BC ”Banca Socială” SA în valoare de 60 000 lei”. În această ordine de idei, lipsește legătura cauzală dintre acțiune și prejudiciu, or în lipsa acestuia, faptele imputate nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) și 361 alin. (2) lit. d) Cod penal. 6

Verificînd argumentele invocate în recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că recursul declarat urmează a fi admis din următoarele considerente. Recurenții au invocat în recursul ordinar declarat ca temeiuri pentru recurs pct. 8) și 9) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. Conform pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii, iar conform pct. 9) alin. (1) al aceluiași articol, în cazul cînd - inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală. Instanța de recurs menționează că temeiul prevăzut în pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală și-a găsit reflectare în cauza dată. Conform prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar. Verificînd legalitatea hotărîrilor atacate sub acest aspect, Colegiul penal lărgit reține următoarele. La judecarea apelului, instanța de apel a comis o eroare de drept, prin verificarea superficială a legalității și temeiniciei sentinței de achitare și neîntemeiat a ajuns la concluzia de vinovăție a lui Casian Tamara în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de: - art. 251 Cod penal, înstrăinarea bunurilor sechestrate, săvîrșită de o persoană căreia i-au fost încredințate aceste bunuri sau care era obligată, conform legii, să asigure integritatea lor; - art. 311 alin. (2) lit. c) Cod penal, denunțarea cu bună știință falsă în scopul de a-1 învinui pe cineva de săvîrșirea unei infracțiuni, făcută unui organ sau unei persoane cu funcție de răspundere, care sînt în drept de a porni urmărirea penală, însoțită de crearea artificială a probelor acuzatoare; - art. 335 alin. (1) Cod penal, folosirea intenționată de către o persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; - art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, confecționarea sau vînzarea imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, soldate cu daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, astfel fiind greșit admis apelul procurorului. Potrivit textului sentinței pronunțate în cauză, instanța a concluzionat că acuzarea nu a prezentat careva probe, iar organul de urmărire penală, contrar prevederilor art. 21, 24, 52, 95, 100-101 Cod de procedură penală, nu a asigurat o 7 bună desfășurare a urmăririi penale, încălcîndu-se atît principiile legalității și egalității, cît și a aprecierii din punct de vedere al pertinenței, concludenței și veridicității a fiecărei probe. Prima instanță just și-a bazat concluziile de achitare a lui Casian Tamara de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunilor prevăzute de art. 251, 311 alin. (2) lit. c), 335 alin. (1), 361 alin. (2) lit. d) Cod penal pe: - declarațiile martorilor Burda Marian, Lavric Vladislav, Gîlcă Iurie, Pidghirnîi Radu, Tagadiuc Igor, Tarîță Dumitru, Croitoru Victor, Golovatic Veronica, Slivca Ecaterina, Grigoraș Vasile, Caț Elena, Sula Vasile; - încheierea Curții de Apel Economice din 19 octombrie 2009 de numire în calitate de administrator provizoriu al debitorului ÎI „Casian Tamara”, deținător de licența seria AMMI1 nr. 026867 din 26 decembrie 2007 a cărei fondator și administrator este Casian Tamara Trifon, deasemenea prin încheierea dată, în calitate de măsură asiguratorie, a fost pus sechestru pe bunurile debitorului și pe corespondența comercială, obligînd administratorul provizoriu să notifice instanța de judecată despre aplicarea măsurilor de asigurare indicate pentru a fi sistate orice acțiuni cu bunurile ce aparțin SRL „Intermag” (vol. 1, f. d. 41); - încheierea Curții de Apel Economice din 14 ianuarie 2010, la pronunțarea căreia a asistat și administratorul provizoriu Casian Tamara, prin care s-a dispus intentarea procesului de insolvabilitate față de SRL „Intermag” cu numirea în calitate de administrator al procedurii de insolvabilitate a SRL „Intermag”, ÎI „Casian Tamara” a cărei fondator și administrator este Casian Tamara Trifon și cu aplicarea măsurii de asigurare sechestrarea bunurilor și conturilor ce aparțin SRL „Intermag” cu obligarea administratorului insolvabilității să prezinte pînă la prima adunare a creditorilor un raport privind executarea măsurilor de asigurare, aplicate față de debitor (vol. 1, f.d. 143-144); - scrisoarea nr. 7 din 24 octombrie 2009 din numele administratorului provizoriu Casian Tamara emisă de către OCT Strășeni prin care se solicită aplicarea măsurilor de asigurare aplicate prin încheierea Curții de Apel Economice din 19 octombrie 2009, totodată fiind remisă și copia încheierii respective (vol. 2, f.d. 79); - contractul de vînzare-cumpărare din 09 septembrie 2010 încheiat între SRL „Intermag” reprezentată de către ÎI „Casian Tamara” în calitate de vînzător și Cooperativa de întreprinzător „Agrostoc” în persoana președintelui Tagadiuc Igor în calitate de cumpărător, prin care vînzătorul vinde, iar cumpărătorul cumpără imobilul cu nr. cadastral 8001106.085 și anume terenul pentru construcții cu suprafața de 1,1353 m.p, precum și imobilul cu nr. cadastral 8001106.085.01 și anume construcția-clădire de producere cu suprafața de 1156 m.p., amplasat pe acest teren, situat în or. Strășeni str. Alexei Mateevici, care aparțineau SRL „Intermag” (vol. 1, f.d. 131-132); - procesul -verbal al Adunării Creditorilor SC „Intermag” SRL din 09 iulie 2010 la care au fost convocați reprezentații Comitetului Creditorilor și în urma căruia s-a decis comercializarea imobilul, cu nr. cadastral 8001106.085 și anume terenul pentru construcții cu suprafața de 1,1353 m.p., precum și imobilul cu nr. cadastral 8001106.085.01 și anume construcția-clădire de producere cu suprafața de 1156 8 m.p. amplasat pe acest teren, situate în or. Strășeni, str. Alexei Mateevici, care aparțineau SRL”Intermag” și făceau parte din masa debitoare, se află sub sechestru conform încheierilor Curții de Apel Economice din 19 octombrie 2009 (vol. 1, f.d. 158-159); - denunțul adresat de către Casian Tamara comisariatului de poliție a r-nului Ungheni, cu referire la acțiunile lui Croitor Victor cu privire la înstrăinarea a 60 tone de grîu, recoltat din roada anului 2009, transmis spre păstrare directorului Croitor Victor (vol. 1, f.d. 7); - hotărîrea Curții de Apel Economice din 16 februarie 2009, prin care a fost intentată procedura de insolvabilitate în privința SRL “Agrotod”, desemnat în calitate de administrator al insovabilității Casian Tamara, aplicat sechestru pe toate bunurile, conturile bancare, conducerea SRL ”Agrotod” înlăturată de la gestionarea patrimoniului, atribuțiile de dispoziție fiind transmise administratorului insolvabilității (vol. 1, f.d. 8); - procesul-verbal de sechestru a 60 tone de grîu furajer și 78 ha de semănături de floarea soarelui, întocmit la 16 noiembrie 2009 de către administratorul procedurii de insolvabilitate a SRL „Agrotod” Casian Tamara în care a introdus date vădit false, indicînd data întocmirii 10 august 2009 și incluzînd în calitate de martor la întocmirea procesului-verbal pe Golovatic Veronica, precum și faptul că a transmis bunurile sechestrate spre păstrare lui Croitor Victor, fapte care nu corespund realității, procesul-verbal de sechestru fiind întocmit și semnat la 16 noiembrie 2009 (vol. 1, f.d. 161); - foile de parcurs pentru autoturismul de serviciu al BC „Banca Socială” filiala Ungheni, conform cărora s-a constatat că la data de 10 august 2011, autoturismul de serviciu al băncii respective a avut deplasări doar prin or. Ungheni, pe cînd la 16 noiembrie 2009 s-a deplasat în s. Todirești r-nul Ungheni (vol. 1, f.d. 70-74). Astfel, sunt corecte concluziile primei instanțe precum că inculpata Casian Tamara urma să fie achitată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal, din motiv că fapta nu întrunea elementele unei infracțiuni, bazîndu-și constatările pe probele verbale și în scris prezentate și în analiza faptului dacă acuzările au fost bine justificate la standardul de dovadă „în afara dubiilor rezonabile”, care pot rezulta din coexistența deducerilor suficient de puternice, clare și concordante sau a similarelor prezumției de fapt necombătute, luîndu-se în considerație comportamentul părților cînd sunt obținute dovezile. În această ordine de idei, ÎI „Casian Tamara”, a cărui fondator și administrator este Casian Tamara, numită în calitate de administrator provizoriu și respectiv administrator al procedurii de insolvabilitate a SRL „Intermag”, conform hotăririi Curții de Apel Economice din 14 martie 2010, la 09 septembrie 2010 a încheiat un contract de vînzare-cumpărare, prin care a înstrăinat SC „Agrostoc” SRL imobilul cu nr. cadastral 8001106.085, și anume terenul pentru construcții cu suprafața de 1.1353, precum și imobilul cu nr. cadastral 5001106.085.01 construcția- clădire de producere cu suprafața de 1156 m2 amplasat pe acest teren, situat în or. Strășeni str. Alexei Mateevici, bunuri care făceau parte din masa debitoare a SRL „Intermag” și 9 care se aflau sub sechestru conform încheierilor Curții de Apel Economice din 19 octombrie 2009 și din 14 ianuarie 2010 (vol. 2, f.d.131-133). Colegiul penal subliniază că obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal pot fi bunurile sechestrate în conformitate cu exigențele art. 174-177 Cod de procedură civilă, 203-208 Cod de procedură penală, art. 199-201 Cod fiscal, art. 246 Cod vamal, art. 23 Legea cu privire la prevenirea și combaterea corupției, art. 24 Legea cu privire la combaterea terorismului, art. 36 Cod electoral, în privința cărora, în dependență de norma legală ce urmează a fi aplicată, organul autorizat emite ordonanța, decizia sau hotărîrea cu privire la punerea bunurilor sub sechestru întru executarea căreia, reprezentantul organului de urmărire penală întocmește un proces-verbal conform prevederilor art. 260 și 261 Cod de procedură penală, executorul judecătoresc - un proces-verbal conform prevederilor art. 118 Cod de executare, funcționarul fiscal întocmește în două exemplare, după modelul aprobat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, lista bunurilor sechestrate, iar funcționarul vamal - procesul-verbal conform art. 243 din Codul vamal. În procesul - verbal sau, după caz, în lista de inventariere, în particular: se enumără toate bunurile materiale puse sub sechestru, indicîndu-se numărul, măsura sau greutatea lor, materialul din care sunt confecționate și alte elemente de individualizare și, pe cît e posibil, costul lor. La fel, se indică care bunuri materiale sunt ridicate și care sunt lăsate pentru păstrare; se consemnează declarațiile persoanelor prezente și ale altor persoane despre aparența bunurilor puse sub sechestru. Totodată, latura obiectivă a infracțiunii rezultă din dispoziția art. 251 Cod penal și poate să se manifeste în mod alternativ prin una din următoarele modalități normative: însușirea, înstrăinarea; substituirea, tăinurea; utilizarea bunurilor sechestrate sau confiscate în alte scopuri. În speță, la 20 mai 2010 a fost convocată Adunarea Creditorilor la care s-a luat hotărîrea de a continua procedura de insolvabilitate prin valorificarea masei debitoare și ulterior de lichidare a SC „Intermag” SRL, fiind ales și Comitetul Creditorilor (vol. 1, f.d. 30-32). Prin hotărîrea Comitetului Creditorilor din 09 iunie 2010 s-a dispus expunerea bunului cu nr. cadastral 8001106.085 și anume: terenul pentru construcții cu suprafața de 1.1353. precum și imobilul cu nr. cadastral 5001106.085.01 și anume: construcția- clădire de producere cu suprafața de 1156 m2 amplasat pe acest teren, situat în or. Strășeni str. Alexei Mateevici spre vînzare la licitație (vol. 1, f.d-158-159). Aprobarea prețului a fost stabilit la 06 iulie 2010, fiind valorificat tot de către Comitetul Creditorilor prin procesul-verbal al Adunării Comitetului Creditorilor SC „Intermag” SRL în proces de insolvabilitate din 09 iunie 2010 (vol. 1, f.d. 86-88). La 06 iulie 2010, comisia de licitație, avînd în componență creditorii BC „Moldova –Agrindbank” SA, BCR “Chișinău” SA, BC ”Mobiasbancă” SA, a hotârît stabilirea pasului la licitația cu strigare pentru vînzarea bunului imobil amplasat în or. Strășeni. str. Alexei Mateevici în mărime de 250 000 lei (vol. 2, f.d. 162). Prin prisma art. 76, 139 al Legii insolvabilității, dupa adunarea de raportare, administratorul valorifică și realizarea în mod neîntirziat, în condiții cît mai avantajoase și în timpul cel mai potrivit masa debitoare, în măsura în care adunarea 10 creditorilor nu a hotarît altfel. În conformitate cu normele legale, instanța de judecată just a reținut că organul abilitat de lege cu drept de a primi hotărîrea privind valorificarea masei debitoare este Comitetul Creditorilor. Or, în conformitate cu art. 76 alin. (1) lit. e) al Legii insolvabilității, administratorul insolvabilității are atribuția de a executa hotărîrile Comitetului Creditorilor. Prin urmare, în cadrul procesului de insolvabilitate al SRL ..Intermag”, la valorificarea bunului imobil s-a procedat în corespundere cu prevederile Legii insolvabilității, scopul sechestrului fiind asigurarea posibilității achitării creanțelor creditorilor, bunul fiind evaluat, expus la licitație, iar mijloacele financiare au fost direcționate pentru achitarea creanței garantate, către creditorul gajist BC„Moldova Agroindbank” SA, iar bunurile au fost evaluate și expuse la licitație, informația fiind publicată în Monitorul Oficial (vol. 1, f.d. 29). La fel, prima instanță just a concluzionat că nu poate fi reținut argumentul învinuirii precum că, Casian Tamara nu a informat creditorii despre sechestru aplicat pe bunuri, dat fiind faptul că, în conformitate cu Legea insolvabilității, ultima a notificat imediat despre aplicarea măsurilor de asigurare în Registrul de stat al întreprinderilor și Registrul de stat al organizațiilor, Registrul bunurilor imobile și alte registre în care s-a înregistrat gajul, băncile, organele cadastrale teritoriale, autoritățile vamale, oficiile poștale, stațiile de cale ferată, depozitele portuare și vamale, alte locuri de înmagazinare din circumscripția în care debitorul își are sediul ori dispune de filiale sau sucursale pentru a sista orice operațiune cu bunurile debitorului, cerîndu-le acestora, de asemenea, să-i predea corespondența debitorului și orice alte comunicări sosite pe adresa lui. Totodată, suplimentar la notificarea efectuată, instanța poate dispune publicarea, în modul prevăzut din Legea insolvabilității la art. 19, a dispozitivului încheierii de aplicare a măsurilor de asigurare. Mai mult, instanța de judecată întemeiat a reținut că administratorul insolvabilității, în persoana lui Casian Tamara a avut obligația să asigure integritatea masei debitoare prin realizarea măsurilor sus-menționate, cu valorificarea ulterioară a masei debitoare. Or, în procesul de insolvabilitate scopul sechestrului este asigurarea posibilității achitării creanțelor creditorilor, iar valorificarea imobilului și anume terenul pentru construcții cu suprafața de 1.1353 și construcția clădire de producere cu suprafața de 1156 m.p. amplasată în or. Strășeni, str. Alexei Mateevici a realizat scopul sechestrului. În cadrul procesului de insolvabilitate, administratorul, efectuînd acțiuni în corespundere cu prevederile Legii insolvabilității în scopul achitării creanțelor creditorilor, nu are obligația (adică nu trebuie) să solicite ridicarea sechestrului de pe bunuri de la instanța de judecată care a inițiat procedura de insolvabilitate. Astfel, toate acțiunile administratorului au fost îndreptate spre valorificarea bunului grevat cu gaj, pentru acoperirea cît mai urgentă a creanței creditorului garantat BC „Moldova–Agroindbank” SA și nu 1-a înstrăinat cu însușirea mijloacelor financiare sau direcționarea lor în alte scopuri contrare scopului sechestrului. 11 Mai mult, martorul Burda Marian a confirmat că, în anul 2009, în calitate de reprezentant al BC”Moldova – Agroindbank” SA a participat la ședințele comitetului creditorilor, în care se petreceau discuții cu referire la evaluarea masei debitoare și realizarea acesteia prin scoaterea bunului la licitație. Bunul a fost evaluat de către o companie independentă și banca nu a fost împotriva ca acest bun să fie realizat la prețul indicat, cu toate că acesta nu a acoperit creanțele BC „Moldova-Agroindbank” SA. La fel, martorul Tagadiuc Victor a confirmat că, activînd în calitate de președinte al cooperativei “Agrostoc”, care se deservește la BC „Moldova– Agroindbank” SA și de la reprezentanții băncii menționate și anunțul din Monitorul Oficial, a aflat că se vinde un bun imobil. Cu referire la declarațiile martorului Lavric Vladislav, reprezentantul creditorului SRL „Minevra Exim”, la plîngerea căreia a fost pornită urmărirea penală, instanța de judecată just a reținut că, creditorul SRL „Minevra Eschim” este unul cu statut chirografar și creanțele acestuia pot fi satisfăcute doar după ce vor fi satisfăcute creanțele creditorilor garanți precum este BC „Moldova–Agroindnak” SA, ultimul fiind de acord cu prețul la care a fost realizat bunul imobil, cu toate că, creanțele nu au fost stinse pe deplin, în acest sens existînd și hotărîrea adunării creditorilor, iar contractul de vînzare -cumpărare a bunului imobil nu a fost contestat de nimeni. La caz, s-a stabilit cu certitudine că, sechestrul asupra bunului a fost aplicat în scopul asigurării posibilității achitării creanțelor, care a fost valoritifcat cu respectarea Legii insolvabilității. În această ordine de idei, prima instanță corect a ajuns la concluzia că Casian Tamara urma a fi achitată pe acest capăt de acuzare pe motiv că în acțiunile ei nu se întruneau elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal. Cu referire la episodul privind denunțarea cu bună știință falsă în scopul de a-l învinui pe cineva de săvîrșirea unei infracțiuni, făcută unui organ sau unei persoane cu funcție de răspundere, care sînt în drept de a porni urmărirea penală, însoțită de crearea artificială a probelor acuzatoare art. 311 alin. (2) lit. c) Cod penal, prima instanță just a statuat că calificativele de denunțare falsă și caracteristica normei de lege penală imputată lui Casian Tamara se evidențiază prin următoarele elemente: 1. Acțiunea de denunțare trebuie obligatoriu să fie falsă, adică să nu corespundă adevărului; 2. Caracterul mincinos al denunțării să se refere în mod obligatoriu la situația persoanei învinuite, căreia i se pune în seamă o infracțiune inexistentă ori o faptă reală,care nu constituie infracțiune, însă prin falsificarea trăsăturilor ei se prezintă ca infracțiune; 3. Denunțarea falsă să fie făcută numai prin denunț; 4. Denunțarea falsă să fie adresată unui organ sau unei persoane cu funcții de răspundere, care sunt în drept de a porni urmărirea penală; 5. Denunțarea falsă să se refere în mod obligatoriu la săvîrșirea unei infracțiuni. Astfel, potrivit cererii - denunț a lui Casian Tamara (vol. 3, f.d. 7), aceasta a menționat, că „conform hotărîrii Curții de Apel Economice din 16 februarie 2009 a 12 fost intentată procedura de insolvabilitate față de SRL „Agrotod”. Prin hotărîrea în cauză au fost puse sub sechestru toate bunurile întreprinderii. Prin procseul - verbal din 10 august 2009 în calitate de administrator al insolvabilității, a pus sechestru pe 60 tone de grîu furajer, recoltat din roadă anului 2009, care a fost transmis la păstrare directorului Croitor Victor. Grîul în cauză a fost gajat BC „Banca Socială” SA conform contractului de gaj nr. 54 din 20 octombrie 2008. Necătînd la aceasta, Croitor Victor a înstrăinat grîul în cauză, acțiuni ce întrunesc indicii infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal: însușirea, înstrăinarea, substituirea sau tăinuirea bunurilor, sechestrate sau confiscate ori utilizarea lor în alte scopuri, săvîrșită de o persoană căreia i-au fost înredințate aceste bunuri sau care era obligată, conform legii, să asigure integritatea lor”. Instanța de judecată întemeiat a relevat că în cererea denumită denunț înaintată de Casian Tamara în adresa organelor de drept, privind comiterea a careva acțiuni infracționale, s-a constatat absența elementului material al laturii obiective al infracțiunii de denunț fals, întrucît în conformitate cu Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 „Cu privire la libertatea de exprimare”, orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a comunica fapte și idei. Astfel, inculpata Casian Tamara a comunicat liber, fără careva restricții un fapt devenit cunoscut acesteia. În cadrul informației furnizate, Casian Tamara a înaintat întrebări organelor de drept pentru a fi verificate, dacă în acțiunile lui Croitor Victor se conțineau elementele infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal. Or, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că, 60 tone de grîu au fost înstrăinate de către Croitor Victor, ultimul, fiind audiat în cadrul cercetării judecătorești, a mărturisit faptul înstrăinării bunurilor de către el și a confirmat că îi era cunoscut cu certitudine interdicția de înstrăinare a grîului, care era gajat la BC „Banca Socială” SA, filiala Ungheni, în scopul garantării rambursării creditului de către SRL „Agrotod”. Sunt justificate concluziile primei instanțe precum că ordonanța de încetare a urmăririi penale în privința lui Croitor Victor, emisă la 24 octombrie 2011, pe motiv că, în acțiunile ultimului lipseau elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal, nu a echivalat cu constatarea faptului denunțării calomnioase de către Casian Tamara. Organul de urmărire penală nu a apreciat care anume din faptele expuse de către ultima în denunț sînt false. Astfel, prin săvîrșirea unei infracțiuni se înțelege săvîrșirea oricăreia dintre faptele pe care legea penală le prevede și le pedepsește ca infracțiuni consumate, ca pregătire sau tentativă de infracțiune, precum, și participarea la comiterea acestora în calitate de autor, instigator sau complice. Denunțarea falsă privind săvîrșirea altor fapte ilicite (abateri disciplinare, contravenții administrative etc.), care nu sunt infracțiuni, exclude prezența elementului material al laturii obiective al infracțiunii de denunțare falsă. Mai mult, denunțarea calomnioasă trebuie să fie făcută numai prin denunț, concluzia dată rezultînd din conținutul termenului de denunțare, prin care se înțelege acțiunea de a denunța, de a face un denunț. Alte acte de sesizare despre săvîrșirea unei infracțiuni indicate în art. 262 Cod de procedură penală au rămas în afara 13 incriminării din art. 311 Cod penal. Or, alin. (2) art. 3 Cod penal interzice interpretarea extensivă defavorabilă a legii penale. Denunțul trebuie să îndeplinească condițiile indicate în art. 263 Cod de procedură penală. În speță, sunt relevante prevederile art. 263 alin. (7) Cod de procedură penală care prevede că persoanei care face denunț sau plîngere ce conține și denunț, i se explică răspunderea pe care o poartă în caz dacă denunțul este intenționat calomnios, fapt care se consemnează în procesul-verbal sau, după caz, în conținutul denunțului sau al plîngerii și se confirmă prin semnătura persoanei care a făcut denunțul sau plîngerea. Astfel, din analiza probelor administrate, instanța de fond just a reținut că Casian Tamara n-a fost preîntîmpinată despre atragerea la răspundere penală pentru denunț fals. Neconformarea dispozițiilor art. 263 Cod de procedură penală face imposibilă atragerea la răspundere penală pentru denunț. Instanța de judecată întemeiat a ajuns la concluzia că, Casian Tamara urma să fie achitată pe acest capăt de acuzare pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 311 alin. (2) lit. c) Cod penal. Cu referire la episodul privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, conform actului de învinuire se evidențiază că Casian Tamara nu a îndeplinit în calitatea sa de administrator, obligația de aplicare imediată a sechestrului asupra 60 tone de grîu, asupra căreia era instituit gajul (ca roadă viitoare) în favoarea BC ”Banca Socială” SA întru satisfacerea creanței rezultate din contractul de credit. În conformitate cu prevederile art. 37, 38 al Legii insolvabilității, acestea stabilesc procedura specială în raport cu sechestru aplicat asupra masei debitoare, ultima neimpunînd în obligația administratorului insolvabilității aplicarea sechestrului cu întocmirea procesului-verbal cu privire la sechestru, după cum este învinuită de către organul de urmărire penală. Astfel, copia hotăririi emise de către Curtea de Apel Economică cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate a fost expediată lui Croitor Victor la 18 februarie 2009. La 25 mai 2009, ultimul a fost prezent în ședința de judecată la Curtea de Apel Economică, unde a fost informat despre aplicarea sechestrului asupra bunurilor și faptul înlăturării de la gestionarea patrimoniului. Hotărîrea Curții de Apel Chișinău a fost publicată și în Monitorul Oficial din 31 martie 2009. Mai mult, prin încheierea Curții Apel Economice din 23 octombrie 2009, a fost admisă cererea creditorului BC „Banca Socială”SA și s-a dispus transmiterea în posesia băncii pentru valorificare, cu îndreptarea mijloacelor obținute la stingerea datoriei față de creditorul garant - bunurile SRL “Agrotod”, și anume 60 tone de grîu gajate conform contractului nr. 54 din 20 octombrie 2010. La 19 noiembrie 2011, BC „Banca Socială” SA s-a adresat directorului SRL „Agrotod” cu privire la executarea încheierii din 23 octombrie 2009. În atare situație, instanța de judecată corect a constatat că, Croitor Victor a fost suficient informat cu privire la interzicerea întreprinderii a careva acte de dispoziție asupra bunurilor, inclusiv asupra grîului, care fiind audiat în calitate de martor, a confirmat că, era la curent cu obligațiile sale 14 față de obiectul gajat, însă oricum ar fi repartizat grîul către cotași, deoarece majoritatea dintre ei erau persoane în vîrstă și aveau necesitate de grîul dat. La fel, nu și-a găsit confirmarea nici faptul că, Croitoru Victor a fost impus de către administratorul insolvabilității Casian Tamara să semneze procesul - verbal cu privire la sechestru, care din declarațiile ultimului în ședința de judecată a rezultat că, a semnat acest înscris benevol, nefiind impus de nimeni și nici nu a fost probat calificativul invocat de către organul de urmărire penală „cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” deoarece la data cînd Croitor Victor a semnat procesul-verbal, grîul era deja înstrăinat, astfel fiind lipsă legătura cauzală dintre acțiune (conform rechizitorului de a-1 impune pe Croitor Victor să semneze procesul-verbal) și prejudiciul, ori în lipsa acestuia fapta imputată nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, care indică direct asupra faptului că acțiunile de folosire intenționată de către o persoană care gestionează o organizație comercială a situației de serviciu în interes material ori alte interese personale, urmează să cauzeze daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau juridice. Sunt întemeiate concluziile instanței de judecată precum că, nu au fost prezentate careva probe referitor la folosirea de către inculpată a situației de serviciu în interes personal, prin prisma atribuțiilor de administrator al insolvabilității. În ce privește invocarea de către organul de urmărire penală a poziției „pentru a nu fi sancționată”, este lipsită de suport juridic, relevantă fiind hotărîrea Curții de Apel Economice din 05 mai 2010, prin care a fost admisă cererea lui Casian Tamara de demisie din funcția de administrator al insolvabilității. Careva carențe în activitaea acesteia, instanța de judecată nu a stabilit. Mai mult, nimeni din creditori nu au invocat careva pretenții, sau cauzarea prejudiciului, inclusiv BC „Banca Socială” SA. Analizînd în ansamblu probele administrate, instanța de judecată corect a ajuns la concluzia că, inculpata Casian Tamara urma să fie achitată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunea elementele constitutive ale infracțiunii. Conform rechizitorului Casian Tamara este învinuită de către organul de urmărire penală și de faptul că, îndeplinind funcția de administrator al procedurii de insolvabilitate al SRL „Agrotod”, la 16 noiembrie 2009 a întocmit procesul-verbal de sechestru a 60 tone de grîu furajer și 78 ha de semănături de floarea soarelui, în care a introdus date vădit false, indicînd data întocmirii 10 august 2009 și incluzînd în calitate de martor la întocmirea procesului-verbal pe Golovatic Veronica, precum și faptul că a transmis bunurile sechestrate spre păstrare lui Croitor Victor, fapte care nu corespund realității, procesul-verbal de sechestru fiind întocmit și semnat la 16 noiembrie 2009. Aceste acțiuni s-au soldat cu daune creditorului în valoare de 60 000 lei. Colegiul penal, subliniază că conform art. 361 Cod penal, acesta prevede „confecționarea, deținerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale, a 15 imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare” Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 361 Cod penal îl constituie relațiile sociale cu privire la circulația legală a documentelor oficiale, care acordă drepturi sau eliberează de obligații, precum și a imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor aparținînd unor întreprinderi, instituții sau organizații, apărate împotriva confecționării, deținerii, vînzării sau folosirii unor asemenea entități. În această ordine de idei, potrivit acestui text de lege, sunt corecte concluziile primei instanțe precum că, ținînd cont de obiectul învinuirii, este sancționată confecționarea unui act prin contrafacerea scrierii sau subscrierii sau prin alterarea lui în orice alt mod, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice. Astfel, alterarea, în cazul infracțiunii menționate, se realizează asupra materialității înscrisului însuși, a formei materiale și nu asupra conținutului, împrejurărilor și faptelor despre care trebuie să facă proba -aceasta situație nefiind incidentă în cauza dată. Organul de urmărire penală a învinuit-o pe Casian Tamara că, a introdus date false în procesul -verbal de sechestru a 60 tone de grîu și 78 ha de semănături de floarea soarelui, indicînd data întocmirii 10 august 2009 și incluzînd în calitate de martor la întocmirea procesului-verbal pe Golovatiuc Veronica, fapte ce nu corespund realității, procesul-verbal de sechestru fiind întocmit și semnat la 16 noiembrie 2009. Instanța de apel a concluzionat că Casian Tamara urmează a fi achitată de sub învinuirea pe art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, motivînd că procesul-verbal de sechestru în cazul dat nu poate fi considerat ca document oficial. Concluzia instanței de apel precum că procesul-verbal de sechestru a bunurilor întocmit de către administratorul procedurii de insolvabilitate a SRL ”Agrotod”, la data de 16 noiembrie 2009, Casian Tamara, nu poate fi considerat ca document oficial, este greșită, întrucît noțiunea „document oficial” se referă nu doar la documentele eliberate de autoritățile publice, dar și la documentele prezentate autorităților publice. Procesul-verbal de sechestru din 10 august 2009 a fost anexat la cererea inculpatei Casian Tamara, prin care ultima a sesizat organele de urmărire penală. Totodată, pentru a fi încadrate acțiunile în baza art. 361 Cod penal, documentul oficial trebuie să acorde drepturi sau să elibereze de obligații. În cazul dat, faptul întocmirii de către Casian Tamara a unui proces-verbal de sechestru pe data de 16 noiembrie 2009, nu a generat raporturi juridice, deoarece bunurile indicate în acesta, deja au fost puse sub sechestru în baza încheierii Curții de Apel Economice din 16 februarie 2009. Obiectul material al faptei infracționale prevăzute de art. 361 Cod penal îl prezintă documentele oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații. Prin urmare, prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia că Casian Tamara urmează să fie achitată pe acest capăt de acuzare, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. 16 Instanța de recurs menționează că prima instanță a constatat și a motivat argumentat că partea acuzării nu a prezentat probe incontestabile în confirmarea vinovăției inculpatei Casian Tamara în cele incriminate și, astfel, corect a concluzionat, că învinuirea imputată inculpatei pe toate capetele de învinuire este neprobată și se bazează pe presupuneri, ceea ce rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză. Prin urmare, argumentele instanței de apel, precum că prima instanță nu a dat apreciere corespunzătoare probelor administrate, sînt lipsite de careva suport probant, deoarece din materialele cauzei rezultă, că prima instanță a examinat cauza sub toate aspectele complet și obiectiv, cu expunerea argumentată asupra tuturor probelor administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată și, just le-a apreciat din punct de vedere al pertinentei și concludentei, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Colegiul atestă că, instanța de apel, potrivit prevederilor normelor de procedură penală, era obligată să indice care sînt erorile comise de prima instanță, care a ajuns la concluzia de achitare a inculpatei pe capetele de învinuire, însă din textul deciziei nu rezultă că au fost analizate sau combătute concluziile expuse în sentință privind nevinovăția inculpatei. Totodată, instanța de apel, pe aceleași probe care au stat la baza sentinței de achitare, a recunoscut-o vinovată pe inculpată fără a indica, care sînt erorile de fapt și de drept comise de prima instanță, care a ajuns la concluzia dată. Astfel, reieșind din cele sus menționate, Colegiul penal conchide că, prima instanță corect a reținut în acest sens prevederile art. 8 și 389 Cod de procedură penală, în aspectul că o hotărîre de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe exacte, cercetate de instanța de judecată, cînd toate versiunile au fost verificate, iar divergențile au fost lichidate și apreciate corespunzător. O sentință de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri. Colegiul reține că prima instanță a ținut seama de aceste prevederi legale, precum și de principiul că toate îndoielile apărute și care nu pot fi înlăturate, se tratează în favoarea inculpatului și a adoptat soluția întemeiată. Cele nominalizate sînt reflectate și în pct. 6 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție „Privind sentința judecătorească” nr. 5 din 19 iunie 2006, din care rezultă că „Vinovăția persoanei în săvîrșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul cînd instanța de judecată a dat răspuns la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetînd nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în urma unei proceduri legale”. În acest sens, prima instanță just a ajuns la concluzia de achitare a lui Casian Tamara de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 251, 335 alin. (1) Cod penal, pe motiv că faptele acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii și de art. 311 alin. (2) lit. c), 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 17 Prin urmare, recursul declarat de inculpata Casian Tamara și avocatul acesteia, Țurcanu Alexei este întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de apel, deoarece apelul a fost greșit admis, cu menținerea sentinței în privința lui Casian Tamara.

Pentru aceste motive, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de inculpata Tamara Casian și avocatul acesteia, Alexei Țurcanu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2013 în privința lui Casian Tamara Trifon, cu menținerea sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 decembrie 2012. Casian Tamara Trifon se consideră achitată de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de: - art. 251, 335 alin. (1) Cod penal, pe motiv că faptele acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii; - art. 311 alin. (2) lit. c), 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la data de 13 mai 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Nicolae Gordilă Ion Guzun 18 19