1ra-83/2014 — art. 251, 335 alin. 1, 311 alin. 2 lit. c, 361 alin. 2 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 251, 335 alin. 1, 311 alin. 2 lit. c, 361 alin. 2 lit. d CP
- Temei legal
- 251, 335 alin. 1, 311 alin. 2 lit. c, 361 alin. 2 lit. d CP
1ra-83/2014 — art. 251, 335 alin. 1, 311 alin. 2 lit. c, 361 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-83/2014
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
01 aprilie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în componență:
Președinte – Petru Ursache,
Judecători – Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nicolae Gordilă și Ion
Guzun
a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de inculpata Tamara
Casian și avocatul acesteia, Alexei Țurcanu împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2013 în cauza penală în privința lui
Casian Tamara Trifon, născută la 27 septembrie
1956, originară din s. Bușila, r-nul Ungheni,
domiciliată în or. Ungheni, str. Creastiuc 9 ap.
104;
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
10.05.2011 – 24.12.2012 (prima instanță)
26.01.2013 – 10.06.2013 (instanța de apel)
23.10.2013 – 01.04.2014 (instanța de recurs)
Procedura de citare a fost legal executată.
S-au prezentat:
Inculpata Casian Tamara și avocatul Țurcanu Alexei, care au susținut recursul
în sensul declarat și au solicitat admiterea acestuia.
Procurorul Suvac Nicolae, care s-a pronunțat pentru respingerea recursului
ordinar declarat de către inculpata Casian Tamara și avocatul acesteia, Țurcanu
Alexei.
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
C O N S T A T Ă :
1
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 decembrie 2012,
Casian Tamara a fost achitată de sub învinuirea de comiterea infracțiunilor
prevăzute de:
- art. 251 și 335 alin. (1) Cod penal din motiv că, faptele inculpatei nu întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii;
- art. 311 alin. (2) lit. c) și 361 alin. (2) lit. d) Cod penal din motiv că, nu s-a
constatat existența faptei infracțiunii.
De către organul de urmărire penală, i-a fost înaintată învinuirea lui Casian
Tamara pentru faptul că ea, la data de 09 septembrie 2009, administratorul
procesului de insolvabilitate a SRL „Intermag” c/f 1003600026848, adresa juridică
mun. Chișinău, str. Albișoara 1, ÎI „Casian Tamara” deținător de licență seria
AMMII nr. 026867 din 26 decembrie 2007, în persoana fondatorului și
administratorului Casian Tamara Trifon, care în conformitate cu art. 76 lit. j) a Legii
insolvabilității este persoana care-i obligată conform legii să asigure integritatea
bunurilor pe care le are în administrare, cunoscînd cu certitudine că imobilul cu nr.
cadastral 8001106.085 și anume: terenul pentru construcții cu suprafața de 1.1353,
precum și imobilul cu nr. cadastral 5001106.085.01 și anume: construcția- clădire de
producere cu suprafața de 1 156 m2 amplasat pe acest teren, situat în or. Strășeni str.
Alexei Mateevici, care aparțineau SRL „Intermag” și care făceau parte din masa
debitoare, se află sub sechestru conform încheierii Curții de Apel Economice din 19
octombrie 2009 și din 14 ianuarie 2010, încălcînd art. 76 lit. d) și art. 78 alin. (3) al
Legii insolvabilității, acționînd cu intenție directă, a încheiat un contract de vînzare-
cumpărare prin care a vîndut întreprinderii „Agrostoc” bunurile sus menționate care
se aflau sub sechestru.
Tot ea, a fost învinuită de organul de urmărire penală de faptul că, la data de
30 noiembrie 2009 a înaintat un denunț cu bună știință fals în adresa CPR Ungheni,
în scopul de a-1 învinui pe Croitor Victor de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
251 Cod penal, pentru înstrăinarea bunurilor sechestrate și anume: 60 tone de grîu
furajer recoltat din roadă anului 2009, care a fost transmis la păstrare acestuia. La
denunț, Casian Tamara a anexat procesul-verbal de sechestru din 10 august 2009
unde a inclus date denaturate. Pe acest caz, la 07 decembrie 2009 a fost pornită
urmărirea penală în baza art. 251 Cod penal, ulterior în cadrul urmăririi penale
faptele expuse în denunț de către Casian Tamara nu s-au confirmat, dimpotrivă
infirmîndu-se și drept efect la 20 mai 2011 urmărirea penală în privința lui Croitor
Victor a fost încetată, din motiv că fapta sa nu este prevăzută de legea penală ca
infracțiune.
Astfel, acțiunile lui Casian Tamara Trifon, au fost încadrate de către organul
de urmărire penală pe semnele de infracțiune prevăzută de art. 311 alin. (2) lit. c)
Cod penal.
Tot ea, a fost învinuită de către organul de urmărire penală în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, precum că, îndeplinind funcția
de administrator al insolvabilității al SRL „Agrotod”, conform hotărîrii Curții de
Apel Economice din 16 februarie 2009, fiind obligată imediat să aplice sechestru
asupra a 60 tone de grîu, care aparținea SRL „Agrotod” în folosul BC „Banca
2
Socială” SA filiala Ungheni, nu și-a îndeplinit obligațiile, fapt ce a dus la
repartizarea de către fondatorul SRL „Agrotod” Croitor Victor la cotași, în perioada
13-15 noiembrie 2009, a cantității de 60 tone de grîu, astfel fiindu-i cauzat
creditorului SRL „Agrotod” un prejudiciu considerabil în sumă de 60 000 lei.
Ulterior, Casian Tamara folosindu-se de situația de serviciu în interes personal, la 16
noiembrie 2009 l-a impus pe Croitor Victor să semneze procesul-verbal de sechestru
asupra 60 tone de grîu, cu o dată anterioară, cu scopul de a duce în eroare creditorul
și a nu fi sancționată pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu în folosul
debitorului.
La fel, de către organul de urmărire penală, Casian Tamara a fost pusă sub
învinuire și diferită justiției și în temeiul art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal și anume
că, îndeplinind funcția de administrator al procedurii de insolvabilitate al SRL
„Agrotod”, la 16 noiembrie 2009 a întocmit proces-verbal de sechestru a 60 tone de
grîu furajer și 78 ha de semănături de floarea soarelui în care a introdus date vădit
false, indicînd data întocmirii 10 august 2009 și incluzînd în calitate de martor la
întocmirea procesului-verbal pe Golovatic Veronica, precum și faptul că a transmis
bunurile sechestrate spre păstrare lui Croitor Victor, fapte care nu corespund
realității, procesul-verbal de sechestru fiind întocmit și semnat la 16 noiembrie
Aceste acțiuni s-au soldat cu daune creditorului în valoare de 60 000 lei.
Sentința a fost atacată cu apel de procuror, care a solicitat casarea acesteia,
cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin
care Casian Tamara să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor
prevăzute de:
- art. 251 Cod penal – la amendă în mărime de 1 000 unități convenționale, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcția de administrator al procedurilor de
insolvabilitate pe un termen de 2 ani;
- art. 311 alin. (2) lit. c) Cod penal – la amendă în mărime de 500 unități
convenționale;
- art. 335 alin. (1) Cod penal – la amendă în mărime de 300 unități
convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de administrator al
procedurilor de insolvabilitate pe un termen de 2 ani;
- art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal – la amendă în mărime de 500 unități
convenționale.
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul
parțial al pedepselor aplicate, a i se stabili pedeapsa definitivă sub formă de amendă
în mărime de 2 300 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția
de administrator al procedurilor de insolvabilitate pe un termen de 4 ani.
Apelantul a menționat că, prima instanță eronat a interpretat probele existente
și nu a avut o poziție neutră în proces, iar la baza sentinței de achitare au fost puse
doar probele administrate de către partea apărării, neindicînd careva motive certe ce
ar combate declarațiile acuzării.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2013,
a fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează, Casian Tamara a
3
fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 251, 311 alin.
(2) lit. c), 335 alin. (1), 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei pe:
- art. 251 Cod penal – la amendă în mărime de 1 000 unități convenționale,
ceea ce constituie 20 000 (douăzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa
funcția de administrator al procedurilor de insolvabilitate pe un termen de 2 (doi)
ani;
- art. 311 alin. (2) lit. c) Cod penal – la amendă în mărime de 500 unități
convenționale, ceea ce constituie 10 000 (zece mii) lei;
- art. 335 alin. (1) Cod penal – la amendă în mărime de 300 unități
convenționale, ceea ce constituie 6 000 (șase mii) lei, cu privarea de dreptul de a
ocupa funcția de administrator al procedurilor de insolvabilitate pe un termen de 2
(doi) ani;
- art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal – la amendă în mărime de 500 unități
convenționale, ceea ce constituie 10 000 (zece mii) lei.
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul
parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de amendă
în mărime de 1 500 (una mie cinci sute) unități convenționale, ceea ce constituie
30 000 (treizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de administrator
al procedurilor de insolvabilitate pe un termen de 3 (trei) ani.
4.1. În fapt, instanța de apel, în baza probelor administrate a constatat că, la
data de 09 septembrie 2009, administratorul procesului de insolvabilitate a SRL
„Intermag” c/f 1003600026848, adresa juridică mun. Chișinău str. Albișoara 1, ÎI
„Casian Tamara” deținător de licență seria AMMII nr. 026867 din 26 decembrie
2007, în persoana fondatorului și administratorului Casian Tamara Trifon, care în
conformitate cu art. 76 lit. j) a Legii insolvabilității este persoana care-i obligată
conform legii să asigure integritatea bunurilor pe care le are în administrare,
cunoscînd cu certitudine că imobilul cu nr. cadastral 8001106.085 și anume: terenul
pentru construcții cu suprafața de 1.1353, precum și imobilul cu nr. cadastral
5001106.085.01 și anume: construcția- clădire de producere cu suprafața de 1156 m2
amplasat pe acest teren, situat în or. Strășeni str. Alexei Mateevici, care aparțineau
SRL „Intermag” și care făceau parte din masa debitoare, se află sub sechestru
conform încheierii Curții de Apel Economice din 19 octombrie 2009 și 14 ianuarie
2010, încălcînd art. 76 lit. d) și art. 78 alin. (3) al Legii insolvabilității, acționînd cu
intenție directă, a încheiat un contract de vînzare-cumpărare prin care a vîndut
întreprinderii „Agrostoc” bunurile sus menționate care se aflau sub sechestru.
Aceste acțiuni ale inculpatei Casian Tamara au fost încadrate juridic în baza art. 251
Cod penal.
Tot ea, la 30 noiembrie 2009 a înaintat un denunț cu bună știință fals în adresa
CPR Ungheni, în scopul de a-1 învinui pe Croitor Victor de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 251 Cod penal, pentru înstrăinarea bunurilor sechestrate și anume:
60 tone de grîu furajer recoltat din roadă anului 2009, care a fost transmis la păstrare
acestuia. La denunț, Casian Tamara a anexat procesul-verbal de sechestru din 10
august 2009 unde a inclus date denaturate. Pe acest caz, la 07 decembrie 2009 a fost
pornită urmărirea penală în baza art. 251 Cod penal, ulterior în cadrul urmăririi
penale faptele expuse în denunț de către Casian Tamara nu s-au confirmat,
4
dimpotrivă infirmîndu-se și drept efect la 20 mai 2011, urmărirea penală în privința
lui Croitor Victor a fost încetată, din motiv că fapta sa nu este prevăzută de legea
penală ca infracțiune. Astfel, acțiunile lui Casian Tamara Trifon, au fost încadrate în
baza art. 311 alin. (2) lit. c) Cod penal.
Tot ea, îndeplinind funcția de administrator al insolvabilității al SRL
„Agrotod”, conform hotărîrii Curții de Apel Economice din 16 februarie 2009, fiind
obligată imediat să aplice sechestru asupra a 60 tone de grîu, care aparținea SRL
„Agrotod” în folosul BC „Banca Socială” SA filiala Ungheni, nu și-a îndeplinit
obligațiile, fapt ce a dus la repartizarea de către fondatorul SRL „Agrotod” Croitor
Victor la cotași, în perioada 13-15 noiembrie 2009, a cantității de 60 tone de grîu,
astfel fiindu-i cauzat creditorului SRL „Agrotod” un prejudiciu considerabil în sumă
de 60 000 lei. Ulterior, Casian Tamara, folosindu-se de situația de serviciu în interes
personal, la 16 noiembrie 2009 1-a impus pe Croitor Victor să semneze procesul-
verbal de sechestru asupra 60 tone de grîu, cu o dată anterioară, cu scopul de a duce
în eroare creditorul și a nu fi sancționată pentru neîndeplinirea atribuțiilor de
serviciu în folosul debitorului. Aceste acțiuni ale inculpatei Casian Tamara au fost
încadrate în baza art. 335 alin. (1) Cod penal.
La fel, Casian Tamara, îndeplinind funcția de administrator al procedurii de
insolvabilitate al SRL „Agrotod”, la 16 noiembrie 2009 a întocmit procesul-verbal
de sechestru a 60 tone de grîu furajer și 78 ha de semănături de floarea soarelui în
care a introdus date vădit false, indicînd data întocmirii 10 august 2009 și incluzînd
în calitate de martor la întocmirea procesului-verbal pe Golovatic Veronica, precum
și faptul că a transmis bunurile sechestrate spre păstrare lui Croitor Victor, fapte
care nu corespund realității, procesul-verbal de sechestru fiind întocmit și semnat la
16 noiembrie 2009. Aceste acțiuni s-au soldat cu daune creditorului în valoare de 60
000 lei, fiind calificate în baza art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal.
4.2. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat faptul că, prima
instanță, la adoptarea sentinței, incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și
astfel, eronat a ajuns la concluzia că, faptele inculpatei nu întrunesc elementele
constitutive ale infracțiunii și nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Analizînd circumstanțele de fapt reținute în sarcina inculpatei constatate din
totalitatea de probe acumulate la cauza penală: declarațiile inculpatei și ale
martorilor depuse pe parcursul urmăririi penale și în cadrul ședințelor de judecată a
primei instanțe și celei de apel, materialele dosarului prin prisma prevederilor art.
101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblul din punct de vedere al
coroborării lor, ultima a considerat ca fiind constatate cu certitudine faptele comise
de către inculpata Casian Tamara ce se încadrează în baza art. 251, 311 alin. (2) lit.
c), 335 alin. (1), 361 alin. (2) lit. d) Cod penal.
În recursul ordinar declarat de inculpata Casian Tamara și avocatul acesteia,
Țurcanu Alexei se solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței
de achitare.
Recurenții, invocînd ca temeiuri de declarare a recursului- art. 427 alin.(1) pct.
8) și 9) Cod de procedură penală, menționează faptul că privitor la capătul de
învinuire pe art. 251 Cod penal, privită sub aspectul art. 14 Cod penal, fapta
5
incriminată lui Casian Tamara nu există. Potrivit Legii insolvabilității,
administratorul valorifică și/sau lichidează masa debitoare, noțiune ce lipsește în
latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal. Prin acțiunile
inculpatei, nu au fost cauzate prejudicii, astfel lipsește calificativul „prejudiciabilă”,
iar bunul din masa debitoare a fost valorificat în strictă conformitate cu dispozițiile
Legii insolvabilității, deci lipsește și calificativul „săvîrșită cu vinovăție”. Astfel,
potrivit alin. (2) art. 3 Cod penal, interpretarea extensivă defavorabilă și aplicarea
prin analogie a legii penale sunt interzise.
Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 311 Cod penal se realizează
prin acțiunea de denunțarea cu bună știință falsă, în scopul de a-l învinui pe cineva
de săvîrșirea unei infracțiuni, făcută unui organ sau unei persoane cu funcție de
răspundere, care sunt în drept de a porni urmărirea penală.
Astfel, este inadmisibilă concluzia Colegiului penal precum că prevederile art.
263 alin. (7) nu sunt relevante pe cauza dată. Însă înainte de începerea examinării
plîngerii, organul de urmărire penală urma să-i explice lui Casian Tamara
răspunderea pe care o poartă în caz dacă denunțul este intenționat calomnios, fapt
consemnat obligatoriu în procesul-verbal sau, după caz, în conținutul denunțului sau
al plîngerii și confirmat prin semnătura sa. Neconformarea dispozițiilor art. 263 Cod
de procedură penală face imposibilă atragerea lui Casian Tamara la răspunderea
penală pentru denunțare cu bună știință falsă.
Privitor la capătul de învinuire pe art. 335 alin. (1) Cod penal, nu este clar
pentru ce este învinuită inculpata: pentru că a falsificat procesul-verbal de aplicare a
sechestrului pe 60 tone de grîu sau pentru că i-a impus atît pe Croitor Victor cît și pe
Golovatiuc Veronica să semneze un act care conținea date false, și anume data
întocmirii acestuia. Astfel, concluzia instanței de apel este absolut contrară actului
de învinuire și probelor cauzei. Iar daunele în proporții considerabile intereselor
publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale BC ”Banca Socială” SA nu
s-au produs din acțiunea de a-l impune pe Croitor Victor să semneze procesul-
verbal, potrivit căruia, grîul era deja înstrăinat, fapt recunoscut de acesta și probat
prin declarațiile martorilor.
Referitor la procesul-verbal cu privire la aplicarea sechestrului, după natura sa
juridică, nu reprezintă un act oficial în sensul art. 361 Cod penal deoarece nu este
prevăzut de lege. Nici una din norme, care se referă la măsurile de asigurare nu
obligă administratorul insolvabilității să le execute prin întocmirea unui astfel de
document precum procesul-verbal de sechestru. Un act poate fi considerat oficial și
acordă drepturi sau eliberează de obligații doar în cazul în care este prevăzut de o
normă legală.
Astfel, contravine probelor cauzei concluzia Colegiului penal precum că
„acțiunile de falsificare a procesului-verbal de aplicare a sechestrului pe 60 tone de
grîu și 78 ha de semănături, are legătură cauzală cu prejudiciul adus BC ”Banca
Socială” SA în valoare de 60 000 lei”.
În această ordine de idei, lipsește legătura cauzală dintre acțiune și prejudiciu,
or în lipsa acestuia, faptele imputate nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute
de art. 335 alin. (1) și 361 alin. (2) lit. d) Cod penal.
6
Verificînd argumentele invocate în recursul ordinar în raport cu materialele
cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că recursul declarat urmează a fi
admis din următoarele considerente.
Recurenții au invocat în recursul ordinar declarat ca temeiuri pentru recurs
pct. 8) și 9) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.
Conform pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a
instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul
cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii, iar conform pct. 9) alin. (1) al
aceluiași articol, în cazul cînd - inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu
este prevăzută de legea penală.
Instanța de recurs menționează că temeiul prevăzut în pct. 8) alin. (1) al art.
427 Cod de procedură penală și-a găsit reflectare în cauza dată.
Conform prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de
apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar.
Verificînd legalitatea hotărîrilor atacate sub acest aspect, Colegiul penal lărgit
reține următoarele.
La judecarea apelului, instanța de apel a comis o eroare de drept, prin
verificarea superficială a legalității și temeiniciei sentinței de achitare și neîntemeiat
a ajuns la concluzia de vinovăție a lui Casian Tamara în săvîrșirea infracțiunilor
prevăzute de:
- art. 251 Cod penal, înstrăinarea bunurilor sechestrate, săvîrșită de o persoană
căreia i-au fost încredințate aceste bunuri sau care era obligată, conform legii,
să asigure integritatea lor;
- art. 311 alin. (2) lit. c) Cod penal, denunțarea cu bună știință falsă în scopul
de a-1 învinui pe cineva de săvîrșirea unei infracțiuni, făcută unui organ sau
unei persoane cu funcție de răspundere, care sînt în drept de a porni urmărirea
penală, însoțită de crearea artificială a probelor acuzatoare;
- art. 335 alin. (1) Cod penal, folosirea intenționată de către o persoană care
gestionează o organizație comercială, obștească sau o altă organizație
nestatală a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese
personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor
publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau
juridice;
- art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, confecționarea, deținerea și folosirea
documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații,
confecționarea sau vînzarea imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale
unor întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și
forma juridică de organizare, soldate cu daune în proporții mari intereselor
publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau
juridice, astfel fiind greșit admis apelul procurorului.
Potrivit textului sentinței pronunțate în cauză, instanța a concluzionat că
acuzarea nu a prezentat careva probe, iar organul de urmărire penală, contrar
prevederilor art. 21, 24, 52, 95, 100-101 Cod de procedură penală, nu a asigurat o
7
bună desfășurare a urmăririi penale, încălcîndu-se atît principiile legalității și
egalității, cît și a aprecierii din punct de vedere al pertinenței, concludenței și
veridicității a fiecărei probe.
Prima instanță just și-a bazat concluziile de achitare a lui Casian Tamara de
sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunilor prevăzute de art. 251, 311 alin. (2) lit. c),
335 alin. (1), 361 alin. (2) lit. d) Cod penal pe:
- declarațiile martorilor Burda Marian, Lavric Vladislav, Gîlcă Iurie, Pidghirnîi
Radu, Tagadiuc Igor, Tarîță Dumitru, Croitoru Victor, Golovatic Veronica, Slivca
Ecaterina, Grigoraș Vasile, Caț Elena, Sula Vasile;
- încheierea Curții de Apel Economice din 19 octombrie 2009 de numire în calitate
de administrator provizoriu al debitorului ÎI „Casian Tamara”, deținător de licența
seria AMMI1 nr. 026867 din 26 decembrie 2007 a cărei fondator și administrator
este Casian Tamara Trifon, deasemenea prin încheierea dată, în calitate de măsură
asiguratorie, a fost pus sechestru pe bunurile debitorului și pe corespondența
comercială, obligînd administratorul provizoriu să notifice instanța de judecată
despre aplicarea măsurilor de asigurare indicate pentru a fi sistate orice acțiuni cu
bunurile ce aparțin SRL „Intermag” (vol. 1, f. d. 41);
- încheierea Curții de Apel Economice din 14 ianuarie 2010, la pronunțarea căreia a
asistat și administratorul provizoriu Casian Tamara, prin care s-a dispus intentarea
procesului de insolvabilitate față de SRL „Intermag” cu numirea în calitate de
administrator al procedurii de insolvabilitate a SRL „Intermag”, ÎI „Casian Tamara”
a cărei fondator și administrator este Casian Tamara Trifon și cu aplicarea măsurii
de asigurare sechestrarea bunurilor și conturilor ce aparțin SRL „Intermag” cu
obligarea administratorului insolvabilității să prezinte pînă la prima adunare a
creditorilor un raport privind executarea măsurilor de asigurare, aplicate față de
debitor (vol. 1, f.d. 143-144);
- scrisoarea nr. 7 din 24 octombrie 2009 din numele administratorului provizoriu
Casian Tamara emisă de către OCT Strășeni prin care se solicită aplicarea măsurilor
de asigurare aplicate prin încheierea Curții de Apel Economice din 19 octombrie
2009, totodată fiind remisă și copia încheierii respective (vol. 2, f.d. 79);
- contractul de vînzare-cumpărare din 09 septembrie 2010 încheiat între SRL
„Intermag” reprezentată de către ÎI „Casian Tamara” în calitate de vînzător și
Cooperativa de întreprinzător „Agrostoc” în persoana președintelui Tagadiuc Igor în
calitate de cumpărător, prin care vînzătorul vinde, iar cumpărătorul cumpără
imobilul cu nr. cadastral 8001106.085 și anume terenul pentru construcții cu
suprafața de 1,1353 m.p, precum și imobilul cu nr. cadastral 8001106.085.01 și
anume construcția-clădire de producere cu suprafața de 1156 m.p., amplasat pe acest
teren, situat în or. Strășeni str. Alexei Mateevici, care aparțineau SRL „Intermag”
(vol. 1, f.d. 131-132);
- procesul -verbal al Adunării Creditorilor SC „Intermag” SRL din 09 iulie 2010 la
care au fost convocați reprezentații Comitetului Creditorilor și în urma căruia s-a
decis comercializarea imobilul, cu nr. cadastral 8001106.085 și anume terenul
pentru construcții cu suprafața de 1,1353 m.p., precum și imobilul cu nr. cadastral
8001106.085.01 și anume construcția-clădire de producere cu suprafața de 1156
8
m.p. amplasat pe acest teren, situate în or. Strășeni, str. Alexei Mateevici, care
aparțineau SRL”Intermag” și făceau parte din masa debitoare, se află sub sechestru
conform încheierilor Curții de Apel Economice din 19 octombrie 2009 (vol. 1, f.d.
158-159);
- denunțul adresat de către Casian Tamara comisariatului de poliție a r-nului
Ungheni, cu referire la acțiunile lui Croitor Victor cu privire la înstrăinarea a 60 tone
de grîu, recoltat din roada anului 2009, transmis spre păstrare directorului Croitor
Victor (vol. 1, f.d. 7);
- hotărîrea Curții de Apel Economice din 16 februarie 2009, prin care a fost intentată
procedura de insolvabilitate în privința SRL “Agrotod”, desemnat în calitate de
administrator al insovabilității Casian Tamara, aplicat sechestru pe toate bunurile,
conturile bancare, conducerea SRL ”Agrotod” înlăturată de la gestionarea
patrimoniului, atribuțiile de dispoziție fiind transmise administratorului
insolvabilității (vol. 1, f.d. 8);
- procesul-verbal de sechestru a 60 tone de grîu furajer și 78 ha de semănături de
floarea soarelui, întocmit la 16 noiembrie 2009 de către administratorul procedurii
de insolvabilitate a SRL „Agrotod” Casian Tamara în care a introdus date vădit
false, indicînd data întocmirii 10 august 2009 și incluzînd în calitate de martor la
întocmirea procesului-verbal pe Golovatic Veronica, precum și faptul că a transmis
bunurile sechestrate spre păstrare lui Croitor Victor, fapte care nu corespund
realității, procesul-verbal de sechestru fiind întocmit și semnat la 16 noiembrie 2009
(vol. 1, f.d. 161);
- foile de parcurs pentru autoturismul de serviciu al BC „Banca Socială” filiala
Ungheni, conform cărora s-a constatat că la data de 10 august 2011, autoturismul de
serviciu al băncii respective a avut deplasări doar prin or. Ungheni, pe cînd la 16
noiembrie 2009 s-a deplasat în s. Todirești r-nul Ungheni (vol. 1, f.d. 70-74).
Astfel, sunt corecte concluziile primei instanțe precum că inculpata Casian
Tamara urma să fie achitată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod
penal, din motiv că fapta nu întrunea elementele unei infracțiuni, bazîndu-și
constatările pe probele verbale și în scris prezentate și în analiza faptului dacă
acuzările au fost bine justificate la standardul de dovadă „în afara dubiilor
rezonabile”, care pot rezulta din coexistența deducerilor suficient de puternice, clare
și concordante sau a similarelor prezumției de fapt necombătute, luîndu-se în
considerație comportamentul părților cînd sunt obținute dovezile.
În această ordine de idei, ÎI „Casian Tamara”, a cărui fondator și administrator
este Casian Tamara, numită în calitate de administrator provizoriu și respectiv
administrator al procedurii de insolvabilitate a SRL „Intermag”, conform hotăririi
Curții de Apel Economice din 14 martie 2010, la 09 septembrie 2010 a încheiat un
contract de vînzare-cumpărare, prin care a înstrăinat SC „Agrostoc” SRL imobilul
cu nr. cadastral 8001106.085, și anume terenul pentru construcții cu suprafața de
1.1353, precum și imobilul cu nr. cadastral 5001106.085.01 construcția- clădire de
producere cu suprafața de 1156 m2 amplasat pe acest teren, situat în or. Strășeni str.
Alexei Mateevici, bunuri care făceau parte din masa debitoare a SRL „Intermag” și
9
care se aflau sub sechestru conform încheierilor Curții de Apel Economice din 19
octombrie 2009 și din 14 ianuarie 2010 (vol. 2, f.d.131-133).
Colegiul penal subliniază că obiectul material al infracțiunii prevăzute de art.
251 Cod penal pot fi bunurile sechestrate în conformitate cu exigențele art. 174-177
Cod de procedură civilă, 203-208 Cod de procedură penală, art. 199-201 Cod fiscal,
art. 246 Cod vamal, art. 23 Legea cu privire la prevenirea și combaterea corupției,
art. 24 Legea cu privire la combaterea terorismului, art. 36 Cod electoral, în privința
cărora, în dependență de norma legală ce urmează a fi aplicată, organul autorizat
emite ordonanța, decizia sau hotărîrea cu privire la punerea bunurilor sub sechestru
întru executarea căreia, reprezentantul organului de urmărire penală întocmește un
proces-verbal conform prevederilor art. 260 și 261 Cod de procedură penală,
executorul judecătoresc - un proces-verbal conform prevederilor art. 118 Cod de
executare, funcționarul fiscal întocmește în două exemplare, după modelul aprobat
de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, lista bunurilor sechestrate, iar funcționarul
vamal - procesul-verbal conform art. 243 din Codul vamal. În procesul - verbal sau,
după caz, în lista de inventariere, în particular: se enumără toate bunurile materiale
puse sub sechestru, indicîndu-se numărul, măsura sau greutatea lor, materialul din
care sunt confecționate și alte elemente de individualizare și, pe cît e posibil, costul
lor. La fel, se indică care bunuri materiale sunt ridicate și care sunt lăsate pentru
păstrare; se consemnează declarațiile persoanelor prezente și ale altor persoane
despre aparența bunurilor puse sub sechestru.
Totodată, latura obiectivă a infracțiunii rezultă din dispoziția art. 251 Cod
penal și poate să se manifeste în mod alternativ prin una din următoarele modalități
normative: însușirea, înstrăinarea; substituirea, tăinurea; utilizarea bunurilor
sechestrate sau confiscate în alte scopuri.
În speță, la 20 mai 2010 a fost convocată Adunarea Creditorilor la care s-a
luat hotărîrea de a continua procedura de insolvabilitate prin valorificarea masei
debitoare și ulterior de lichidare a SC „Intermag” SRL, fiind ales și Comitetul
Creditorilor (vol. 1, f.d. 30-32). Prin hotărîrea Comitetului Creditorilor din 09 iunie
2010 s-a dispus expunerea bunului cu nr. cadastral 8001106.085 și anume: terenul
pentru construcții cu suprafața de 1.1353. precum și imobilul cu nr. cadastral
5001106.085.01 și anume: construcția- clădire de producere cu suprafața de 1156 m2
amplasat pe acest teren, situat în or. Strășeni str. Alexei Mateevici spre vînzare la
licitație (vol. 1, f.d-158-159). Aprobarea prețului a fost stabilit la 06 iulie 2010, fiind
valorificat tot de către Comitetul Creditorilor prin procesul-verbal al Adunării
Comitetului Creditorilor SC „Intermag” SRL în proces de insolvabilitate din 09
iunie 2010 (vol. 1, f.d. 86-88). La 06 iulie 2010, comisia de licitație, avînd în
componență creditorii BC „Moldova –Agrindbank” SA, BCR “Chișinău” SA, BC
”Mobiasbancă” SA, a hotârît stabilirea pasului la licitația cu strigare pentru vînzarea
bunului imobil amplasat în or. Strășeni. str. Alexei Mateevici în mărime de 250 000
lei (vol. 2, f.d. 162).
Prin prisma art. 76, 139 al Legii insolvabilității, dupa adunarea de raportare,
administratorul valorifică și realizarea în mod neîntirziat, în condiții cît mai
avantajoase și în timpul cel mai potrivit masa debitoare, în măsura în care adunarea
10
creditorilor nu a hotarît altfel. În conformitate cu normele legale, instanța de
judecată just a reținut că organul abilitat de lege cu drept de a primi hotărîrea privind
valorificarea masei debitoare este Comitetul Creditorilor. Or, în conformitate cu art.
76 alin. (1) lit. e) al Legii insolvabilității, administratorul insolvabilității are atribuția
de a executa hotărîrile Comitetului Creditorilor.
Prin urmare, în cadrul procesului de insolvabilitate al SRL ..Intermag”, la
valorificarea bunului imobil s-a procedat în corespundere cu prevederile Legii
insolvabilității, scopul sechestrului fiind asigurarea posibilității achitării creanțelor
creditorilor, bunul fiind evaluat, expus la licitație, iar mijloacele financiare au fost
direcționate pentru achitarea creanței garantate, către creditorul gajist BC„Moldova
Agroindbank” SA, iar bunurile au fost evaluate și expuse la licitație, informația fiind
publicată în Monitorul Oficial (vol. 1, f.d. 29).
La fel, prima instanță just a concluzionat că nu poate fi reținut argumentul
învinuirii precum că, Casian Tamara nu a informat creditorii despre sechestru
aplicat pe bunuri, dat fiind faptul că, în conformitate cu Legea insolvabilității, ultima
a notificat imediat despre aplicarea măsurilor de asigurare în Registrul de stat al
întreprinderilor și Registrul de stat al organizațiilor, Registrul bunurilor imobile și
alte registre în care s-a înregistrat gajul, băncile, organele cadastrale teritoriale,
autoritățile vamale, oficiile poștale, stațiile de cale ferată, depozitele portuare și
vamale, alte locuri de înmagazinare din circumscripția în care debitorul își are sediul
ori dispune de filiale sau sucursale pentru a sista orice operațiune cu bunurile
debitorului, cerîndu-le acestora, de asemenea, să-i predea corespondența debitorului
și orice alte comunicări sosite pe adresa lui. Totodată, suplimentar la notificarea
efectuată, instanța poate dispune publicarea, în modul prevăzut din Legea
insolvabilității la art. 19, a dispozitivului încheierii de aplicare a măsurilor de
asigurare.
Mai mult, instanța de judecată întemeiat a reținut că administratorul
insolvabilității, în persoana lui Casian Tamara a avut obligația să asigure integritatea
masei debitoare prin realizarea măsurilor sus-menționate, cu valorificarea ulterioară
a masei debitoare. Or, în procesul de insolvabilitate scopul sechestrului este
asigurarea posibilității achitării creanțelor creditorilor, iar valorificarea imobilului și
anume terenul pentru construcții cu suprafața de 1.1353 și construcția clădire de
producere cu suprafața de 1156 m.p. amplasată în or. Strășeni, str. Alexei Mateevici
a realizat scopul sechestrului.
În cadrul procesului de insolvabilitate, administratorul, efectuînd acțiuni în
corespundere cu prevederile Legii insolvabilității în scopul achitării creanțelor
creditorilor, nu are obligația (adică nu trebuie) să solicite ridicarea sechestrului de pe
bunuri de la instanța de judecată care a inițiat procedura de insolvabilitate.
Astfel, toate acțiunile administratorului au fost îndreptate spre valorificarea
bunului grevat cu gaj, pentru acoperirea cît mai urgentă a creanței creditorului
garantat BC „Moldova–Agroindbank” SA și nu 1-a înstrăinat cu însușirea
mijloacelor financiare sau direcționarea lor în alte scopuri contrare scopului
sechestrului.
11
Mai mult, martorul Burda Marian a confirmat că, în anul 2009, în calitate de
reprezentant al BC”Moldova – Agroindbank” SA a participat la ședințele
comitetului creditorilor, în care se petreceau discuții cu referire la evaluarea masei
debitoare și realizarea acesteia prin scoaterea bunului la licitație. Bunul a fost
evaluat de către o companie independentă și banca nu a fost împotriva ca acest bun
să fie realizat la prețul indicat, cu toate că acesta nu a acoperit creanțele BC
„Moldova-Agroindbank” SA.
La fel, martorul Tagadiuc Victor a confirmat că, activînd în calitate de
președinte al cooperativei “Agrostoc”, care se deservește la BC „Moldova–
Agroindbank” SA și de la reprezentanții băncii menționate și anunțul din Monitorul
Oficial, a aflat că se vinde un bun imobil.
Cu referire la declarațiile martorului Lavric Vladislav, reprezentantul
creditorului SRL „Minevra Exim”, la plîngerea căreia a fost pornită urmărirea
penală, instanța de judecată just a reținut că, creditorul SRL „Minevra Eschim” este
unul cu statut chirografar și creanțele acestuia pot fi satisfăcute doar după ce vor fi
satisfăcute creanțele creditorilor garanți precum este BC „Moldova–Agroindnak”
SA, ultimul fiind de acord cu prețul la care a fost realizat bunul imobil, cu toate că,
creanțele nu au fost stinse pe deplin, în acest sens existînd și hotărîrea adunării
creditorilor, iar contractul de vînzare -cumpărare a bunului imobil nu a fost contestat
de nimeni.
La caz, s-a stabilit cu certitudine că, sechestrul asupra bunului a fost aplicat în
scopul asigurării posibilității achitării creanțelor, care a fost valoritifcat cu
respectarea Legii insolvabilității.
În această ordine de idei, prima instanță corect a ajuns la concluzia că Casian
Tamara urma a fi achitată pe acest capăt de acuzare pe motiv că în acțiunile ei nu se
întruneau elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal.
Cu referire la episodul privind denunțarea cu bună știință falsă în scopul de a-l
învinui pe cineva de săvîrșirea unei infracțiuni, făcută unui organ sau unei persoane
cu funcție de răspundere, care sînt în drept de a porni urmărirea penală, însoțită de
crearea artificială a probelor acuzatoare art. 311 alin. (2) lit. c) Cod penal, prima
instanță just a statuat că calificativele de denunțare falsă și caracteristica normei de
lege penală imputată lui Casian Tamara se evidențiază prin următoarele elemente:
Acțiunea de denunțare trebuie obligatoriu să fie falsă, adică să nu corespundă
adevărului;
Caracterul mincinos al denunțării să se refere în mod obligatoriu la situația
persoanei învinuite, căreia i se pune în seamă o infracțiune inexistentă ori o faptă
reală,care nu constituie infracțiune, însă prin falsificarea trăsăturilor ei se prezintă ca
infracțiune;
Denunțarea falsă să fie făcută numai prin denunț;
Denunțarea falsă să fie adresată unui organ sau unei persoane cu funcții de
răspundere, care sunt în drept de a porni urmărirea penală;
Denunțarea falsă să se refere în mod obligatoriu la săvîrșirea unei infracțiuni.
Astfel, potrivit cererii - denunț a lui Casian Tamara (vol. 3, f.d. 7), aceasta a
menționat, că „conform hotărîrii Curții de Apel Economice din 16 februarie 2009 a
12
fost intentată procedura de insolvabilitate față de SRL „Agrotod”. Prin hotărîrea în
cauză au fost puse sub sechestru toate bunurile întreprinderii. Prin procseul - verbal
din 10 august 2009 în calitate de administrator al insolvabilității, a pus sechestru pe
60 tone de grîu furajer, recoltat din roadă anului 2009, care a fost transmis la
păstrare directorului Croitor Victor. Grîul în cauză a fost gajat BC „Banca Socială”
SA conform contractului de gaj nr. 54 din 20 octombrie 2008. Necătînd la aceasta,
Croitor Victor a înstrăinat grîul în cauză, acțiuni ce întrunesc indicii infracțiunii
prevăzute de art. 251 Cod penal: însușirea, înstrăinarea, substituirea sau tăinuirea
bunurilor, sechestrate sau confiscate ori utilizarea lor în alte scopuri, săvîrșită de o
persoană căreia i-au fost înredințate aceste bunuri sau care era obligată, conform
legii, să asigure integritatea lor”.
Instanța de judecată întemeiat a relevat că în cererea denumită denunț
înaintată de Casian Tamara în adresa organelor de drept, privind comiterea a careva
acțiuni infracționale, s-a constatat absența elementului material al laturii obiective al
infracțiunii de denunț fals, întrucît în conformitate cu Legea nr. 64 din 23 aprilie
2010 „Cu privire la libertatea de exprimare”, orice persoană are dreptul la libertate
de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a comunica
fapte și idei. Astfel, inculpata Casian Tamara a comunicat liber, fără careva restricții
un fapt devenit cunoscut acesteia. În cadrul informației furnizate, Casian Tamara a
înaintat întrebări organelor de drept pentru a fi verificate, dacă în acțiunile lui
Croitor Victor se conțineau elementele infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal.
Or, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că, 60 tone de grîu au fost înstrăinate
de către Croitor Victor, ultimul, fiind audiat în cadrul cercetării judecătorești, a
mărturisit faptul înstrăinării bunurilor de către el și a confirmat că îi era cunoscut cu
certitudine interdicția de înstrăinare a grîului, care era gajat la BC „Banca Socială”
SA, filiala Ungheni, în scopul garantării rambursării creditului de către SRL
„Agrotod”.
Sunt justificate concluziile primei instanțe precum că ordonanța de încetare a
urmăririi penale în privința lui Croitor Victor, emisă la 24 octombrie 2011, pe motiv
că, în acțiunile ultimului lipseau elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de
art. 251 Cod penal, nu a echivalat cu constatarea faptului denunțării calomnioase de
către Casian Tamara. Organul de urmărire penală nu a apreciat care anume din
faptele expuse de către ultima în denunț sînt false.
Astfel, prin săvîrșirea unei infracțiuni se înțelege săvîrșirea oricăreia dintre
faptele pe care legea penală le prevede și le pedepsește ca infracțiuni consumate, ca
pregătire sau tentativă de infracțiune, precum, și participarea la comiterea acestora
în calitate de autor, instigator sau complice. Denunțarea falsă privind săvîrșirea altor
fapte ilicite (abateri disciplinare, contravenții administrative etc.), care nu sunt
infracțiuni, exclude prezența elementului material al laturii obiective al infracțiunii
de denunțare falsă.
Mai mult, denunțarea calomnioasă trebuie să fie făcută numai prin denunț,
concluzia dată rezultînd din conținutul termenului de denunțare, prin care se înțelege
acțiunea de a denunța, de a face un denunț. Alte acte de sesizare despre săvîrșirea
unei infracțiuni indicate în art. 262 Cod de procedură penală au rămas în afara
13
incriminării din art. 311 Cod penal. Or, alin. (2) art. 3 Cod penal interzice
interpretarea extensivă defavorabilă a legii penale. Denunțul trebuie să
îndeplinească condițiile indicate în art. 263 Cod de procedură penală.
În speță, sunt relevante prevederile art. 263 alin. (7) Cod de procedură penală
care prevede că persoanei care face denunț sau plîngere ce conține și denunț, i se
explică răspunderea pe care o poartă în caz dacă denunțul este intenționat
calomnios, fapt care se consemnează în procesul-verbal sau, după caz, în conținutul
denunțului sau al plîngerii și se confirmă prin semnătura persoanei care a făcut
denunțul sau plîngerea.
Astfel, din analiza probelor administrate, instanța de fond just a reținut că
Casian Tamara n-a fost preîntîmpinată despre atragerea la răspundere penală pentru
denunț fals. Neconformarea dispozițiilor art. 263 Cod de procedură penală face
imposibilă atragerea la răspundere penală pentru denunț.
Instanța de judecată întemeiat a ajuns la concluzia că, Casian Tamara urma să
fie achitată pe acest capăt de acuzare pe motiv că nu s-a constatat existența faptei
infracțiunii prevăzute de art. 311 alin. (2) lit. c) Cod penal.
Cu referire la episodul privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335
alin. (1) Cod penal, conform actului de învinuire se evidențiază că Casian Tamara
nu a îndeplinit în calitatea sa de administrator, obligația de aplicare imediată a
sechestrului asupra 60 tone de grîu, asupra căreia era instituit gajul (ca roadă
viitoare) în favoarea BC ”Banca Socială” SA întru satisfacerea creanței rezultate din
contractul de credit.
În conformitate cu prevederile art. 37, 38 al Legii insolvabilității, acestea
stabilesc procedura specială în raport cu sechestru aplicat asupra masei debitoare,
ultima neimpunînd în obligația administratorului insolvabilității aplicarea
sechestrului cu întocmirea procesului-verbal cu privire la sechestru, după cum este
învinuită de către organul de urmărire penală.
Astfel, copia hotăririi emise de către Curtea de Apel Economică cu privire la
intentarea procesului de insolvabilitate a fost expediată lui Croitor Victor la 18
februarie 2009. La 25 mai 2009, ultimul a fost prezent în ședința de judecată la
Curtea de Apel Economică, unde a fost informat despre aplicarea sechestrului
asupra bunurilor și faptul înlăturării de la gestionarea patrimoniului. Hotărîrea Curții
de Apel Chișinău a fost publicată și în Monitorul Oficial din 31 martie 2009. Mai
mult, prin încheierea Curții Apel Economice din 23 octombrie 2009, a fost admisă
cererea creditorului BC „Banca Socială”SA și s-a dispus transmiterea în posesia
băncii pentru valorificare, cu îndreptarea mijloacelor obținute la stingerea datoriei
față de creditorul garant - bunurile SRL “Agrotod”, și anume 60 tone de grîu gajate
conform contractului nr. 54 din 20 octombrie 2010. La 19 noiembrie 2011, BC
„Banca Socială” SA s-a adresat directorului SRL „Agrotod” cu privire la executarea
încheierii din 23 octombrie 2009. În atare situație, instanța de judecată corect a
constatat că, Croitor Victor a fost suficient informat cu privire la interzicerea
întreprinderii a careva acte de dispoziție asupra bunurilor, inclusiv asupra grîului,
care fiind audiat în calitate de martor, a confirmat că, era la curent cu obligațiile sale
14
față de obiectul gajat, însă oricum ar fi repartizat grîul către cotași, deoarece
majoritatea dintre ei erau persoane în vîrstă și aveau necesitate de grîul dat.
La fel, nu și-a găsit confirmarea nici faptul că, Croitoru Victor a fost impus de
către administratorul insolvabilității Casian Tamara să semneze procesul - verbal cu
privire la sechestru, care din declarațiile ultimului în ședința de judecată a rezultat
că, a semnat acest înscris benevol, nefiind impus de nimeni și nici nu a fost probat
calificativul invocat de către organul de urmărire penală „cauzarea de daune în
proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de
lege ale persoanelor fizice sau juridice” deoarece la data cînd Croitor Victor a
semnat procesul-verbal, grîul era deja înstrăinat, astfel fiind lipsă legătura cauzală
dintre acțiune (conform rechizitorului de a-1 impune pe Croitor Victor să semneze
procesul-verbal) și prejudiciul, ori în lipsa acestuia fapta imputată nu întrunește
elementele infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, care indică direct
asupra faptului că acțiunile de folosire intenționată de către o persoană care
gestionează o organizație comercială a situației de serviciu în interes material ori
alte interese personale, urmează să cauzeze daune în proporții considerabile
drepturilor și intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau juridice.
Sunt întemeiate concluziile instanței de judecată precum că, nu au fost
prezentate careva probe referitor la folosirea de către inculpată a situației de serviciu
în interes personal, prin prisma atribuțiilor de administrator al insolvabilității. În ce
privește invocarea de către organul de urmărire penală a poziției „pentru a nu fi
sancționată”, este lipsită de suport juridic, relevantă fiind hotărîrea Curții de Apel
Economice din 05 mai 2010, prin care a fost admisă cererea lui Casian Tamara de
demisie din funcția de administrator al insolvabilității. Careva carențe în activitaea
acesteia, instanța de judecată nu a stabilit. Mai mult, nimeni din creditori nu au
invocat careva pretenții, sau cauzarea prejudiciului, inclusiv BC „Banca Socială”
SA.
Analizînd în ansamblu probele administrate, instanța de judecată corect a
ajuns la concluzia că, inculpata Casian Tamara urma să fie achitată de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunea
elementele constitutive ale infracțiunii.
Conform rechizitorului Casian Tamara este învinuită de către organul de
urmărire penală și de faptul că, îndeplinind funcția de administrator al procedurii de
insolvabilitate al SRL „Agrotod”, la 16 noiembrie 2009 a întocmit procesul-verbal
de sechestru a 60 tone de grîu furajer și 78 ha de semănături de floarea soarelui, în
care a introdus date vădit false, indicînd data întocmirii 10 august 2009 și incluzînd
în calitate de martor la întocmirea procesului-verbal pe Golovatic Veronica, precum
și faptul că a transmis bunurile sechestrate spre păstrare lui Croitor Victor, fapte
care nu corespund realității, procesul-verbal de sechestru fiind întocmit și semnat la
16 noiembrie 2009. Aceste acțiuni s-au soldat cu daune creditorului în valoare de 60
000 lei.
Colegiul penal, subliniază că conform art. 361 Cod penal, acesta prevede
„confecționarea, deținerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale, a
15
imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituții,
organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare”
Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 361 Cod penal îl
constituie relațiile sociale cu privire la circulația legală a documentelor oficiale, care
acordă drepturi sau eliberează de obligații, precum și a imprimatelor, ștampilelor sau
a sigiliilor aparținînd unor întreprinderi, instituții sau organizații, apărate împotriva
confecționării, deținerii, vînzării sau folosirii unor asemenea entități.
În această ordine de idei, potrivit acestui text de lege, sunt corecte concluziile
primei instanțe precum că, ținînd cont de obiectul învinuirii, este sancționată
confecționarea unui act prin contrafacerea scrierii sau subscrierii sau prin alterarea
lui în orice alt mod, dacă făptuitorul folosește înscrisul falsificat ori îl încredințează
altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice.
Astfel, alterarea, în cazul infracțiunii menționate, se realizează asupra
materialității înscrisului însuși, a formei materiale și nu asupra conținutului,
împrejurărilor și faptelor despre care trebuie să facă proba -aceasta situație nefiind
incidentă în cauza dată.
Organul de urmărire penală a învinuit-o pe Casian Tamara că, a introdus date
false în procesul -verbal de sechestru a 60 tone de grîu și 78 ha de semănături de
floarea soarelui, indicînd data întocmirii 10 august 2009 și incluzînd în calitate de
martor la întocmirea procesului-verbal pe Golovatiuc Veronica, fapte ce nu
corespund realității, procesul-verbal de sechestru fiind întocmit și semnat la 16
noiembrie 2009.
Instanța de apel a concluzionat că Casian Tamara urmează a fi achitată de sub
învinuirea pe art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, motivînd că procesul-verbal de
sechestru în cazul dat nu poate fi considerat ca document oficial.
Concluzia instanței de apel precum că procesul-verbal de sechestru a
bunurilor întocmit de către administratorul procedurii de insolvabilitate a SRL
”Agrotod”, la data de 16 noiembrie 2009, Casian Tamara, nu poate fi considerat ca
document oficial, este greșită, întrucît noțiunea „document oficial” se referă nu doar
la documentele eliberate de autoritățile publice, dar și la documentele prezentate
autorităților publice.
Procesul-verbal de sechestru din 10 august 2009 a fost anexat la cererea
inculpatei Casian Tamara, prin care ultima a sesizat organele de urmărire penală.
Totodată, pentru a fi încadrate acțiunile în baza art. 361 Cod penal,
documentul oficial trebuie să acorde drepturi sau să elibereze de obligații.
În cazul dat, faptul întocmirii de către Casian Tamara a unui proces-verbal de
sechestru pe data de 16 noiembrie 2009, nu a generat raporturi juridice, deoarece
bunurile indicate în acesta, deja au fost puse sub sechestru în baza încheierii Curții
de Apel Economice din 16 februarie 2009.
Obiectul material al faptei infracționale prevăzute de art. 361 Cod penal îl
prezintă documentele oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații.
Prin urmare, prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia că Casian Tamara
urmează să fie achitată pe acest capăt de acuzare, pe motiv că nu s-a constatat
existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.
16
Instanța de recurs menționează că prima instanță a constatat și a motivat
argumentat că partea acuzării nu a prezentat probe incontestabile în confirmarea
vinovăției inculpatei Casian Tamara în cele incriminate și, astfel, corect a
concluzionat, că învinuirea imputată inculpatei pe toate capetele de învinuire este
neprobată și se bazează pe presupuneri, ceea ce rezultă din circumstanțele de fapt
stabilite în cauză.
Prin urmare, argumentele instanței de apel, precum că prima instanță nu a dat
apreciere corespunzătoare probelor administrate, sînt lipsite de careva suport
probant, deoarece din materialele cauzei rezultă, că prima instanță a examinat cauza
sub toate aspectele complet și obiectiv, cu expunerea argumentată asupra tuturor
probelor administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată și,
just le-a apreciat din punct de vedere al pertinentei și concludentei, iar în ansamblu -
din punct de vedere al coroborării lor.
Colegiul atestă că, instanța de apel, potrivit prevederilor normelor de
procedură penală, era obligată să indice care sînt erorile comise de prima instanță,
care a ajuns la concluzia de achitare a inculpatei pe capetele de învinuire, însă din
textul deciziei nu rezultă că au fost analizate sau combătute concluziile expuse în
sentință privind nevinovăția inculpatei. Totodată, instanța de apel, pe aceleași probe
care au stat la baza sentinței de achitare, a recunoscut-o vinovată pe inculpată fără a
indica, care sînt erorile de fapt și de drept comise de prima instanță, care a ajuns la
concluzia dată.
Astfel, reieșind din cele sus menționate, Colegiul penal conchide că, prima
instanță corect a reținut în acest sens prevederile art. 8 și 389 Cod de procedură
penală, în aspectul că o hotărîre de condamnare se adoptă numai în condiția în care,
în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii a fost
confirmată prin ansamblul de probe exacte, cercetate de instanța de judecată, cînd
toate versiunile au fost verificate, iar divergențile au fost lichidate și apreciate
corespunzător.
O sentință de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri. Colegiul reține
că prima instanță a ținut seama de aceste prevederi legale, precum și de principiul că
toate îndoielile apărute și care nu pot fi înlăturate, se tratează în favoarea
inculpatului și a adoptat soluția întemeiată.
Cele nominalizate sînt reflectate și în pct. 6 al Hotărîrii Plenului Curții
Supreme de Justiție „Privind sentința judecătorească” nr. 5 din 19 iunie 2006, din
care rezultă că „Vinovăția persoanei în săvîrșirea faptei se consideră dovedită numai
în cazul cînd instanța de judecată a dat răspuns la toate chestiunile prevăzute în art.
385 Cod de procedură penală, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției,
cercetînd nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate,
fiind interpretate în favoarea inculpatului și în urma unei proceduri legale”.
În acest sens, prima instanță just a ajuns la concluzia de achitare a lui Casian
Tamara de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 251, 335
alin. (1) Cod penal, pe motiv că faptele acesteia nu întrunesc elementele constitutive
ale infracțiunii și de art. 311 alin. (2) lit. c), 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe motiv
că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
17
Prin urmare, recursul declarat de inculpata Casian Tamara și avocatul
acesteia, Țurcanu Alexei este întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea totală a
deciziei instanței de apel, deoarece apelul a fost greșit admis, cu menținerea
sentinței în privința lui Casian Tamara.
Pentru aceste motive, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod
de procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de inculpata Tamara Casian și avocatul
acesteia, Alexei Țurcanu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 10 iunie 2013 în privința lui Casian Tamara Trifon, cu menținerea
sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 decembrie 2012.
Casian Tamara Trifon se consideră achitată de sub învinuirea de comitere a
infracțiunilor prevăzute de:
- art. 251, 335 alin. (1) Cod penal, pe motiv că faptele acesteia nu întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii;
- art. 311 alin. (2) lit. c), 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe motiv că nu s-a
constatat existența faptei infracțiunii.
Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la data de 13 mai 2014.
Președinte Petru Ursache
Judecători Ghenadie Nicolaev
Vladimir Timofti
Nicolae Gordilă
Ion Guzun
18
19