1ra-706/2014 — Art. 152 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 12 iunie 2013, Bivol Vladimir Stepan a fost condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 140 (una sută patruzeci) ore. Acțiunea civilă a părții vătămate Ursu Alexandru a fost respinsă.

În fapt, instanța de fond pe baza probelor administrate la dosar a constatat că, Bivol Vladimir, la data de 13 iunie 2012, pe la orele 17:00, aflîndu-se la casa părintească situată în s. Costești, r-nul Ialoveni, avînd scopul cauzării vătămărilor corporale medii, fiind în relații ostile, i-a aplicat cumnatului Ursu Alexandru mai multe lovituri cu un capăt de lemn peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i vătămări corporale medii. 1

Sentința nominalizată a fost atacată cu apel de către partea vătămată Ursu Alexandru, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie recalificate acțiunile inculpatului de la art. 152 alin. (1) în art. 152 alin. (2) lit. e), h), j), k) Cod penal și admiterea integrală a acțiunii civile înaintate. În susținerea apelului, a invocat că în cadrul examinării cauzei în prima instanță, au avut loc mai multe încălcări, care au afectat examinarea obiectivă a tuturor circumstanțelor cauzei, nefiind luate în considerație circumstanțele agravante prevăzute la art. 77 alin. (1) lit. b), c), d), k) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2013 a fost admis parțial apelul declarat, casată sentința în latura civilă și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a dispus încasarea de la inculpatul Bivol Vladimir în beneficiul părții vătămate Ursu Alexandru prejudiciul moral în mărime de 5 000 (cinci mii) lei. Acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. În rest, au fost menținute dispozițiile sentinței. 4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că, părții vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale medii, ultimul s-a aflat la tratament, cheltuind sume de bani, însă de către Ursu Alexandru nu au fost prezentate careva probe incontestabile pentru stabilirea cuantumului concret a prejudiciului material, care nu era posibil de constatat fără a amîna judecarea cauzei și reieșind din prevederile art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală, ultima a ajuns la concluzia de a admite în principiu acțiunea civilă, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. Totodată, instanța de apel a conchis ca fiind exagerată valoarea prejudiciului moral solicitată de către partea vătămată Ursu Alexandru în mărime de 1 000 000 lei, considerînd necesar încasarea prejudicului moral doar în sumă de 5 000 lei, ținînd cont că ultima a suportat suferințe morale și dureri fizice în urma aplicării loviturilor de către inculpatul Bivol Vladimir.

În recursul ordinar declarat de partea vătămată Ursu Alexandru se solicită casarea deciziei instanței de apel, motivînd că instanța de apel a examinat probele superficial, dînd o apreciere greșită circumstanțelor de fapt. Totodată, fără să țină cont de acestea și de faptele provocatoare intenționate, îndreptate cu rea voință asupra sănătății sale, cu presiuni, violență și prin înțelegere prealabilă, Ursu Tamara împreună cu fratele său, Bivol Vladimir, cu scopul dobîndirii ilicite a bunurilor și proprietății sale, agonisite în devălmășie, au pus la cale omorul lui. Mai mult, Ursu Tamara s-a adresat în instanța de judecată privind partajul averii comune în devălmășie, dorind să-l deposedeze de cota parte a sa.

Verificînd argumentele invocate în recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii 2 instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este declarat peste termen. În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală (modificat în redacția Legii nr. 66 din 05.04.2012, care a intrat în vigoare la 27.10.2012), termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Conform materialelor dosarului, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 19 noiembrie 2013 în prezența procurorului, inculpatului Bivol Vladimir, avocatului său, Marandici Nicolae și părții vătămate Ursu Alexandru, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d. 211-213) și înștiințați despre ziua pronunțării deciziei motivate – 17 decembrie 2013 ( f.d. 213). În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate la 17 decembrie 2013 expira la 17 ianuarie 2014, iar partea vătămată a avut reală posibilitate de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și de a declara recurs în termenul stabilit de lege. Aceste momente certifică faptul că termenul de 30 zile de contestare cu recurs a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost respectat, deoarece recursul în cauză a fost declarat de partea vătămată Ursu Alexandru la 14 februarie 2014 (f.d. 232-234), adică peste 1 lună și 28 zile de la data pronunțării deciziei motivate, prin urmare, Colegiul penal consideră că recursul în cauză a fost depus peste termen. Astfel, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 422, 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, rezultă că recursul declarat de partea vătămată Ursu Alexandru este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

Pentru aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de partea vătămată Alexandru Ursu împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2013 în cauza penală în privința lui Bivol Vladimir Stepan, din motiv că este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 mai 2014. Președinte Judecător Judecător Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Constantin Alerguș 3 4