1ra-665/2014 — art. 190 alin. 3 lit. c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 3 lit. c CP
- Temei legal
- 190 alin. 3 lit. c CP
1ra-665/2014 — art. 190 alin. 3 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr.1ra-665/14
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
02 aprilie 2014 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență:
președinte –Petru Ursache,
judecătorii –Ghenadie Nicolaev și Constantin Alerguș,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2013 de
inculpatul
Beșliu Vasile Gheorghe, născut la 10 iulie 1986, originar
și domiciliat în s. Pepeni, r-nul Sîngerei;
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
18.01.2013 - 25.04.2013 (prima instanță)
21.05.2013 – 20.11.2013 (instanța de apel)
26.02.2014 – 02.04.2014 (instanța de recurs
ordinar)
Asupra admisibilității recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 aprilie 2013 Beșliu
Vasile Gheorghe a fost condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal și i-a fost
stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 400 (patru sute) unități
convenționale ceea ce constituie 8000 (opt mii) lei cu privarea de dreptul de a ocupa
funcții în domeniu comerțului pe un termen de 2 ani.
Acțiunea civilă a fost admisă integral, fiind încasat de la Beșliu V. în beneficiul lui
Zagorodnoi J. prejudiciul material în mărime de 700 (șapte sute) euro, conform cursului
oficial în valută națională, la momentul executării.
În fapt, instanța de fond, pe baza probelor administrate a constatat că Beșliu
V. la 26.07.2012, urmărind scopul însușirii bunurilor altei persoane, intenționat,
prezentându-se ca lucrător a firmei SRL „ Armann Engineering ”, în timp ce se afla pe
teritoriul I.M. ,, Mugurel„ din com. Trușeni, mun. Chișinău, sub pretextul confecționării
unei porți rolante pentru garaj, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobîndit de la cet.
1
Borduja I. bani în sumă de 2200 lei, încheind cu ultimul un contract fictiv în acest sens,
cauzîndu-i astfel părții vătămate o daună materială în proporții considerabile.
Tot el, urmărind scopul însușirii bunurilor altei persoane, la 19.07.2012,
prezentându-se ca lucrător a firmei SRL „ Armann Engineering ”, în timp ce se afla în
curtea casei situate pe str-la 2 Rezistenței 14 din or. Durlești, mun. Chișinău, intenționat,
sub pretextul confecționării unei porți rolante pentru garaj, prin înșelăciune și abuz de
încredere a dobândit de la cet. Zagorodnoi Jan bani în sumă de 700 euro, încheind cu
ultimul un contract fictiv în acest sens.
Astfel, în urma săvârșirii infracțiunii Beșliu V. a cauzat părții vătămate o daună
materială considerabilă în sumă totală de 22 805 lei.
Cauza a fost examinată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Împotriva sentinței nominalizate a declarat apel procurorul care a solicitat
casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri, prin care inculpatului Beșliu V.
recunoscut vinovat în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod Penal, să-i fie aplicată o pedeapsă
sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu suspendarea condiționată a executării
pedepsei pe un termen de 3 ani cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul
comerțului pe un termen de 3 ani.
În motivarea apelului a indicat că instanța de judecată la adoptarea sentinței nu a
luat în considerație factorii care au influențat inculpatul la comiterea acestei infracțiuni
și anume: nu este încadrat în cîmpul muncii, obține surse de trai prin activități
temporare, periodice și nestabile, nu are careva ocupație permanentă care să-1
caracterizeze din punct de vedere pozitiv. Instanța nu a ținut cont de instituția
individualizării pedepsei care nu este altceva decît operațiunea de adaptare a pedepsei și
a executării ei la cazul concret și la persoana infractorului, astfel încît să se asigure
scopul ei și să se realizeze finalitatea răspunderii penale, deoarece inculpatul Beșliu V. a
comis o infracțiune cu intenție, iar pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,
corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2013 a
fost admis apelul declarat, casată sentința în partea aplicării pedepsei și pronunțată o
nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Beșliu V.
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod
Penal i-a fost stabilită pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții în domeniul comerțului pe termen de 2 ani.
Conform art. 90 Cod Penal a fost dispusă suspendarea condiționată a executării
pedepsei pe termen de un an.
În recursul ordinar declarat de inculpatul Beșliu V. invocîndu-se prevederile art.
427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, se solicită casarea deciziei cu menținerea
sentinței, menționînd că instanța de apel, la aplicarea pedepsei nu a ținut cont de căința
2
sinceră a sa și promisiunea că nu va mai comite în viitor infracțiuni, caracteristica
pozitivă precum și de existența copilului minor la întreținere.
Verificând argumentele invocate în recursul ordinar în raport cu materialele
cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, ca vădit neîntemeiat, din
următoarele considerente.
Conform art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil
în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile
invocate se încadrează în cele prescrise de art. 427 Cod de procedură penală, din care se
întrevede încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit
pentru jurisprudență.
Potrivit dispoziției art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs
trebuie să conțină motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și
solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală invocate în recurs și explicarea problemei de drept de importanță
generală adoptată în cauza dată.
În recursul ordinar drept temei de casare a deciziei a invocat prevederile pct. 6) alin.
(1) art. 427 Cod de procedură penală, cu toate acestea, Colegiul penal găsește relevant
în recursul declarat, temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură
penală, conform căruia, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a
repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord cu
individualizarea pedepsei stabilite, considerînd-o inechitabilă.
Colegiul penal menționează că starea de fapt și vinovăția inculpatului, nu se
contestă.
Colegiul penal conchide că instanța de apel a stabilit recurentului o pedeapsă
echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu caracterul și gradul prejudiciabil al
infracțiunii comise, cu consecințele survenite, cu faptul că inculpatul nu a întreprins
careva măsuri pentru a restitui prejudiciul cauzat, dar a tergiversat judecarea cauzei prin
neprezentarea în ședința de judecată, în instanța de apel, respectiv nu a conștientizat
pericolul social al infracțiunii comise.
Astfel, Colegiul remarcă că argumentul recurentului cu privire la menținerea
sentinței, prin care i-a fost stabilită pedeapsa cu amenda, nu poate fi reținut deoarece
toate circumstanțele atenuante deja au fost luate în considerație de instanța de apel.
Totodată, instanța de apel corect a menționat că chiar dacă inculpatul a solicitat
primei instanțe judecarea cauzei în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod Penal, concluzia
precum că Beșliu V. a colaborat intens cu organele de urmărire penală la descoperirea
3
infracțiunii nu poate fi reținută, deoarece infracțiunea a fost descoperită prin acțiunile
efectuate de către organul de urmărire penală.
Din aceste considerente, Colegiul penal conchide că pedeapsa stabilită lui Beșliu V.
este în limitele prevăzute de lege, fiind motivată sub aspectul exigențelor prevăzute de
art. 75 alin. (2) Cod Penal.
La fel este necesar de menționat că prima instanță și instanța de apel au comis o
eroare materială în partea constatatoare a hotărîrilor adoptate indicînd că de la cet.
Borduja I. au fost sustrași bani în sumă de 2200 lei în loc de suma de 12.200 lei, această
eroare urmează să fie corectată în conformitate cu prevederile art. 249 Cod de procedură
penală.
În asemenea condiții, instanța de recurs decide asupra inadmisibilității recursului
declarat, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile pct. 4) alin. (2) art. 432 Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Beșliu Vasile
Gheorghe împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20
noiembrie 2013 în cauza penală în privința sa, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 aprilie 2014.
Președinte Judecător Judecător
Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Constantin Alerguș
4