1ra-647/14 — art. 264 al.3 lit. a, b CP

Dosarul nr. 1ra-647/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 aprilie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Ion Arhiliuc și Liliana Catan,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Spînu Oleg în numele inculpatului Pereverzov Vladislav, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bender din 13 noiembrie 2013, în cauza penală în privința lui

Pereverzov Vladislav Serghei, născut la 13 august 1987,

originar și domiciliat în mun. Chișinău, or. Vadul Lui Vodă, str.

Ștefan cel Mare 9 „B”, ap. 2, moldovean, cetățean al Republicii

Moldova.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

29.01.2013;

Asupra recursului ordinar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă :

Vladislav a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal la 5 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de

4 ani, iar conform art. 90 Cod penal, pedeapsa numită cu închisoare a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 5 ani.

S-a dispus încasarea de la Pereverzov Vladislav în beneficiul lui: Toacă Ioana

prejudiciul material în sumă de 2400 lei; Petrov Alexandra prejudiciul material în

sumă de 2000 lei și prejudiciul moral în sumă de 300 lei; Cojocari Elena prejudiciul

moral în sumă de 1500 lei; Popova Elena prejudiciul material în sumă de 65000 lei și

prejudiciul moral în sumă de 35000 lei.

Vladislav la 16 octombrie 2011, în jurul orei 02.00, conducînd automobilul de model

„BMW 520 i”, cu n/î C PP 569, care aparținea cet. Popov Oleg, se deplasa cu viteză

excesivă pe traseul dintre sat. Șerpeni și sat. Delacău, r-nul Anenii Noi și încălcînd

prevederile Regulamentului circulației rutiere aprobat prin hotărîrea Guvernului nr.

713 din 27.07.1999 și anume:

- pct. 2 „În Republica Moldova vehiculele se conduc pe partea dreaptă a

carosabilului în sensul circulației”;

- pct. 42 al. (1) Determinarea benzilor de circulație se efectuează prin marcaj sau

1

indicatoarele rutiere 5.28 - 5.32.3, iar în lipsa acestora – de către conducătorii

vehiculelor, ținînd cont de lățimea carosabilului, gabaritele vehiculelor și intervalele de

siguranță necesare;

- pct. 42 al. (3) Pe drumurile cu circulația dublu sens care au cel puțin două

benzi într-o direcție este interzisă intrarea pe partea carosabilului destinată circulației

în sens opus;

- pct. 45 al. (1) Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu

limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori: a) starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar

permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și

particularitățile încărcăturii; d) condițiile rutiere; e) situația rutieră;

- pct. 47 al. (2) Limitele maxime de viteză pe drumurile publice sunt de 90

km/pe oră”, nu s-a isprăvit cu conducerea mijlocului de transport și a derapat de pe

traseu, lovindu-se într-un copac.

În rezultatul accidentului, pasagerului Oleg Popov i-au fost cauzate leziuni

corporale sub formă de traumă asociată închisă toraco-abdominală cu hemoragii difuze

în țesuturile moi ale cutiei toracice la nivelul fracturilor costale, multiple leziuni

costale pe stînga, ruptura plămînilor în regiunea hilului, ruptura biafragmei, ficatului și

stomacului, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 216/D-2011 din

07.11.2011, se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață și care au

legătură directă cu survenirea decesului lui Oleg Popov, iar pasagerei Toacă Iana i-a

fost cauzată fractura osului femural 1/3 superioare pe stînga cu deplasarea

fragmentelor, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 212 D-2011 din

01.11.2011, se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață, pasagerei

Petrov Alexandra i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumă cranio-

cerebrală închisă cu contuzia cerebrală gr. II, traumă vertebromedulară în regiunea

cervicală, fractură a oaselor bazinului pe dreapta fără deplasare, fractură

multifragmentală a corpurilor vertebrelor Ch3, Ch4, care conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 218/D-2011 din 07.11.2011, se califică ca vătămări

corporale grave periculoase pentru viață și pasagerei Cojocari Elena i-au fost cauzate

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 213/D-2011 din 01.11.2011, plagă

contuză în regiunea capului și se califică ca vătămare corporală ușoară.

sentința instanței de fond, care au solicitat casarea acesteia, cu condamnarea lui

Pereverzov Vladislav la 7 ani închisoare, invocînd că pedeapsa aplicată inculpatului

este prea blîndă și că prima instanță nu a ținut cont de faptul că acesta a recunoscut

vinovăția doar în prima instanță, nu a reparat prejudiciul material, nici moral, de faptul

că consecințele grave survenite au provocat suferințe persoanelor apropiate părților

vătămate, în cauză au avut de suferit persoane minore.

fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de procuror și de succesorul părții

vătămate Popova Elena, cu menținerea sentinței primei instanțe.

La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că, instanța de fond în baza

probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința

de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) CPP, le-a dat o apreciere justă

în sensul art. 101 CPP, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui

Pereverzov V. în baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, iar la individualizarea

2

pedepsei, instanța de fond a dat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75, 90 Cod

penal, astfel stabilindu-i inculpatului o pedeapsă echitabilă.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) CPP, care a solicitat casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, din motiv

că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- instanța greșit a interpretat și aplicat prevederile art. 75 și 90 Cod penal;

- instanța de apel nu a reținut că inculpatul nu a restituit daunele materiale

cauzate părților vătămate și nici nu a încercat să repare măcar parțial daunele cauzate

prin infracțiune;

- motivarea instanței de apel cu referire la personalitatea inculpatului este

eronată, or, în cauză nu s-a ținut cont de faptul că inculpatul a întreprins acțiuni cinice

în vederea coruperii succesorului părții vătămate Popova Elena, intimidînd-o în

vederea renunțării la dreptul de atac.

ianuarie 2013, a fost admis recursul procurorului, casată decizia instanței de apel, în

partea stabilirii pedepsei, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

La adoptarea soluției date, instanța de recurs a statuat că, la aplicarea pedepsei

lui Pereverzov Vladislav pentru infracțiunea comisă, instanțele ierarhic inferioare nu

au acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, astfel nu au argumentat

convingător care au fost motivele, ce ar permite aplicarea pedepsei, cu aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă prea blîndă. La fel,

instanța de recurs a mai reținut, că decizia instanței de apel este contrară art. 414, 417

CPP, or, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel de

procuror.

au fost admise apelurile declarate de procuror și de succesorul părții vătămate Popova

Elena, casată parțial sentința primei instanțe, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărîre, prin care lui Pereverzov Vladislav în baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod

penal i-a fost stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare în penitenciar de tip deschis, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

În rest, sentința a fost menținută.

7.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că, probele pe cauza

dată au fost analizate și verificate prin prisma art. 101 CPP, din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității, veridicității și în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, care confirmă vinovăția inculpatului Pereverzov Vladislav în baza art.

264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, însă, instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a ținut

cont în deplină măsură de prevederile art. 61, 75 Cod penal și neîntemeiat a aplicat art.

90 Cod penal.

În acest context, instanța de apel soluționînd chestiunea cu privire la pedeapsă, a

ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de gravitatea

infracțiunii comise, de personalitatea inculpatului, de circumstanțele atenuante și

agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului,

precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni din partea altor persoane, de

3

restabilirea echității sociale, astfel a conchis a-i aplica inculpatului o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 3 ani în penitenciar de tip deschis, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani.

decizia instanței de apel cu recurs ordinar, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) CPP,

prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care inculpatului Pereverzov Vladislav să-i fie stabilită o pedeapsă

nonprivativă de libertate, din motivul asprimii pedepsei, invocînd că instanța de apel la

stabilirea pedepsei inculpatului nu a luat în considerație prevederile art. 61, 75, 76 Cod

penal, stabilindu-i o pedeapsă prea aspră pentru infracțiunea săvîrșită, inculpatul

pentru prima dată a săvîrșit o infracțiune, nu are antecedente penale, se caracterizează

pozitiv, a recunoscut vina și s-a căit pentru cele săvîrșite, a recuperat prejudiciul cauzat

parțial, circumstanțe, care în opinia recurentului, în privința inculpatului poate fi

stabilită o pedeapsă nonprivativă de libertate.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia,

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) CPP, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazurile cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Însă, acest temei pentru declararea recursului ordinar nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursului înaintat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de

recurent.

Potrivit textului recursului, recurentul este de acord cu circumstanțele de fapt

stabilite de către instanțele ierarhic inferioare, însă, critică hotărîrea instanței de apel

sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate lui Pereverzov Vl., însă, nu

aduce argumente concrete în raport cu temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10)

CPP.

Astfel, criticile formulate de recurent, enunțate la pct. 8 al prezentei decizii, prin

care se susține că instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpatului a ignorat

prevederile art. 61, 75, 76 Cod penal și nejustificat i-a înăsprit pedeapsa, - instanța de

apel le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta

decizie la pct. 7.1, astfel decizia instanței de apel în totul corespunde prevederilor art.

414, 417 CPP, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei

reluare nu se mai impune.

În acest context, instanța de recurs, menționează că argumentele recurentului,

precum că, -

„…la individualizarea pedepsei inculpatului Pereverzov Vladislav, instanța de

apel neîntemeiat a înăsprit pedeapsa, că aceasta pedeapsă nu este echitabilă în raport

cu circumstanțele cauzei, inculpatul pentru prima dată a săvîrșit o infracțiune, nu are

antecedente penale, se caracterizează pozitiv, a recunoscut vina și s-a căit pentru cele

săvîrșite, a recuperat prejudiciul cauzat parțial”, - au fost obiect de examinare și, în

acest aspect, instanța de apel just a ținut cont de totalitatea circumstanțelor menționate

supa, însă, acestea nefiind suficiente întru aplicarea unei pedepse nonprivative de

libertate, iar careva circumstanțe esențiale ce ar indica la aplicarea unei pedepse

nonprivative de libertate în temeiul art. 90 CP, - nu au fost stabilite în prezenta cauză.

4

De asemenea, instanța de recurs menționează, că instanța de apel a rejudecat

cauza prin prisma prevederilor art.436 CPP, astfel a îndeplinit indicațiile instanței de

recurs privind greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului.

În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432

alin. (2) CPP, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărîrii recurate și, prin

urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului înaintat în prezenta cauză, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, -

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Spînu Oleg în numele

inculpatului Pereverzov Vladislav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bender din 13 noiembrie 2013, în cauza penală în privința lui Pereverzov

Vladislav Serghei, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă. Semnată la data de 10 aprilie 2014.

Pronunțată integral la 23 aprilie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Ion Arhiliuc

Liliana Catan

5