- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 30 martie 2023
- Stat pârât
- SVK
- Articole
- Articolul 6, Articolul 13
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
- Încălcare — Articolul 13
Roth Neveďalová împotriva Slovaciei
Traducere în română Auto
PRIMEA SECȚIUNE CAUZĂ DE AMBELE NEVĂȚI ALOVÁ v. SLOVAKIA (Documentul nr. 50525/21) AJUDEMENT STRASBOURG 30 martie 2023 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Roth Nevelalová v. Slovacia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Gilberto Felici , Președintele Alena Poláčková, Raffaele Sabato , judecători și Viktoriya Maradudina, grefierul adjunct al secțiunii interioare, deliberat în privat la 9 martie 2023, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a avut origine într-o cerere împotriva Slovaciei depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 11 octombrie 2021. Reclamantul, un cetățean slovac, a fost reprezentat de domnul O. Urban, un avocat care practică în Bratislava.
Guvernul slovac („Guvernul”) a fost anunțat de cerere. FACTE Detaliile reclamantului și informațiile relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul s-a plâns de lungimea excesivă a procedurii civile, deținută înainte de două nivele de jurisdicție, în ceea ce privește acțiunea sa de difamare împotriva unui editor de renumit web. Reclamantul s-a plâns, de asemenea, că Curtea Constituțională a segmentat perioada examinată și nu a luat în considerare durata generală a procedurii în conformitate cu jurisprudența Curții. Perioada încurcată a început la 18 iulie 2014 atunci când a fost depusă acțiunea, iar procedurile sunt în prezent în așteptare în fața instanței de apel.
La 17 august 2021, Curtea Constituțională a respins partea plângerii constituționale a reclamantului îndreptat împotriva procedurii în fața instanței de primă instanță ca fiind evident nefondată și acceptată pentru examinarea în continuare a părții îndreptate împotriva procedurii în fața instanței de apel. Octombrie 2021, Curtea Constituțională a constatat o încălcare a cerinței de timp rezonabil de către instanța de apel, a ordonat să decurgă fără întârziere și a acordat reclamantului 700 euro (EUR) în justă satisfacție, astfel cum a cerut ea pentru întârzierile în fața instanței de apel (IV. 399/2021). Reclamantul s-a plâns în principal că durata procedurii civile în cauză era incompatibilă cu cerința de „tempă rezonabilă” și se bazează pe art. 6 § 1 din Convenție.
Guvernul a susținut că Curtea Constituțională a examinat durata generală a procedurii și a constatat că partea sa în fața instanței de primă instanță nu este excesivă pentru a constitui o încălcare. Prin urmare, plângerea reclamantului în această parte a fost vădit nefondată. În ceea ce privește procedurile în fața instanței de apel, acesta s-a bazat pe decizia de inadmisibilitate a Curții în Kuchta și Kuchtová v. Slovacia (dec.), nr. 33658/05, 31 august 2010) și a afirmat că remedierea acordată corespunde cu satisfacția echitabilă a reclamantului. Întrucât Curtea Constituțională a fost obligată de rezumatul plângerii constituționale ale reclamantului, nu a putut atribui mai mult decât solicitat.
Prin urmare, reclamantul nu mai poate pretinde că este o victimă a presupuselor încălcări, ci se poate întoarce întotdeauna la Curtea Constituțională dacă întârzierile persistă. În ceea ce privește statutul de victimă al reclamantului, Curtea constată că Curtea Constituțională a examinat în mod separat durata procedurii impușite în fața ambelor nivele de competență, având astfel în vedere durata generală a procedurii, o practică pe care Curtea a constatat-o în mod repetat în contravenție cu cerințele Convenției (a se vedea, de exemplu, A.R., spol.s r.o. v. Slovacia , nr. 13960/06 , §§ 35 et suiv.
, 9 februarie 2010, și Hoholm c. Slovacia , nr. 35632/13 , §§ 56-58, 13 În plus, Curtea observă că, în prezenta cauză, Curtea Constituțională a respins partea plângerii constituționale a reclamantului cu privire la durata procedurii în fața instanței de primă instanță, care a fost relevantă pentru determinarea justă a satisfacției solicitate de reclamant (contrar cu Kuchta și Kuchtová, citat mai sus, în care Curtea Constituțională nu a respins plângerea constituțională în partea relevantă și a acordat în totalitate satisfacția solicitată. 10. Curtea remarcă că, la momentul hotărârii Curții Constituționale, procedura a durat aproximativ șapte ani și două luni la două niveluri de competență și pare să fie încă în așteptare.
Curtea Constituțională a acordat reclamantului 700 EUR în satisfacție echitabilă. Această sumă este disproporționată de scăzută, având în vedere ceea ce Curtea a atribuit în general în cazuri similare. Revocarea obținută de reclamant la nivel intern nu poate fi considerată suficientă în funcție de jurisprudența Curții (a se vedea Scordino Italia (nr. 1) [GC], nr. 36813/97, §§ 205-06 și 214-15, ECHR 2006 V). Reclamantul poate, prin urmare, să poată pretinde că este încălcarea cerinței de „tempo rațional”. 11. Curtea reiterează că raționalitatea duratei procedurii trebuie evaluată în funcție de circumstanțele cauzei și în ceea ce privește următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente și ceea ce era în joc pentru reclamant în litigiu (a se vedea Frydlender c. France [GC], nr. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII).
12. În cazul principal al lui Obluk v. Slovakia (nr. 69484/01, 20 septembrie 2006), Curtea a constatat deja o încălcare a articolului 6 din Convenție, având în vedere o lungime excesivă a procedurii. 13. După examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să justifice durata generală a procedurii la nivel național. Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că în cazul instant, durata procedurii a fost excesivă și nu a îndeplinit cerințele de „tempă rațională”. 14. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție. ALTE VIOLĂȚII ALEGATE ÎN CAUZA BON ESTABLIZAT-LAW 15. Reclamantul a prezentat o altă plângere care a susținut, de asemenea, probleme în temeiul Convenției, având în vedere jurisprudența relevantă bine stabilită a Curții (a se vedea tabelul anexat).
(a) din Convenție, nici nu este inadmisibilă pe niciun alt motiv, în consecință, aceasta trebuie declarată admisibilă. După examinarea tuturor informațiilor de dinaintea acestuia, Curtea concluzionează că plângerea dezvăluie, de asemenea, o încălcare a Convenției în funcție de concluziile sale din Hoholm (citată mai sus). APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 OFA CONVENȚIE 16. art. 41 din Convenția prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, o satisfacție echitabilă părții vătămate.” 17. Respectând documentele în posesiență și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Obluk.
citat mai sus), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, declară cererea admisibilă; susține că această cerere dezvăluie încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție privind lungimea excesivă a procedurii civile; că a existat o încălcare a Convenției în ceea ce privește o altă plângere formulată în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea tabelul apendice); deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul apendice; (b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale.
Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 30 martie 2023, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Gilberto Felici Președintele Adjunct Registrul interimar APENDIX Solicitarea depunerea plângerilor în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (lungime excesă a procedurii civile) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Numele și locația Reprezentantului Începutul procedurii Încheierea procedurii Lungime totală Niveluri de jurisdicție Curtea internă Numerele de dosare Atribuții interne (în euro) Alte plângeri în cadrul jurisprudenței bine stabilite Sumele acordate pentru prejudiciu material și moral per reclamant (în euro) [1] Sumele acordate pentru costuri și cheltuielile pe cerere (în euro) [2] 50525/21 11/10/2021 Katarína ROTH NEVEδALOVÁ 1982 Ondrej Urban Bratislava 18/07/2014 în așteptare Mai mult de 8 ani, 5 luni și 26 zile 2 niveluri de jurisdicție Curtea Constituțională IV.
ÚS 399/2021-63 și IV. ÚS 399/2021-38 700 Art. 13 - lipsa unui remediu eficace în dreptul intern în ceea ce privește lungimea excesivă a procedurilor civile Reclamantul plânge că Curtea Constituțională nu a luat în considerare suficient durata globală. Curtea Constituțională într-adevăr a segmentat procedura, care este o practică în contradicție cu cea a Curții (a se vedea Hoholm c. Slovacia , nr. 35632/13, §§ 56-58, 13 ianuarie 2015). 3.900 250 [1] Plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului. [2] Plus orice impozit care poate fi taxabil pentru solicitant.
FIRST SECTION
CASE OF ROTH NEVEĎALOVÁ v. SLOVAKIA (Application no. 50525/21) JUDGMENT STRASBOURG 30 March 2023 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Roth Neveďalová v. Slovakia, The European Court of Human Rights (First Section), sitting as a Committee composed of: Gilberto Felici , President , Alena Poláčková, Raffaele Sabato , judges , and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 9 March 2023, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application against Slovakia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 11 October 2021.
The applicant, a Slovak national, was represented by Mr O. Urban, a lawyer practising in Bratislava.
The Slovak Government (“the Government”) were given notice of the application. THE FACTS
The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.
The applicant complained of the excessive length of the civil proceedings, held before two levels of jurisdiction, concerning her action for defamation against a renowned web publisher. The applicant also complained that the Constitutional Court had segmented the period under examination and had failed to consider the overall length of the proceedings in accordance with the Court’s case-law. The impugned period started on 18 July 2014 when the action was lodged, and the proceedings are currently pending before the appellate court.
On 17 August 2021 the Constitutional Court dismissed the part of the applicant’s constitutional complaint directed against the proceedings before the first-instance court as manifestly ill-founded and accepted for further examination the part directed against the proceedings before the appellate court. On 5 October 2021 the Constitutional Court found a violation of the reasonable time requirement by the appellate court, ordered it to proceed without delay and awarded the applicant 700 euros (EUR) in just satisfaction, as asked for by her for the delays before the appellate court (IV. ÚS 399/2021). THE LAW
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE
6 § 1 OF THE CONVENTION
7. The applicant complained principally that the length of the civil proceedings in question had been incompatible with the “reasonable time” requirement. She relied on Article 6 § 1 of the Convention.
The Government argued that the Constitutional Court had examined the overall length of the proceedings and found its part before the first-instance court not excessive to amount to a violation. Therefore, the applicant’s complaint in this part was manifestly ill-founded. As for the proceedings before the appellate court, it relied on the Court’s inadmissibility decision in Kuchta and Kuchtová v. Slovakia ((dec.), no. 33658/05, 31 August 2010) and asserted that the awarded redress corresponded to the just satisfaction claimed by the applicant. Since the Constitutional Court was bound by the summary of the applicant’s constitutional complaint, it could not award more than requested. Therefore, the applicant can no longer claim to be a victim of the alleged violations but can always turn again to the Constitutional Court if the delays persist.
As regards the applicant’s victim status, the Court notes that the Constitutional Court examined the length of the impugned proceedings before both levels of jurisdiction separately, having thus failed to examine the overall length of the proceedings, a practice which the Court has repeatedly found in contravention with the Convention requirements (see, for example, A.R., spol. s r.o. v. Slovakia , no. 13960/06 , §§ 35 et seq., 9 February 2010, and Hoholm v. Slovakia , no. 35632/13, §§ 56-58, 13 January 2015). Additionally, the Court observes that in the present case the Constitutional Court dismissed the part of the applicant’s constitutional complaint regarding the length of the proceedings before the first-instance court, which was relevant for the determination of the just satisfaction sought by the applicant (contrary to Kuchta and Kuchtová, cited above, in which the Constitutional Court did not dismiss the constitutional complaint in the relevant part and awarded the requested just satisfaction in full).
The Court notes that at the time of the Constitutional Court’s decision the proceedings had lasted approximately seven years and two months at two levels of jurisdiction, and they seem to be still pending. The Constitutional Court awarded the applicant EUR 700 in just satisfaction. This amount is disproportionately low, having regard to what the Court generally awards in similar cases. The redress obtained by the applicant at the domestic level cannot be considered sufficient in the light of the Court’s case-law (see Scordino v. Italy (no. 1) [GC], no. 36813/97, §§ 205-06 and 214-15, ECHR 2006 ‑ V). The applicant can accordingly still claim to be a “victim” of a breach of the “reasonable time” requirement.
The Court reiterates that the reasonableness of the length of proceedings must be assessed in the light of the circumstances of the case and with reference to the following criteria: the complexity of the case, the conduct of the applicant and the relevant authorities and what was at stake for the applicant in the dispute (see Frydlender v. France [GC], no. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII).
In the leading case of Obluk v. Slovakia, (no. 69484/01, 20 September 2006), the Court has already found a violation of Article 6 of the Convention given an excessive length of the proceedings.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of justifying the overall length of the proceedings at the national level. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the length of the proceedings was excessive and failed to meet the “reasonable time” requirement.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention.
OTHER ALLEGED VIOLATIONS UNDER WELL-ESTABLISHED CASE-LAW
15. The applicant submitted another complaint which also raised issues under the Convention, given the relevant well-established case-law of the Court (see appended table). That complaint is not manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 § 3 (a) of the Convention, nor is it inadmissible on any other ground. Accordingly, it must be declared admissible. Having examined all the material before it, the Court concludes that the complaint also discloses a violation of the Convention in the light of its findings in Hoholm (cited above).
APPLICATION OF ARTICLE
41 OFa THE CONVENTION
Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Obluk , cited above), the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Declares the application admissible; Holds that this application discloses a breach of Article 6 § 1 of the Convention concerning the excessive length of the civil proceedings; Holds that there has been a violation of the Convention as regards another complaint raised under the well-established case-law of the Court (see appended table); Holds (a) that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amounts indicated in the appended table; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Done in English, and notified in writing on 30 March 2023, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Viktoriya Maradudina Gilberto Felici Acting Deputy Registrar President APPENDIX Application raising complaints under Article 6 § 1 of the Convention (excessive length of civil proceedings) Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Representative’s name and location Start of proceedings End of proceedings Total length Levels of jurisdiction Domestic court File numbers Domestic award (in euros) Other complaints under well-established case-law Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage per applicant (in euros) [1] Amount awarded for costs and expenses per application (in euros) [2] 50525/21 11/10/2021 Katarína ROTH NEVEĎALOVÁ 1982 Ondrej Urban Bratislava 18/07/2014 pending More than 8 years, 5 months and 26 days 2 levels of jurisdiction Constitutional Court IV. ÚS 399/2021-63 and IV. ÚS 399/2021-38 700 Art. 13 - lack of any effective remedy in domestic law in respect of excessive length of civil proceedings The applicant complains that the Constitutional Court did not sufficiently consider the overall length. The Constitutional Court indeed segmented the proceedings, which is a practice at odds with that of the Court (see Hoholm v. Slovakia , no. 35632/13, §§ 56-58, 13 January 2015). 3,900 250 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicant. [2] Plus any tax that may be chargeable to the applicant.