1ra-698/2014 — 190 alin. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 24 ianuarie 2011, Lașco Grigorii a fost condamnat în baza art. 190 alin.(5) Cod penal, la 13 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Instanța a constatat că, Lașco Grigorii în luna iunie 2008 aflîndu-se în diferite sectoare ale mun. Chișinău, sub pretextul perfectării vizelor și plecării persoanelor în Franța în baza pașapoartelor de tip Românesc, pe care el urma să le 1 perfecteze, avînd scopul dobîndirii bunurilor altei peroane, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobîndit în rate de la Armaș Grigorii bani în sumă de 2050 euro, care conform cursului oficial al BNM la data primirii banilor se echivala cu 31.898 lei, astfel, cauzîndu-i, părții vătămate o daună materială în proporții considerabile. 2.1 Tot el, sub pretextul perfectării vizelor și organizării plecării persoanelor în Italia și Franța în baza pașapoartelor de tip Romînesc, pe care ultimul urma să le perfecteze, în perioada de timp 30.08.2008 și pînă la 09.09.2008 avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflîndu-se în mun. Chișinău, str. I. Vieru 3 ap.51, a dobîndit de la Oca Nicolae, bani în sumă totală de 3000 euro, care conform cursului oficial al BNM la data primirii banilor se echivala cu 46.680 lei, astfel, cauzîndu-i, părții vătămate o daună materială în proporții considerabile. 2.2. Tot el, în luna august 2008 avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflîndu-se în apropierea magazinului „Green Hills” amplasat pe str. Alecu Russo, mun. Chișinău sub pretextul perfectării vizei de tip Schenghen și a pașaportului Romînesc, pentru organizarea deplasării în Franța, a dobîndit de la Ostavnoi Stela suma de 1000 euro, care conform cursului oficial al BNM la data primirii se echivala cu 14.400,9 lei, astfel, cauzîndu-i, părții vătămate Ostavnoi Stela o daună materială considerabilă. 2.3 Tot el, la 30.04.2009 avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane sub pretextul perfectării vizelor și organizarea plecării persoanelor în Italia și Franța în baza pașapoartelor de tip Romînesc, pe care ultimul urma să le perfecteze, aflîndu-se în mun. Chișinău, str. Nicolae Milescu Spătaru 21/2 ap.20 a dobîndit de la Ciolpan Eugeniu, bani în sumă totală de 6000 euro, care conform cursului oficial al BNM la data primirii banilor se echivala cu 89.820 lei, astfel cauzîndu-i părții vătămate o daună materială în proporții considerabile. 2.4 Tot el, la 30.09.2009 avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane sub pretextul perfectării vizelor și organizarea plecării persoanelor în Italia și Franța în baza pașapoartelor de tip Românesc, pe care ultimul urma să le perfecteze, aflîndu-se în mun. Chișinău, str. Independenței a dobîndit de la Maștaler Valeriu, bani în sumă totală de 700 euro, care conform cursului oficial al BNM la data primirii banilor se echivala cu 11.718 lei, astfel, cauzîndu-i părții vătămate o daună materială în proporții considerabile. 2.5 Tot el, la 30.09.2009 avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane sub pretextul perfectării vizelor și organizarea plecării persoanelor în Italia și Franța în baza pașapoartelor de tip Romînesc, pe care ultimul urma să le perfecteze, aflîndu-se în mun. Chișinău, str. Independenței a dobîndit de la Borga Aliona, bani în sumă totală de 700 euro, care conform cursului oficial al BNM la data primirii banilor se echivala cu 11.718 lei, astfel, cauzîndu-i părții vătămate o daună materială în proporții considerabile. 2.6 Tot el, în perioada de 09 decembrie 2008 - 01 aprilie 2009, aflîndu-se în diferite sectoare a mun. Chișinău, avînd scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere repetat, sub pretextul perfectării vizelor în spațiul Schenghen, a contractelor de muncă și organizarea plecării persoanelor la muncă în Italia în baza pașapoartelor naționale prin intermediul ambasadei Poloniei în republica Moldova, știind cu certitudine că nu are așa împuterniciri, a primit în rate de la cet. Jornea Natalia suma de 10.060 lei și 2.670 Euro, care conform cursului oficial al BNM la data primirii banilor se echivala cu 39.048,70 lei, astfel, cauzîndu-i părții vătămate o daună materială considerabilă. 2 S-a admis parțial acțiunea civilă și s-a încasat de la Lașco Grigorii în beneficiul lui Oca Nicolae suma de 15.000 (cincisprezece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. S-a admis parțial acțiunea civilă și s-au încasat de la Lașco Grigorii în beneficiul lui Borga Aliona suma de 700 (șapte sute) euro, în lei moldovenești conform ratei oficiale de schimb din data executării, cu titlu de prejudiciu material, și 8000 (opt mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral. S-a admis parțial acțiunea civilă și s-au încasat de la Lașco Grigorii în beneficiul lui Ciolpan Eugeniu suma de 6000 (șase mii) euro, în lei moldovenești conform ratei oficiale de schimb din data executării, cu titlu de prejudiciu material și 10.000 (zece mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral. S-a admis parțial acțiunea civilă și s-au încasat de la Lașco Grigorii în beneficiul lui Jornea Natalia suma de 49. 108 (patruzeci și nouă mii una sută opt) lei și 70 bani cu titlu de prejudiciu material cauzat și 10. 000 (zece mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Lupașco Anatol în numele inculpatului și inculpat care au solicitat: 3.1 - avocatul, casarea integrală a sentinței atacate, reexaminarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii prin care Lașco Grigorii să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 195 alin. (5) Cod penal, din lipsa în acțiunile inculpatului a infracțiunii imputate. În argumentarea cerințelor sale, apelantul a criticat modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de fond. În viziunea acestuia, recipisele, documentează existența între părți (Lașco și părțile vătămate) a unor raporturi juridice cu caracter civil, care nici cum nu probează vinovăția penală a inculpatului în comiterea față de aceste persoane a unor acțiuni criminale. În apelul declarat s-a atenționat lipsa intenției de excrocherie, motivînd că, la unele părți vătămate sumele de bani au fost restituite, dar odată ce, inculpatul a fost reținut, nu a mai avut posibilitate să restituie toți banii părților vătămate. 3.2 inculpatul - casarea sentinței cu emiterea unei hotărîri de achitare,criticînd modalitatea de apreciere a probelor de către prima instanță și anume, declarațiilor părților vătămate și martorilor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2013, apelurile declarate parțial au fost admise, casată sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărîre, prin care lui Lașco Grigorii, condamnat în baza art. 190 alin.(5) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 8 ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a deține funcții cu răspundere materială pe un termen de 3 ani. 4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a statuat că, instanța de fond analizînd și verificînd probele pe cauză, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, corect a statuat că în acțiunile inculpatului sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal, - adică, însușirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvîrșită în proporții deosebit de mari. De către instanță s-a concluzionat că, la pronunțarea sentinței, instanța de fond a ținut cont de prevederile legii, iar în baza probelor administrate într-un proces contradictoriu de către părți, corect a stabilit starea de fapt și de drept pe cauza dată și just a dedus vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. 3 Totodată, s-a conchis faptul că, argumentele apelantului precum că instanța de fond a adoptat o soluție neargumentată și ilegală, sunt neîntemeiate. Colegiul penal a statuat că, instanța de fond a apreciat corect declarațiile părților vătămate potrivit cărora se constată cu certitudine faptul că în rezultatul acțiunilor social-prejudiciabile, în perioada iunie 2008 - septembrie 2009, inculpatul Lașco Grigorii a însușit de la Armaș Grigore suma de 2050 euro, ce constituie la data comiterii 31.898 lei sau 1594,9 unități convenționale, de la Oca Nicolae suma de 3000 euro, ce constituie 46.680 lei sau 2334 unități convenționale, de la Ostavnoi Stela suma de 1000 euro, ce constituie la data comiterii suma de 14400,9 lei, sau 720 unități convenționale, de la Ciolpan Eugeniu, suma de 6000 euro, ce constituie la data comiterii suma de 89.820 lei sau 4491 unități convenționale, de la Mastaler Valeriu suma de 700 euro, ce constituie la data comiterii suma de 11718 lei sau 585,9 unități convenționale, de la Borga Aliona suma de 700 euro, ce constituie la data comiterii infracțiunii suma de 11718 lei sau 585,9 unități convenționale, de la Jomea Natalia suma de 49108,7 lei, sau 2455,4 unități convenționale, iar în total sumele de 255343,6 lei sau 12767,1 unități convenționale. Cît privește argumentul, privind lipsa intenției de escrocherie,instanța de apel l-a apreciat critic, deoarece în baza probelor acumulate în cadrul cercetării judecătorești, s-a constatat faptul că, el a determinat părțile vătămate prin escrocherie să-i transmită banii, redînd încrederea că este apt de a perfecta vize de călătorie. Prin urmare, Colegiul penal luînd în considerație că careva circumstanțe agravante pe cauza dată nu au fost stabilite, personalitatea inculpatului la fel și prevederile art. art. 61 alin.(2), 6,7,75 Cod penal, a statuat că inculpatul va merge pe calea corijării doar prin aplicarea unei pedepse privative de liberate, însă, considerînd-o prea aspră, a conchis să reducă termenul stabilit de instanța de fond. Referitor la solicitarea inculpatului privind acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate Oca Nicolae, Ciolpan Eugeniu, Borga Aliona și Jornea Natalia, Colegiul a considerat soluția instanței de fond în această parte legală și întemeiată.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs de către procuror, care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței fără modificări, considerînd, că apelurile inculpatului și avocatului au fost greșit admise. Ca temeiuri de casare a deciziei atacate se invocă prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală. Acuzarea semnalează că, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea redozării pedepsei aplicate, considerînd că, a avut loc o individualizare contrar prevederilor legale. În motivarea recursului se invocă, că de către Curtea de Apel, pedeapsa inculpatului, a fost stabilită cu ignorarea criteriilor prevăzute de art.7, 75 Cod penal. Consideră recurentul echitabilă pedeapsa numită de către instanța de fond, care a reieșit din scopul pedepsei penale, ce urmărește restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, și a ținut cont de gravitatea infracțiunii comise, ce face parte din categoria celor deosebit de grave, de personalitatea inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, de circumstanțele atenuante, cum sunt prezența 4 copiilor minori la întreținere, dar și de faptul că acesta nu a recunoscut vinovăția, încercînd să ducă în eroare atît organul de urmărire penală cît și instanța de judecată și nu a restituit integral prejudiciul cauzat. 5.1 Împotriva hotărîrilor judecătorești au mai declarat recurs și avocații Lupașco Anatol și Rotaru Iacob în numele inculpatului, care au solicitat casarea acestora cu dispunerea achitării lui Lașco Grigorii. În temeiul art. 427 alin.(1) pct. 6) 8) 12) Cod de procedură penală, s-a invocat că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii și că, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În viziunea recurenților, instanța de judecată, neconformându-se art. 385 și 389 Cod procedură penală, a admis aprecierea incorectă a probelor administrate și emiterea în final a unei decizii arbitrare, bazată doar pe presupuneri, pe afirmațiile incorecte și contradictorii între ele, a părților vătămate. Se menționează că, între Lașco G., și Ciolpan E., existau careva relații reciproce de afaceri, prin care Ciolpan E., îi presta contra plată inculpatului servicii de taximetrie, faptul dat fiind ascuns de către Ciolpan în cadrul urmăririi penale și instanței de judecată. Ulterior, din declarațiile lui Ciolpan depuse în ședința instanței de apel, s-a aflat că, inculpatul acumula-se față de el o datorie semnificativă, în consecință această situație a creat o neînțelegere între ei, tranformîndu-se în ceartă, în mod evident, a și dat temei pentru apariția și existența unor relații ostile între ei, faptul care la și la determinat pe Ciolpan E., să depună depoziții false împotriva inculpatului, care nu-i achitase serviciile. Referitor la suma de 6000 euro, transmisă lui Lașco, se menționează că, din explicațiile lui Ciolpan, făcute în cadrul urmăririi penale (v II, f. 61, 75) se înțelege că, acesta ține bine minte ziua de 30.04.2009, cînd în apartamentul său, i-a transmis personal suma de 6000 euro lui Lașco, concretizînd de fiecare dată că au fost doar ei la transmiterea banilor, după care, în instanța de judecată, declară că, i- a transmis lui Lașco nu suma de 6000 euro ci 2.500 de euro, și că această transmitere s-a produs în fața blocului în salonul automobilului său (unde se aflau doar ei, iar mama lui Ciolpan în acel moment de la balconul blocului locativ urmărea toată procedura). Ulterior, a susținut Ciolpan că, peste un interval de 2 săptămîni i-a mai transmis o dată o sumă de 2.500 euro și că suma de 1000 euro urma să i-o transmită mai tîrziu. Se mai menționează că, în instanța de apel, acesta a declarat că în suma de 6000 euro, dînsul a inclus toate datoriile avute la inculpat. Astfel, consideră că, depozițiile lui Ciolpan E., care au stat la baza condamnării lui Lașco G., sunt contradictorii și false, iar instanța era obligată să le dea o apreciere juridică corectă, conform art. 101 CPP. Pe episodul Jornea Natalia, apărarea invocă faptul că, pe acest caz la materialele dosarului este anexată doar o singură probă, aceasta fiind recipisa eliberată de către Lașco Grigorii lui Jornea Vasile, cu privire la suma de 500 de euro împrumutată de ultimul (f. d 103, vol. III). Acest document anexat la dosar nu vorbește nimic altceva decît despre faptul că, între Lașco și Jornea a avut loc un raport juridic civil, cu definiția de contract de împrumut. Prin urmare, Jornea 5 Vasile, fiind proprietarul acestor bani, în acest sens, nu a formulat nici o cerere sau plîngere către organele de drept corespunzătoare. În rest toată învinuirea pe acest episod este bazată pe declarațiile total contradictorii a lui Jornea Natalia și mamei sale Jornea Galina. Referitor la celelalte episoade pe cauza dată: Oca Natalia, Armașu Grigorii, Maștaler Valeriu, Borga Aleona și Ostavnoi Svetlana, invocă apărarea că, sunt similare celor menționate supra, și că, sunt lipsite de componența crimei imputate lui Lașco G.

Verificînd admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate în recursurile declarate, nu pot fi luate în considerație, deoarece nu se regăsesc în speța dată. 6.1 Referitor la recursul procurorului și temeiurile invocate, instanța de recurs conchide asupra inadmisibilității acestuia, dat fiind că instanța de apel, la individualizarea pedepsei inculpatului, a acordat deplină eficiență circumstanțelor atenuante și, în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, ținînd cont că circumstanțe agravante nu au fost stabilite, just a tras concluzia de a-i reduce pedeapsa inculpatului, considerînd-o prea aspră. Art. 190 alin. (5) Cod penal, statuează că, escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvîrșită în proporții deosebit de mari, se pedepsește cu închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani. Prin decizia instanței de apel, inculpatului, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii sus menționate, i-a fost stabilită pedeapsa de 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a deține funcții cu răspundere materială pe un termen de 3 ani, astfel, rezultă că, instanța de apel, neieșind din limitele sancțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal, i-a stabilit lui Lașco Grigorii o pedeapsă echitabilă. Față de considerentele expuse, Colegiul penal constată, că instanța de apel a individualizat corect pedeapsa și recursul procurorului este vădit neîntemeiat. 6.2 Colegiul penal, decide și asupra netemeiniciei recursului declarat de către partea apărării în numele inculpatului, în care se critică modalitatea de apreciere a probelor acumulate în cadrul cercetării judecătorești. La capitolul dat, Colegiul penal, consideră că, instanța de apel, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, verificînd și apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, legal a ajuns la concluzia, că în acțiunile inculpatului sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal. 6 Astfel, Colegiul penal reține că la examinarea cauzei în ordine de recurs conținutul acestuia se reduce doar la afirmarea asupra estimării incorecte a probelor de către instanța de apel. Totodată se reține că, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decît cel pe care îl propun părțile este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care, nefiind temei de drept din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură, nici nu poate fi supusă criticii prin intermediul recursului ordinar. În consecință, Colegiul conchide că soluțiile instanțelor judecătorești nu sunt afectate de erori de drept prevăzute de pct. 6) 8) 10) 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, motiv pentru care recursurile se vor declara inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Constantin Miron împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2013 și avocații Lupașcu Anatol și Rotaru Iacob în numele inculpatului Lașco Grigorii împotriva sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 24 ianuarie 2011 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2013, în cauza penală în privința lui Lașco Grigorii Fiodor, din motiv că sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 16 aprilie 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Nicolae Gordilă Vladimir Timofti 7