1ra-600/2014 — art.352 al.3,196 al.4, 361 CP

1ra-600/2014 — art.352 al.3,196 al.4, 361 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-600/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

cu participarea:

procurorului Dumitru Graur,

inculpatului Troia Grigore,

avocatului Petru Bălănel,

a judecat în ședință publică recursul ordinar împotriva sentinței Judecătoriei

Buiucani din 13 martie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 25 noiembrie 2013, declarat de avocatul Petru Bălănel și de inculpatul

Troia Grigore Andrei, născut la

18 aprilie 1962 în satul Sărata Veche, r-nul Telenești,

locuitor al mun. Chișinău, or. Codru, str. M. Juraveli

11, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 15 decembrie 2010 - 13 martie 2013,

în instanța de apel: 03 iunie - 25 noiembrie 2013,

în instanța de recurs: 11 februarie - 10 iunie 2014;

Procedura de citare legal îndeplinită.

Avocatul și inculpatul au solicitat admiterea recursului în sensul declarat.

Procurorul a optat pentru respingerea recursului.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă :

Troia Grigore a fost condamnat în baza art. 196 alin. (4) Cod penal la amendă în

mărime de 1000 unități convenționale, adică 20.000 lei, în baza art. 352 alin. (3)

lit. d) Cod penal la 3 ani închisoare și în baza art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal la

amendă în mărime de 200 unități convenționale, adică 4000 lei.

1

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare, stabilite în

baza art. 352 alin. 3 lit. (d) Cod penal, a fost suspendată condiționat, pe un termen

de probă de 1 an.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor

aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an și amendă în

mărime de 1100 unități convenționale, adică 22.000 lei, urmînd ca pedepsele

stabilite sub formă de închisoare și amendă să fie executate de sine stătător.

director în baza procesului verbal al a ședinței consiliului Societății pe Acțiuni

„Zidpetrolcons’’ nr. 1 din 29.01.1999, unde cota de participare a statului în această

întreprindere constituie 88.25% din capitatul social, adică fiind persoană, care

gestionează întreprindere comercială, responsabilă de activitatea economico-

financiară a întreprinderii, având în virtutea acestei funcții permanent drepturi și

obligații în vederea exercitării funcțiilor de conducător în conformitate cu Legea

privind societățile pe acțiuni, nr.1134-XIII din 02.04.1997, fiind obligat să dirijeze

în cunoștință de cauză sectorul de muncă încredințat, să acționeze în interesele

societății, acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative, contrar

obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, urmărind scopuri personale

și-a depășit în mod arbitrar limitele drepturilor și atribuțiilor acordate, în

următoarele circumstanței:

În perioada anilor 2004 - 2005 exercitând funcția de director al SA

,,Zidpetrolcons’’ a fost desemnat se participe la realizarea proiectelor privind

Programele de gazificare a Republicii Moldova și Conservarea energiei pentru anii

2003-2010, realizării prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1059 din 29.08.2003

privind aprobarea Programului Național de renovare și descentralizare a sistemelor

de alimentare cu căldură a localităților din Republica Moldova, care prevedea

utilizarea preponderentă a conductelor bitubulare preizolate amplasate fără canale

gata asamblate la fabrică. În vederea realizării Programelor nominalizate

Ministerul Energeticii al Republicii Moldova urmarea sondajelor și propunerilor

selectate a efectuat un studiu de fezabilitate privind posibilitățile tehnice, financiare

și organizatorice, privind producerea de echipamente necesare la modernizarea

sistemelor de termoficare a sistemului locative, organizarea centrelor de pregătire a

cadrelor în ramura energetică și de consultanță tehnică, reparație și deservirea

echipamentelor energetice. În scop de realizare a celor stabilite a fost ideea fondării

unei societăți cu răspunderea limitată cu includerea în calitate de fondatori SA

,,Zidpetrolcons”, ,,Complecons”, Institutul de proiectate ,,Gazproiect” și ÎMMR

,,Rocaro” SRL ținând cont de posibilitățile tehnice ale fiecărui dintre viitorii

fondatori. SA ,,Zidpetrolcons’’ și SA ,,Complecons’’ urmau se acorde cu drept de

folosință pentru perioada de funcționare a întreprinderii, încăperile de care

dispunea amplasate pe adresa str. Industrială 26 mun. Chișinău. ÎMMR ,,Rocaro”

SRL urma să introducă în capitalul statutar al întreprinderii mixte două linii de

fabricare a țevilor preizolate echipate cu utilaj care permite producerea țevilor după

normele europene și cele republicane, să introducă echipamente pentru

termoizolări, utilaje de prelucrare a metalelor, mijloace de transport, mecanisme de

încărcare-descărcare, strunguri de tâmplărie, utilaje de control și laborator, și altele

2

necesare pentru activitatea întreprinderii. Institutul de proiectate ,,Gazproiect”

urma să introducă ca valori diferite proiecte și altă proprietate intelectuală.

Astfel la 06.07.2004, cu aprobarea Ministerului Energeticii al Republicii

Moldova între SA ,,Zidpetrolcons” în persoana directorului inculpatului Troia G.,

având calitate de „Beneficiar” și ÎMMR ,,Rocaro” în persoana directorului G.

Rotar având calitate de ,,Antreprenor’’ a fost încheiat contractul de antrepriză nr. 3.

Conform clauzelor contractului încheiat, ,,Antreprenorul’’ pînă la 31.12.2004 s-a

obligat să execute și să întrețină lucrările de construcție - montaj a liniilor de

fabricare a țevilor preizolate, utilajului pentru conductele de gaz și dulapurilor de

distribuire a energiei electrice, în sumă totală de 1.800.000 lei cu forța de muncă

proprie. La rândul său ,,Beneficiarul’’ s-a obligat să asigure acces liber la obiectul

de construcție, supravegherea desfășurării lucrărilor, prin responsabili tehnici

atestați.

Ulterior, inculpatul Troia G., directorul SA ,,Zidpetrolcons”, urmărind

scopul creării condițiilor prioritare, având acces la informația de uz de serviciu,

conștientizînd și prevăzînd consecințele ilegale a acțiunilor sale, intenționat

folosindu-se de situația de serviciu, contrar prevederilor pt. 1), 2) al Hotărârii

Guvernului nr. 1458 din 12.11.2002 cu privire la aprobarea Regulamentului

privind selectarea investitorilor pentru fondarea întreprinderilor noi sau pentru

majorare; capitalului social al celor existente, care prevede, că „se pune în sarcina

organelor centrale ce specialitate, prin intermediul reprezentanților statului în

societățile economice, al căror capital social conține o cotă-parte a proprietății de

stat, să asigure aplicarea de către societățile respective a prevederilor

Regulamentului privind selectarea investitorilor pentru fondarea întreprinderilor

noi sau pentru majorarea capitalului social al celor existente’’;

Contrar prevederilor art. 73 alin. (3) a Legii privind Societățile pe Acțiuni

nr.1134-XII din 02.04.1997, care prevede, că ,,persoana cu funcții de răspundere a

societății este obligată se acționeze în interesele societății’’, la 18.01.2005

acționînd în mod arbitrar, încălcând ordinea stabilită de realizare a acestui drept a

încheiat din numele societății „Zidpetrolcons” contractul nr.1 și anexa

respectivă, potrivit căreia SA ,,Zidpetrolcons” se obligă să suporte toate

cheltuielile necesare în obiectul de producere, situat pe str. Industrială 26 mun.

Chișinău, ca viitor loc de bază a activității în comun, în termen de până la

01.07.2005, și anume suportarea cheltuielilor privind salariile și impozitele

aferente plătite angajaților ÎMMR ,,Rocaro” pentru lucrările și serviciile executate

la obiect, costul lucrărilor utilajelor, instrumentelor energic materialelor utilizate,

proiectelor și serviciilor plătite de ÎMMR ,,Rocaro”, astfel acționînd în detrimentul

intereselor societăților menționate.

În consecință, directorul ÎMMR ,,Rocaro” G. Rotar a adresat o cerere

prealabilă întreprinderii SA „Zidpetrolcons” privind achitarea sumelor contractate

în baza contractului nr. 2 din 18 ianuarie 2005.

Instanța a reținut că, inculpatul Troia G., prin încheierea contractului nr. 2 și

anexa la acesta din 18.01.2005 a acționat în mod arbitrar, cauzînd daune

bugetului de stat. Aceste au survenit ca rezultat al abuzului de încrederea

acordată, prin depășirea în mod arbitrar drepturilor și atribuțiilor acordate,

încălcînd prevederile statutului SA „Zidpetrolcons”, potrivit căruia luarea

3

deciziilor privind încheierea tranzacțiilor de proporții, dacă obiect al acestor

tranzacții este achiziționarea (înstrăinarea), transmiterea (primirea) în gaj (în

arenda cu drept de răscumpărare) a bunurilor, valoarea cărora constituie mai

mult de 50% din costul activelor Societății, este de competența exclusivă a

Adunării generale a acționarilor (pct.7.2, alin.6), iar în cazul în care valoarea

bunurilor constituie mai mult de 25% din costul activelor Societății - atribuția

exclusivă o are Consiliul Societății.

Totodată, inculpatul, nefiind persoană care gestionează întreprindere

comercială, responsabilă de activitatea economico-financiară a întreprinderii,

neavând în virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea

exercitării funcțiilor de conducător la întreprinderea SA „Complecons”,

deoarece administratorul acesteia fiind numit V. Condrașov, fapt confirmat prin

informația de la Camera înregistrării de Stat, a acționat contrar prevederilor

Legii privind societățile pe acțiuni. Inculpatul Troia G., neavînd careva atribuții de

conducere a încheiat contractul nr. l din 18.01.2005 și anexa la acesta,

introducînd numele său în locul directorului SA „Complecons”, a confecționat

și a folosit contractul nominalizat care-i acordă drepturi și care reprezintă

document oficial fals, astfel, realizînd latura obiectivă a componenței de

infracțiune prevăzută la art.361 alin. (2) lit. d) Cod penal, fapta soldată cu daune

în proporții mari intereselor publice - statului, deoarece SA „Complecons” avînd

integral la baza sa patrimoniul de stat, fapt confirmat prin ordinul

Departamentului privatizării și administrării proprietății de stat din 16.03.1999

nr.77/03.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 196 alin. (4) Cod penal,

ca cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari proprietarului prin

abuz de încredere, fapta neconstituind o însușire, în baza art. 352 alin. (3) lit. d)

Cod penal, ca samavolnicia, adică exercitarea unui drept presupus în mod arbitrar

și prin încălcarea ordinii stabilite, prin cauzarea de daune intereselor publice în

proporții deosebit de mari și în baza art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, ca

confecționarea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi,

soldate cu daune în proporții mari intereselor publice.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul a comis infracțiuni

ce fac parte din categoria celor ușoare, mai puțin grave și grave, că el nu are

antecedente penale, este caracterizat pozitiv, că circumstanțe agravante nu au fost

stabilite pe caz, concluzionînd justificat și echitabil aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal față de inculpat.

și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului să-i fie numită pedeapsa, în

conformitate cu art. 84 Cod penal, de 5 ani închisoare cu executare și amendă în

mărime de 1800 unități convenționale, adică 36.000 lei.

Apelantul a menționat că pedeapsa aplicată inculpatului este una

neechivalentă faptelor comise, iar circumstanțele descrise de instanță drept

atenuante nu se regăsesc în speță.

3.1. Avocatul P. Bălănel și inculpatul la fel au declarat apeluri, solicitînd

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care

ultimul să fie achitat.

4

Apelanții au menționat că circumstanțele de fapt și de drept invocate de către

procuror în rechizitoriu nu corespund realității, sunt lipsite de probe și nu se

încadrează juridic în prevederile infracțiunilor imputate.

Instanță a constatat și descris componentele altei infracțiunii, neincriminate

inculpatului, prevăzute la art. 335 Cod penal.

Lipsește latura obiectivă a infracțiunilor prevăzute la art. 352 Cod penal, pe

motiv că nu s-a stabilit care a fost scopul personal al inculpatului la semnarea

contractelor nr. 1 și nr. 2 din 18.01.2005, în ce constau aceste scopuri personale.

CCCEC a efectuat revizii tematice la SA ,,Zidpetrolcons”, SA

,,Complecons” și controlul reconvențional la ÎMMR ,,Rocaro”, pe perioada anilor

2004-2007. Încălcări privind corectitudinea administrării, înstrăinării patrimoniului

societăților și achitarea datoriilor față de creditor, controlul nu a stabilit.

Lipsa prejudiciului este confirmată prin lipsa părții vătămate, ori suma de

2.272.038 lei și 41.037,97 lei a fost formulată arbitrar de către organul de urmărire

penală și judecată.

Astfel, nu este clar dacă este cauzat vre-un prejudiciu în general, care este

mărimea acestuia și cui a fost cauzat.

În speță trebuia numită o expertiză care să răspundă ferm la existența,

caracterul și întinderea prejudiciului.

Contractul nr. 1 din 18 ianuarie 2005 a fost vizat de către Președintele

Consiliului SA ,,Zidpetrolcons” – M. Dolma, ceea ce confirmă faptul că Troia G. a

acționat cu acordul reprezentantului Statului.

Martorul M. Dolma a declarat ferm că nu a fost pricinuit nici un prejudiciu

SA, contractele au fost vizate de către dumnealui, și conducerea Ministerului

Energeticii era la curent cu aceste contracte.

Dacă contractele nominalizate erau ilegale, era necesar să fie declarate nule

sau reziliate. Ele rămîn a fi valabile, ceea ce confirmă încă o dată că Ministerul

Energeticii a fost de acord cu conținutul acestora.

Din motivele indicate lipsește și latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de

art. 196 alin. (4) Cod penal, partea acuzării neprezentînd probe în acest sens.

Pe capătul de acuzare înaintat în baza art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal,

instanța de fond incorect a apreciat probele administrate și caracterul acțiunilor

săvîrșite de inculpat, deoarece acesta nu a confecționat nici un act fals, deținînd

ștampila și administrînd SA ,,Complecons” în baza ordinului Ministerului,

acțiunile acestuia neîncadrîndu-se în calificarea infracțiunii de fals.

Urmînd această logică, înseamnă că și predecesorii lui Troia G., care au

condus în baza unor circumstanțe similare SA ,,Complecons”, au semnat acte de

primire-predare, recepționare a lucrărilor sunt pasibili de învinuire în comiterea

infracțiunii de fals.

Investigarea cauzelor penale pornite pe art. 266, 269 alin. (1) CPP, ține de

competența Ministerului Afacerilor Interne.

Rezultă că CNA a efectuat urmărirea penală cu depășirea competenței, ceea

ce constituie o încălcare procesuală flagrantă.

noiembrie 2013, apelurile au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

5

Procesul penal pe capetele de învinuire în baza art. 196 alin. (4) și 361 alin.

(2) lit. d) Cod penal a fost încetat, pe motivul expirării termenului de prescripție

tragerii la răspundere penală, cu liberarea de răspundere penală conform art. 60

alin. (l) lit. b) Cod penal.

În baza art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, inculpatului i-a fost stabilită

pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, de la reținere.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a relevat că instanța de fond pe deplin a constatat starea de

fapt și de drept, a acțiunilor săvîrșite de inculpat, a dat o apreciere juridică cuvenită

probelor administrate, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală și corect a încadra acțiunile inculpatului în baza art. 196 alin. (4), 352 alin.

(3) lit. d) și 361 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Prin acțiunile sale inculpatul a cauzat daune bugetului de stat. Aceste au

survenit ca rezultat al abuzului de încredere, prin depășirea în mod arbitrar

drepturilor și atribuțiilor acordate încălcînd prevederile statutului SA

„Zidpetrolcons”, potrivit căruia luarea deciziilor privind încheierea tranzacțiilor

de proporții, dacă obiect al acestor tranzacții este achiziționarea (înstrăinarea),

transmiterea (primirea) în gaj (în arenda cu drept de răscumpărare) a bunurilor,

valoarea cărora constituie mai mult de 50% din costul activelor Societății, este

de competența exclusivă a Adunării generale a acționarilor (pct.7.2, alin.6), iar

în cazul în care valoarea bunurilor constituie mai mult de 25% din costul

activelor Societății - atribuția (exclusivă o are Consiliul Societății.

Totodată, instanța de apel a constatat că inculpatul, nefiind persoană, care

gestionează întreprindere comercială, responsabilă de activitatea economico-

financiară a întreprinderii, neavând în virtutea acestei funcții permanent

drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor de conducător la

întreprinderea SA „Complecons”, deoarece administratorul acesteia fiind numit

V. Condrașov, fapt confirmat prin informația de la Camera înregistrării de Stat

(f.d. 100), a acționat contrar prevederilor Legii privind societățile pe acțiuni.

Inculpatul Troia Grigore, neavînd careva atribuții de conducere a încheiat

contractul nr. l din 18.01.2005 și anexa la acesta, introducînd numele său în

locul directorului SA „Complecons”, a confecționat și a folosit contractul

nominalizat care-i acordă drepturi și care reprezintă document oficial fals, astfel,

realizînd latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzută la art. 361 alin.

(2) lit. d) Cod penal, fapta soldată cu daune în proporții mari intereselor publice -

statului, deoarece SA „Complecons” avînd integral la baza sa patrimoniul de stat,

fapt confirmat prin ordinul Departamentului privatizării și administrării proprietății

de stat din 16.03 1999 nr.77/03.

Instanța a statuat că infracțiunile au fost comise în anii 2004-2005, 2007.

Având în vedere că infracțiunile prevăzute la art. 196 alin. (4), 361 alin. (2) lit. d)

Cod penal se atribuie categoriilor celor mai puțin grave, inculpatul urmează a fi

eliberat de răspundere penală, din motivul expirării termenului de prescripție de

tragere a răspundere penală.

Pedeapsa stabilită inculpatului în baza art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal este

prea blîndă.

6

La examinarea cauzei s-au stabilit circumstanțe atenuante că inculpatul

anterior nu a fost condamnat, se caracterizează pozitiv, iar circumstanțe agravante

nu au fost stabilite.

În aceste circumstanțe, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana

inculpatului, instanța de apel a concluzionat a-i stabili inculpatului o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 3 ani.

În final, instanța de apel a conchis că motivele invocate în apelul declarat de

procuror și apelul comun al inculpatului și avocatului P. Bălănel sunt fondate și

servesc temei pentru admiterea lor parțială.

solicită casarea hotărîrilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care inculpatul să fie achitat.

Recurenții au specificat că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal.

Astfel, instanța de fond a stabilit că ,,...inculpatul Troia G. în perioada

anului 2005, avînd funcția de director al SA ,,Zidpetrolcons”, fiind persoană care

gestionează întreprindere comercială, urmărind scopuri personale, și-a depășit în

mod arbitrar limitele drepturilor si atribuțiilor acordate (pag. 204 alin. l),

...folosindu-se de situația de serviciu (pag. 205, alin. 2 rîndul 4), acționînd în

detrimentul societății menționate a semnat la data de 18.01.2005 în numele

societății SA ,,Zidpetrolcons” și SA ,,Complecons” contractele nr. 1 și nr. 2

acționînd în detrimentul societăților menționate”.

Deci, instanță a constatat și descris componentele infracțiunii prevăzute de

art. 335 Cod penal, atît ca calitate a subiectului, cît și acțiunile acestuia.

Cu toate acestea, faptele respective au fost calificate de către instanța de

fond și instanța de apel în baza art. 352 alin. (3) lit. d) Cod penal, adică exercitarea

unui drept legitim sau presupus în mod arbitrar prin încălcarea ordinii stabilite,

dacă sau cauzat daune în proporții mari intereselor publice sau drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice.

Instanțele nu au stabilit care a fost scopul personal al inculpatului la

semnarea contractelor nr. 1 și nr. 2 din 18.01.2005, ori în sentință se menționează

despre ,,urmărirea scopurilor prioritare”, fără ca acestea să fie elucidate și probate,

ori cel puțin să fie descris în ce constau aceste scopuri personale.

Conform răspunsului CCCEC nr. 03-1/539 din septembrie 2009 la demersul

Procuraturii Generale nr. 24-264/09-1958 din 08.07.2009 rezultă: CCCEC conform

solicitării Procuraturii Generale nr. 24-264/09-1958 din 08.07.2009 a efectuat

reviziile tematice la SA ,,Zidpetrolcons” și SA ,,Complecons” și controlul

reconvențional la ÎMMR ,,Rocaro”, pe perioada anilor 2004-2007, încălcări privind

corectitudinea administrării, înstrăinării patrimoniului societăților și achitarea

datoriilor față de creditor, controlul nu a stabilit.

Lipsa prejudiciului este de asemeni confirmată prin lipsa părții vătămate atît

în cadrul urmăririi penale, cît și în cadrul examinării propriu-zise în ședințele de

judecată, ori suma de 2.272.038 lei și 41.037,97 lei a fost formulată arbitrar de

către organul de urmărire penală și judecată.

Astfel pînă la data de astăzi nu este clar dacă este cauzat vre-un prejudiciu în

general, iar dacă este cauzat care este mărimea acestuia și cui a fost cauzat.

7

În speță trebuia numită o expertiză care să răspundă ferm la existența,

caracterul și întinderea prejudiciului.

Demersul pentru efectuarea unei expertize contabile a fost respins de către

instanța de apel neîntemeiat.

Nu există legătură cauzală între contractele nr. 1 din 18.01.2005 și nr. 2 din

18.01.2005 și pretinsul prejudiciu în mărime de 2.272.038 lei și 41.037,97 lei

cauzat de către Troia G. Deoarece, așa cum rezultă din materialele dosarului,

urmărirea penală a fost începută la cererea Ministerului Economiei, care a solicitat

luarea măsurilor de rigoare referitor la legalitatea formării creanțelor și acțiunilor

de inițiere și desfășurare a procesului de insolvabilitate prin care a fost pus în

pericol patrimoniul statului, precum și intentarea acțiunilor de anulare a hotărârilor

judecătorești.

Inițial prin scrisoarea nr. 24-264/09 din decembrie 2010 Procuratura

Generală a informat Ministerul Economiei că examinează versiunea insolvabilității

fictive, asupra căreia organul de urmărire penală se va expune la adoptarea

hotărârii.

Asupra acestor cereri organul de urmărire penală nu s-a expus pînă în

prezent.

Troia G. s-a eliberat din funcție în anul 2005, funcția de administrator al SA

,,Zidpetrolcons” fiind preluată de Ș. Tăbăcaru, el și deținător a 7 % cotă-parte din

societatea ÎMMR ,,Rocaro” (beneficiarul imobilelor deturnate), a semnat actele de

îndeplinire a lucrărilor facturile fiscale etc. din numele SA ,,Zidpetrolcons”, și asta

cu vădit conflict de interese (fiind numit în funcție de administrator al SA

,,Zidpetrolcons” de către Ministerul Energeticii la propunerea administratorului

ÎMMR ,,Rocaro”), fapt confirmat prin declarațiile lui G. Rotar.

Ș.Tăbăcaru a semnat toate actele de recepție a lucrărilor și facturile de la

ÎMMR ,,Rocaro” fără a avea împuterniciri, dat fiind faptul că conform extrasului

prezentat de la Camera înregistrării de Stat administrator al întreprinderii SA

,,Zidpetrolcons” este tot domnul Troia G.

Apare întrebarea în ce bază a semnat Ș. Tăbăcaru actele și de ce organul de

urmărire penală nu a atras atenția asupra acestui fapt important, de altfel crucial

pentru cauza dată.

Instanța de fond greșit a făcut trimitere la declarațiile martorilor G. Rotar și

M. Dolma, deoarece fiind audiat în calitate de martor în primă instanță, la

întrebarea avocatului P. Bălanel, dacă i-a înmînat personal inculpatul Troia G.

contractele nr. 1 și nr. 2 din 18.01.2005, martorul G. Rotar, administratorul ÎMMR

,,Rocaro” a răspuns ferm că Troia G. nu ia înmînat aceste contracte, și nici nu le-a

văzut niciodată la Troia G., iar în cadrul audierilor lui G. Rotar în ședințele

instanței de apel acesta și-a schimbat depozițiile, susținînd că contractele au fost

semnate în biroul din incinta Ministerului Energeticii.

Același G. Rotar a confirmat că Consiliul Societății SA ,,Zidpetrolcons”,

conducerea Ministrului Energeticii erau la curent cu contractele nr. 1 și nr. 2 din

18.01.2005 și nu au avut careva obiecții la conținutul acestora, fapt confirmat prin

scrisoarea Ministerului Energeticii nr. 0904-149 din 18.01.2005, semnată de către

viceministrul P. Vasiliev prin care Ministrul Energeticii susține pe deplin

propunerea din partea ÎMMR ,,Rocaro” referitor la cheltuielile suportate de acesta

8

la obiectul de producere, și confirmă că ,,...toate cheltuielile efectuate de ÎMMR

,,Rocaro” vor fi luate la evidentă si primite ca o parte a bunurilor”.

Contractul nr. 1 din 18.01.2005 a fost vizat de către Președintele Consiliului

SA ,,Zidpetrolcons” – M. Dolma, ceea ce confirmă faptul că Troia G. a acționat cu

acordul reprezentantului Statului.

Fiind audiat în calitate de martor, Președintele Consiliului de Administrație

al SA ,,Zidpetrolcons” – M. Dolma la întrebarea instanței dacă a fost totuși cauzat

prin acțiunile inculpatului Troia G. vre-un prejudiciu, acesta a declarat ferm că nu a

fost pricinuit nici un prejudiciu, contractele au fost vizate de către dumnealui, și

conducerea Ministerului Energeticii era la curent cu aceste contracte.

Din motivele indicate mai sus lipsește latura obiectivă a infracțiunilor partea

acuzării neprezentînd probe prin care s-a dovedit vina inculpatului Troia G. prin

care a cauzat daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere și

samavolnicie.

Referitor la capătul de acuzare înaintat în baza art. 361 alin. 2 lit. d) Cod

penal prin care Troia G. se învinuiește că a cauzat un prejudiciu de 41.037,97 lei

SA ,,Complecons’’, consideră că instanța de fond incorect a apreciat probele

administrate, precum și caracterul acțiunilor săvîrșite de inculpatul Troia G.,

deoarece acesta nu a confecționat nici un act fals, deținînd ștampila și administrînd

întreprinderea SA ,,Complecons” în baza ordinului Ministerului, acțiunile acestuia

neîncadrîndu-se în calificarea infracțiunii de fals.

Urmînd această logică, înseamnă că și predecesorii lui Troia G., care au

condus în baza unor circumstanțe similare întreprinderea SA ,,Complecons”, au

semnat acte de primire-predare, recepționare a lucrărilor sunt pasibili de învinuire

în comiterea infracțiunii de fals?

În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 4), 5), 8), 12)

Cod de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția. În conformitate cu art. 424 alin. (2) Cod de procedură

penală, instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără a agrava situația inculpatului.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect se atestă că instanțele de fond și de apel au comis

următoarele erori de drept.

În primul rînd, potrivit art. 325 alin. (1), 384 alin. (3), 385 alin. (1) pct. 1) -

4), 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță

se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. La adoptarea sentinței,

9

instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvîrșirea

căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvîrșită de inculpat, dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută

ea, dacă inculpatul este vinovat de săvîrșirea acestei infracțiuni. Partea descriptivă

a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma

și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii.

Aceste prevederi legale nu au fost respectate cu strictețe de către instanța de

fond.

Astfel, potrivit rechizitoriului, inculpatul este acuzat că a comis infracțiuni

prevăzute la art. 352 alin. (3) lit. d), art. 361 alin. (1), art. 196 alin. (4) Cod penal.

Totodată, conform descriptivului sentinței (v. 2, f.d. 204, pct. 2 din decizie),

instanța de fond:

a) pe episodul privind infracțiunea prevăzută la art. 352 alin. d) Cod penal a

constatat că inculpatul: „la 18.01.2005 acționînd în mod arbitrar, încălcând

ordinea stabilită de realizare a acestui drept a încheiat din numele societății

„Zidpetrolcons” contractul nr.1 și anexa respectivă”, pe cînd în rechizitoriu

inculpatului îi este incriminat pe acest capăt de acuzare încheierea la 18.01.2005 a

altui act - contractul nr.1 și anexa respectivă.

Tot aici, instanța de fond a constatat circumstanțe neimputate în rechizitoriu,

că: „cauzînd daune bugetului de stat. Aceste au survenit ca rezultat al abuzului

de încrederea acordată, prin depășirea în mod arbitrar drepturilor și atribuțiilor

acordate, încălcînd prevederile statutului SA „Zidpetrolcons”, potrivit căruia

luarea deciziilor privind încheierea tranzacțiilor de proporții, dacă obiect al

acestor tranzacții este achiziționarea (înstrăinarea), transmiterea (primirea) în

gaj (în arenda cu drept de răscumpărare) a bunurilor, valoarea cărora constituie

mai mult de 50% din costul activelor Societății, este de competența exclusivă a

Adunării generale a acționarilor (pct.7.2, alin.6), iar în cazul în care valoarea

bunurilor constituie mai mult de 25% din costul activelor Societății - atribuția

exclusivă o are Consiliul Societății”.

Deci, instanța a ignorat și a depășit limitele învinuirii imputate inculpatului

prin rechizitoriu.

b) pe capătul de învinuire în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, nu a constatat

fapta în raport cu împrejurările invocate în rechizitoriu și a depășit limitele

învinuirii constatînd circumstanțe neincriminate inculpatului, că: „inculpatul,

nefiind persoană care gestionează întreprindere comercială, responsabilă de

activitatea economico-financiară a întreprinderii, neavând în virtutea acestei

funcții permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor de

conducător la întreprinderea SA „Complecons”, deoarece administratorul

acesteia fiind numit V. Condrașov, fapt confirmat prin informația de la Camera

înregistrării de Stat, a acționat contrar prevederilor Legii privind societățile pe

acțiuni..., a încheiat contractul nr. l din 18.01.2005 și anexa la acesta,

introducînd numele său în locul directorului SA „Complecons”, a confecționat

și a folosit contractul nominalizat care-i acordă drepturi și care reprezintă

document oficial fals, astfel, realizînd latura obiectivă a componenței de

infracțiune prevăzută la art.361 alin. (2) lit. d) Cod penal, fapta soldată cu daune

10

în proporții mari intereselor publice - statului, deoarece SA „Complecons” avînd

integral la baza sa patrimoniul de stat, fapt confirmat prin ordinul

Departamentului privatizării și administrării proprietății de stat din 16.03.1999

nr.77/03”.

Mai mult, inculpatul a fost condamnat în baza altui articol decît cel

incriminat prin rechizitoriu, adică în baza art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal,

probabil în temeiul actului conținut în materialele cauzei, fără dată și întitulat:

„Proces verbal de corectare a erorilor materiale” (v. 2, f.d. 190). Însă, acest act,

care modifică parțial învinuirea inițială pe toate capetele de acuzare, nu a fost

menționat și apreciat în sentință, în raport cu prescripțiile Codului de procedură

penală la capitolul dat.

c) pe art. 196 alin. (4) Cod penal nu este în genere constatată fapta.

Prin urmare, prima instanță nu a soluționat fondul cauzei penale în raport cu

împrejurările invocate în rechizitoriu și prescripțiile de drept enunțate, adoptînd o

sentință care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

În al doilea rînd, potrivit art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform art. 417 alin. (1) pct.

8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile

de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului,

precum și motivele adoptării soluției date. În corespundere cu jurisprudența

națională, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe

prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sînt următoarele: dacă

fapta reținută ori numai imputată a fost săvîrșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de

inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă. În ce privește chestiunile de

drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sînt: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii; dacă normele de drept procesual și penal au fost corect

aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată, cu

rejudecarea cauzei.

Instanța de apel nu a respectat normele de drept enunțate.

Or, potrivit părții descriptive a deciziei contestate, instanța de apel nu a

reacționat în nici un fel asupra erorilor de drept comise de instanța de fond și le-a

repetat întocmai.

Totodată, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra niciunui motiv din cele

invocate în apelul apărării, inclusiv cele reproduse în pct. 3 și 5 din prezenta

decizie.

Pe lîngă aceasta, soluția instanței de apel privind încetarea procesului penal

pe capetele de învinuire în baza art. 196 alin. (4) și 361 alin. (2) lit. d) Cod penal

pe motivul expirării termenului de prescripție tragerii la răspundere penală, cu

liberarea de răspundere penală conform art. 60 alin. (l) lit. b) Cod penal, contravine

art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, care prescrie că în asemenea

cazuri instanța adoptă o sentință de condamnare cu liberarea de pedeapsă (pct. 4 din

decizie).

11

În al treilea rînd, potrivit art. 6 par. 1, 2 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 19 alin. (1), 25 alin. (4)

Cod de procedură penală, orice persoană are dreptul la examinarea și soluționarea

cauzei sale de către o instanță legal constituită, care va acționa în conformitate cu

prezentul cod. Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul de a-i fi judecată cauza de acea

instanță și de acel judecător în competența cărora ea este dată prin lege. Conform

art. 30 alin. (5), 31 alin. (1), (3) Cod de procedură penală, apelurile împotriva

hotărîrilor judecătorești în cauzele penale se judecă în complet format din 3

judecători, care trebuie să rămînă același în tot cursul judecării cauzei. În cazul în

care cauza se judecă de un complet format din 3 judecători și unul din aceștia nu

poate participa în continuare la judecarea cauzei din motiv de boală îndelungată,

deces sau din motivul eliberării din funcție în condițiile legii, acest judecător este

înlocuit de un alt judecător și cauza se judecă în continuare. În corespundere cu art.

6/1 alin. (1/1) și (2) din Legea privind organizarea judecătorească, schimbarea

membrilor completului se face în cazuri excepționale, în baza unei încheieri

motivate a președintelui Curții de Apel și potrivit criteriilor obiective stabilite de

regulamentul elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii. Cauzele repartizate

unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decît în condițiile

prevăzute de lege. Potrivit pct. 14 din Regulamentul privind modul de constituire a

completelor de judecată și schimbarea membrelor acestora, schimbarea membrelor

completului de judecată se impune în cazurile în care există unul din următoarele

temeiuri: boală îndelungată, deces, eliberare din funcție, abținere,recuzare,

detașare, transferare, promovare, suspendare din funcție, incompatibilități.

Normele enunțate la fel au fost ignorate de instanța de apel.

Astfel, prin încheierea din 03 iunie 2013, pentru judecarea cauzei a fost

constituit completul format din judecătorii T. Micu, S. Furdui și I. Iordan, care a și

început examinarea cauzei.

Totodată, prin încheierea din 09 septembrie 2013, dat fiind că: „conform

ordinului nr. 1 din 02.01.2013 a președintelui Curții de Apel Chișinău, completul

de judecată nr. 5 este compus din 2 judecători”, a fost constituit alt complet din

judecătorii T. Micu, S. Furdui și G. Iovu, care a continuat judecarea cauzei.

Însă, din conținutul acestei încheieri rezultă că judecătorul I. Iordan a fost

înlocuit pe un temei neprevăzut de normele nominalizate, adică prescripțiile legale

cu privire la compunerea completului de judecată au fost încălcate de către instanța

de apel, iar potrivit stipulărilor din art. 251 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală,

încălcarea prevederilor legale referitoare la compunerea instanței atrage nulitatea

actului procedural. Nulitatea respectivă nu se înlătură în nici un mod, poate fi

invocată în orice etapă a procesului și se ia în considerare de instanță, inclusiv din

oficiu.

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu a judecat

cauza condițiile legii, deoarece au adoptat hotărîri care nu cuprinde motive legale

pe care se întemeiază soluția, iar instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor

invocate în apelul apărării.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de

recurs casează total hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

12

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursurilor declarate, casării totale a deciziei

contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărîre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Petru Bălănel și de inculpatul

Troia Grigore Andrei, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 25 noiembrie 2013 și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Troia Grigore Andrei urmează a fi eliberat din detenție imediat, din sala de

judecată, dacă nu execută măsuri preventive sau pedeapsă penală în baza altor

hotărîri judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată la 01 iulie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

13