1ra-234/14 — art. 309/1 alin. 3 lit. c CP

1ra-234/14 — art. 309/1 alin. 3 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-234/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 martie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Ion Arhiliuc, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Ion Guzun,

cu participarea procurorului Dumitru Graur, avocaților Mihail Conțescu, Ion

Gavriliuc, Victor Panțîru, părții vătămate Anatol Mătăsaru și a inculpaților Sîrbu

Octavian, Pîntea Igor, a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de

avocatul Gavriliuc Ion în numele inculpatului Pîntea Igor, de avocatul Conțescu Mihail

în numele inculpatului Sîrbu Octavian, de partea vătămată Mătăsaru Anatol și de

avocatul acestuia, Panțîru Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 03 aprilie 2013, în cauza penală în privința lui

Sîrbu Octavian Valentin, născut la 25 mai 1982, originar din r-

nul Fălești, s. Catranîc și domiciliat în mun. Chișinău, str. A.

Russo, 3/2, ap. 130, moldovean, cetățean al R. Moldova.

și

Pîntea Igor Dumitru, născut la 19 iunie 1969, originar din r-

nul Fălești, s. Sarata Nouă și domiciliat în mun. Chișinău, str.

P. Zadnipru, 4/1, ap. 338, moldovean, cetățean al R. Moldova.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

03.04.2013;

18.03.2014.

Procedura de citare a fost legal executată.

Partea vătămată Mătăsaru Anatol și avocatul acestuia, Panțîru Victor, au solicitat

admiterea recursurilor în sensul declarat, cu respingerea recursurilor înaintate de partea

apărării.

Inculpații Pîntea Igor, Sîrbu Octavian și avocații acestora, Gavriliuc Ion,

Conțescu Mihail, au solicitat admiterea recursurilor, cu respingerea recursurilor

înaintate de partea vătămată Mătăsaru Anatol și de avocatul Panțîru Victor.

Procurorul a solicitat admiterea recursurilor înaintate cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceiași instanță de apel, din motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

legalității încheierii instanței de fond din 28 aprilie 2010, cu privire la recuzarea

judecătorului Mazur Nadejda.

În baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

1

C O N S T A T Ă :

inculpații Sîrbu Octavian și Pîntea Igor au fost condamnați în baza art. 309/1 alin. (3)

lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare, fiecare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

organele MAI pe un termen de 2 ani, iar conform art. 90 Cod penal, pedeapsa numită a

fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani, pentru fiecare.

Igor și Sîrbu Octavian, în perioada 08 – 13 aprilie 2009, fiind persoane cu funcție de

răspundere, au încălcat grav cerințele art. 3 a Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie

1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994;

art. 1, art. 2, pct. 2), 4), art. 12, pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-X1I din 18

decembrie 1990, cu privire la poliție; obligațiunile funcționale, care îi obligă să-și

desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea

și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de

alte atacuri nelegitime; să prevină și curme crimele și alte infracțiuni, să mențină

ordinea publică și să asigure securitatea publică; să ia măsuri pentru apărarea vieții,

sănătății, onoarei, demnității a cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice

șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea

personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de

respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul

drepturilor omului, a legislației procesual-penale, alte acte normative ce reglementează

activitatea de serviciu. În loc de aceasta, Pîntea Igor și Octavian Sîrbu, fiind persoane

cu funcție de răspundere, acționînd cu titlu oficial ca persoană ce reprezintă Ministerul

Afacerilor Interne, în coparticipație, intenționat au comis acte de tortură asupra lui

Mătăsaru Anatol în următoarele împrejurări.

Astfel, la 08 aprilie 2009, în jurul orei 10.30, maiorul de poliție Pîntea Igor și

locotenentul major de poliție Octavian Sîrbu, fiind în serviciu și îndeplinind

obligațiunile funcționale, au intrat în biroul de serviciu al colegului său, Ghenadie

Floreac – amplasat în incinta CGP mun. Chișinău, str. Tighina 6, unde se afla

Mătăsaru Anatol. Acolo, Pîntea I. și Sîrbu O., urmărind scopul de a-l intimida pe

Mătăsaru A., i-au aplicat acestuia două lovituri cu pumnul în regiunea capului și două

lovituri cu piciorul în regiunea coastelor și abdomenului. Peste aproximativ 20 min.,

Mătăsaru A. a fost dus în biroul lui Sîrbu O., amplasat în incinta CGP mun. Chișinău,

str. Tighina 6, unde, au continuat acțiunile de violență asupra lui Mătăsaru Anatol.

Pîntea Igor, urmărind scopul înjosirii și înfrîngerii rezistenței fizice și psihice, i-

a ordonat lui Mătăsaru A. să stea în genunchi circa 30 min., fără ca să se lase pe spate,

totodată aplicîndu-i circa 4 lovituri cu piciorul în regiunea abdomenului și coastelor, și

3-4 lovituri cu pumnul în regiunea capului.

Octavian Sîrbu i-a aplicat lui Mătăsaru Anatol circa 5-6 lovituri cu pumnul sub

coaste și 4 lovituri cu picioarele în abdomen și peste picioare.

La 09 aprilie 2009, între orele 09.00-13.00, Pîntea Igor, susținut de Sîrbu

Octavian, încălcînd flagrant prevederile art. 64 CPP, necătînd la faptul că Mătăsaru

Anatol avea statutul de bănuit, care-i asigura un șir de drepturi procesuale, l-a escortat

2

în biroul de serviciu a lui Sîrbu O., unde, în lipsa apărătorului, urmărind scopul de a

obține date referitor la persoanele ce ar fi sponsorizat și organizat dezordinile în masă

din perioada 07 – 08 aprilie 2009, a continuat acțiunile de torturare a lui Mătăsaru A.

Inițial Sîrbu Octavian, acționînd intenționat întru cauzarea unei dureri și

suferințe fizice, în scopul umilirii persoanei și creării acestuia unui sentiment de

inferioritate, i-a aplicat lui Mătăsaru A. circa 8 lovituri cu piciorul în regiunea

coastelor, abdomenului și picioarelor, 10-12 lovituri cu pumnul în regiunea capului și

coastelor, aplicîndu-i și două lovituri cu scaunul peste cap.

Pîntea Igor avînd intenția cauzării unei dureri și suferințe fizice, în scopul

umilirii persoanei și creării acestuia unui sentiment de inferioritate, i-a ordonat lui

Mătăsaru Anatol să stea în genunchi circa o oră, fără ca să se lase pe spate. În acest

timp, Pîntea Ig. i-a aplicat lui Mătăsaru A. circa 6 lovituri cu picioarele în regiunea

abdomenului și peste picioare, 8 lovituri cu pumnul în regiunea capului și 3-4 lovituri

cu mapa în cap.

La 12 aprilie 2009, în jururi orei 19.00, Sîrbu Octavian cunoscînd faptul că

Mătăsaru A. a depus o plîngere procurorului, care a verificat locul de detenție, pe

faptele de tortură din partea sa și a colegilor de serviciu, l-a invitat pe Mătăsaru Anatol

în birou, unde, a încercat să-l influențeze prin diferite metode psihice pentru ca ultimul

să-și retragă plîngerea.

În urma acțiunilor violente ale lui Pîntea Igor și Sîrbu Octavian, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 2667 din 15 octombrie 2009, lui Mătăsaru

Anatol, în timpul aflării în custodia poliției, i-au fost provocate dureri fizice - în formă

de vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată exprimate prin:

„Traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, echimoze pe

spate, fesă, membrele superioare și inferioare”, precum și suferințe psihice - în formă

de „Tulburare de stres post traumatică. Consecințele traumei cranio-cerebrale

suportate. Sindromul organic cerebral post-traumatic”.

sentința instanței de fond, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea acuzei și pronunțarea

unei noi hotărîri de achitare în privința lui Pîntea Igor, din motiv că probele

administrate la dosar nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

imputate.

În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat următoarele:

 sentința este ilegală sub aspectul lipsei probelor de vinovăție a inculpatului

Pîntea Igor;

 la momentul pronunțării sentinței, Pîntea Igor nu era subiectul infracțiunii

pentru care a fost condamnat, iar la momentul înaintării învinuirii, fără consimțămîntul

inculpatului, a participat avocat care acordă asistență juridică garantată de stat;

 instanța de fond nu a indicat prin ce s-a manifestat durerile și suferințele

puternice cauzate părții vătămate;

 concluziile instanței de fond privitor la stabilirea stării de fapt, privind

maltratarea părții vătămate, sunt contradictorii, or, prin o altă sentință emisă sub

președinția aceluiași judecător Mazur N., s-a reținut că, vătămările corporale depistate

la A. Mătăsaru au fost cauzate în ziua de 08 aprilie 2009, la reținerea de către

colaboratorii de poliție Floreac, Chirtoacă și Mocanu, fapt confirmat de însuși A.

3

Mătăsaru, în cauza dată (față de cei trei) și anume, - în dimineața zilei de 08.04.2009, a

fost reținut de către colaboratorii de poliție Floreac, Chirtoacă și Mocanu, care i-au

aplicat multiple lovituri cu pumnii, picioarele și l-au dus la CGP mun. Chișinău;

 declarațiile martorilor N. Cupcea, I. Perju, Gh. Ciugureanu, V. Rusu, S.

Talbei, I. Bosîi, G. Grăjdieru, R. Saachian, S. Turcan, N. Nița, V. Prepelița, R.

Cebotari, I. Fortuna, P. Petrovici, A. Antoci, - cărora, în viziunea apărării, nu confirmă

vinovăția inculpatului Pîntea Igor;

 instanța de fond nu a ținut cont de declarațiile martorului A. Gramațchii, care

a relatat că Mătăsaru Anatol propunea, aflîndu-se cu el în celulă, să se lovească singur,

întru cauzarea leziunilor corporale, pentru a da vina pe poliție, față de care avea ură;

 instanța de fond a interpretat eronat, în defavoarea părții apărării, declarațiile

martorului I. Bîzgu și, în consecință a dedus prin presupuneri, precum că la data

09.04.2009, Pîntea Igor ar fi putut să se deplaseze din sat. Colonița la CGP mun.

Chișinău și să participe la maltratarea lui A. Mătăsaru.

3.1. Avocatul Conțescu Mihail în numele inculpatului Sîrbu Octavian, a atacat

cu apel sentința primei instanțe, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Sîrbu Octavian să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale, apelantul a invocat că, în dosar nu există probe ce

dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, or, probele care au

stat la baza sentinței de condamnare nu sunt pertinente și concludente.

În acest aspect, s-a referit la următoarele:

 Instanța nu a stabilit care anume leziuni corporale denunțate ca fiind

provocate de Sîrbu Octavian au fost cauzate de acesta părții vătămate, iar declarațiile

martorului I. Butmalai nu puteau fi puse la baza sentinței de condamnare, or, acestea

sunt contradictorii cu declarațiile părții vătămate Mătăsaru A.;

 La fel, apelantul a mai invocat că, la judecarea cauzei au fost încălcate

prevederile art. 33, 34 CPP, invocînd următoarele:

La etapa urmăririi penale, cauza penală de acuzarea lui Sîrbu Octavian și Pîntea

I., constituia un singur dosar penal împotriva mai multor polițiști acuzați de

maltratarea lui Mătăsaru Anatol, cum ar fi Mocanu Alexandru, Chirtoacă Viorel și

Floreac Ghenadie, pornit la 20 mai 2009.

Pe parcursul urmăririi penale procurorul a concluzionat, că acțiunile lui Mocanu

Alexandru, Chirtoacă Viorel și Floreac Ghenadie la reținerea lui A. Mătăsaru în ziua

de 08 aprilie 2009, constituie exces de putere și la 23.11.2009, a pornit o cauză penală

pe indicii infracțiunii prevăzuți la art. 328 alin. (2) lit. a) CP, pe care tot la 23

noiembrie 2009, a conexat-o cu cauza penală pornită la 20 mai 2009, ca ulterior, la

27.11.2009 să separe cauza penală pornită la 23.11.2009 într-o procedură separată, cu

selectarea în copii a materialelor și probelor administrate pe cauza penală inițială.

Ca rezultat, pe cauza penală disjungată, Mocanu Alexandru, Chirtoacă Viorel și

Floreac Ghenadie au fost acuzați de comiterea excesului de putere, comis în ziua de 08

aprilie 2009, la reținerea lui A. Mătăsaru în fața casei de locuit, iar în cauza penală de

bază au fost învinuiți de tortură Sîrbu Octavian și Pîntea Igor.

Fiind trimise în instanța de judecată cu interval de scurt de timp, ambele cauze

penale au fost repartizate pentru examinare - judecătorului Nadejda Mazur. Deși s-a

4

încercat recuzarea ei la etapa inițială, recuzarea a fost respinsă, motivîndu-se prin

existența a două dosare separate.

La 04 mai 2011, judecătorul Mazur Nadejda, a adoptat sentința de condamnare a

lui Mocanu Alexandru, Chirtoacă Viorel și Floreac Ghenadie în baza art. 328 CP, care

prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27.10.2011, a fost casată și pronunțată o nouă

hotărîre, de încetare a procesului penal.

Astfel, sentința din 26 martie 2012, în prezenta cauză penală în privința lui Sîrbu

Octavian are la bază aceleași probe și constatări, pe care le-a făcut instanța în sentința

din 04 mai 2011 (la moment casată) în privința lui Mocanu Alexandru, Chirtoacă

Viorel și Floreac Ghenadie, atît datorită selectării materialelor dintr-un dosar, pentru a

fi incluse în alt dosar disjungat, cît și cercetării acelorași probe în ambele dosare la

etapa dezbaterilor judiciare.

În acest aspect, se relevă că la baza sentinței de condamnare în privința lui Sîrbu

Octavian și Pîntea Igor, au fost puse aceleași probele care au stat la baza sentinței de

condamnare și în privința lui Mocanu Alexandru, Chirtoacă Viorel și Floreac

Ghenadie, probe, care nu sunt pertinente și concludente, și anume:

- raportul de expertiză medico-legală nr. 2667/D din 15 octombrie 2009, în care

sunt descrise leziunile depistate la A. Mătăsaru. Organul de urmărire penală a selectat

unele leziuni pentru a le pune în sarcina lui Mocanu Alexandru, Chirtoacă Viorel și

Floreac Ghenadie, cauzate lui A. Mătăsaru la reținerea din 08 aprilie 2009, iar altele

leziuni, le-a selectat pentru a le pune în învinuirea lui Sîrbu Octavian și Pîntea Igor;

- declarațiile expertului Vicol Aurel, date la etapa urmăririi penale și în instanța

de judecată în cadrul ambelor dosare penale;

- procesele-verbale de verificare a declarațiilor părții vătămate A. Mătăsaru la

locul infracțiunii;

- extrasul din fișa medicală nr. 1198, eliberat de Centrul „MEMORIA” pe

numele lui A. Mătăsaru;

- declarațiile părții vătămate A. Mătăsaru, ale martorilor Gromadschi Andrei și

D. Savițchi, cît și alte materiale conținute în ambele dosare penale.

Or, atît la urmărirea penală, cît și în dezbaterile judiciare, partea apărării a

susținut și a probat faptul provocării leziunilor corporale la reținerea lui A. Mătăsaru în

ziua de 08 aprilie 2009, de către colaboratorii de poliție Mocanu Alexandru, Chirtoacă

Viorel și Floreac Ghenadie, - inculpați, pe alt dosar penal, la fel examinat de

judecătorul Nadejda Mazur.

La acest compartiment, poziția părții apărării nu a fost abordată obiectiv, astfel

judecătorul expunîndu-se asupra vinovăției inculpaților Sîrbu O. și Pîntea Ig., în

prezenta cauză penală, a preluat aceleași concluzii de vinovăție, care au stat la baza

sentinței de condamnare în privința lui Mocanu Al. Chirtoacă V. și Floreac Gh.

Prin urmare, concluziile instanței de fond în prezenta cauză penală sunt

rezultatul examinării acelorași probe în cadrul dosarului penal în privința lui A.

Mocanu, V. Chirtoacă și Gh. Floreac, fapt ce demonstrează că examinarea cauzei s-a

efectuat de un judecător incompatibil, astfel inculpatului Sîrbu O. fiindu-i încălcat

dreptul la un proces echitabil, de a fi judecat de o instanță imparțială, prevăzută de

art. 6 paragraful 1 CEDO;

5

 La fel, apărarea a mai invocat că, declarațiile părții vătămate Mătăsaru A.,

referitor la maltratarea sa de către Sîrbu O., urmau a fi apreciate critic de instanța de

fond or, acestea declarații sunt o răzbunare împotriva reprezentanții organelor de drept.

În acest aspect a invocat, că potrivit raportului de expertiză complexă

psihiatrico-psihologică și declarațiilor expertului psiholog Margareta Tabuncic, s-a

stabilit că A. Mătăsaru este o persoană cu un conflict intraptic nesoluționat, în situații

de conflict cu manifestări heteroagresive și comportament necontrolat, care îl

determină la acțiuni de natură conflictogenă nestabilă cu scopul de a pedepsi subiecții

pe care îi identifică ca dușmani. Astfel de concluzie se deduce și din declarațiile lui A.

Mătăsaru, precum că la manifestările din 07 aprilie 2009, a participat fără a avea vreo

nuanță politică și, a urmărit scopul de a-și manifesta propriile proteste față de sistemul

organelor de forță, ceea ce denotă că acesta avea conflict intrapersonal ce necesita a fi

materializat. A. Mătăsaru dă dovadă de egocentrizm fixat pe propria părere fără a lua

în calcul realitatea obiectivă, selectînd momentele convenabile lui, ignorînd părerile

oponente. Prin urmare, în rezultatul testelor aplicate, s-a ajuns la concluzia că

evenimentele descrise de A. Mătăsaru nu s-au petrecut în felul arătat de el.;

 instanța de fond nu a apreciat la nivelul cuvenit probatoriul administrat în

cauză în conformitate cu prevederile art. 100, 101 CPP, iar nevinovăția inculpatului

fiind probată prin următoarele probe:

- declarațiile A. Gromadschi, R. Saachian, Gh. Ciugureanu, N. Cupcea, I.

Iachimov, A. Ursachi, P. Petrovici, S. Tolbei, A. Antoci, V. Rusu, N. Nița, S. Țurcan,

I. Bîzgu, raportul de expertiză medico-legală nr. 2667/D, declarațiile expertului

medico-legal Aurel Vicol, din care rezultă că leziunile indicate în schema nr. 2, privind

cauzarea leziunilor în CGP mun. Chișinău, nu și-au găsit confirmarea. Potrivit

declarațiilor expertului A. Vicol, a relatat că leziunile pe care le-a invocat A.

Mătăsarui, ca fiind provocate în CGP mun. Chișinău, urmau să fie localizate pe

suprafețele dosale ale corpului, adică spate, fese și regiunile lombare, ceea ce la

expertizare nu sa depistat. Leziunile conținute pe secvențele video a lui A. Mătăsaru la

08 aprilie 2009 au o vechime mai mult de 2 ore.

În acest context,a invocat că leziunea corporală, pe care i-ar fi cauzat-o Sîrbu

Octavian lui A. Mătăsaru, sub forma echimozei de pe fesa stîngă, a fost provocată

după ziua de 09 aprilie 2009, cînd A. Mătăsaru nu indică că ar fi fost maltratat de Sîrbu

O. Timpul survenirii leziunilor depistate la A. Mătăsaru reflectate pe secvența video

înregistrată de experții criminaliști, adică de minim 2 ore, nu se încadrează în perioada

cînd, chipurile, A. Mătăsaru a fost maltratat de O. Sîrbu (se susține că O. Sîrbu l-a

maltratat pe la orele 10.30, iar secvența a fost realizată în jurul orelor 11.00), - probe,

cărora instanța de fond nu le-a dat o apreciere cuvenită.;

 condamnarea inculpatului Sîrbu Octavian este bazată pe presupuneri și pe

probe inadmisibile, astfel sentința fiind contrară art. 389 alin. (2) CPP, din următoarele

considerente.

Potrivit declarațiilor inculpatului Pîntea Igor, acesta la 09 aprilie 2009, nu l-a

maltratat pe Mătăsaru A., deoarece s-a aflat în misiune de serviciu în satul Colonița

pînă la orele 14.00, iar la serviciu s-a întors la orele 18.00.

6

Martorul N. Niță a declarat că după ședința de la orele 08-09 a zilei de

09.04.2009, a plecat cu Igor Pîntea în satul Colonița cu misiune de serviciu, unde s-au

aflat între orele 10.00 – 13.00.

Martorul Bîzgu Ion a declarat că la 09.04.2009 pe la orele 09.40 la el acasă în

satul Colonița au venit Pîntea Ig. cu un coleg, întrebînd de fiul său. Pe la orele 13.30,

Pîntea Igor a plecat din satul Colonița.

Prin urmare, instanța de fond n-a verificat alibiul inculpatului Pîntea Igor

referitor la faptul că în ziua de 09 aprilie 2009, între orele 09.00-13.00, acesta s-a aflat

în misiune de serviciu în s. Colonița conform spuselor martorilor Ion Bîzgu și N. Nița,

dar a făcut unele deducții subiective bazate pe presupuneri, - „ ... Distanța de la CGP

pînă în s. Colonița cu automobilul poate parcurge într-un interval de timp de pînă la

30 minute. De aici rezultă că inculpatul Pîntea dispunea de ceva timp pentru a intra în

birou la Sîrbu. unde se afla Mătăsaru, cu atît mai mult că,martorul V. Parlicov a

declarat că în biroul la Sîrbu au intrat numai Sîrbu cu Mătăsaru, fără Bosîi, iar Pîntea

se afla în biroul său, care este alături”.

Deci, indică apelantul, la acest compartiment instanța a neglijat toate normele

și principiile prezumpției nevinovăției, tratării dubiilor în folosul inculpatului și

imparțialității instanței judecătorești:

- Astfel, folosind sintagma „că inculpatul Pîntea dispunea de ceva timp...”

instanța a constatat că acest timp era suficient pentru ca Pîntea să intre în biroul lui

Sîrbu, fără a stabili dacă acest timp a fost sau nu suficient pentru a-l maltrata pe A.

Mătăsaru în condițiile descrise în învinuire;

- Potrivit declarațiilor părții vătămate A. Mătăsaru și ordonanței de punere sub

învinuire, inculpatul Pîntea Igor în ziua de 09.04.2009, susținut de inculpatul O. Sîrbu,

între orele 09.00-13.00, l-a maltratat pe A. Mătăsaru. Pîntea Ig. i-ar fi ordonat lui

Mătăsaru să stea în picioare circa o oră, fără să se lase pe spate și în acest timp (circa o

oră) îl maltrata.

În consecință, rezultă că, dacă s-ar admite că A. Mătăsaru a fost maltratat de

Pîntea Ig. și Sîrbu O. la 09.04.2009, între orele 09.00-13.00, atunci Pîntea Ig. nu putea

participa la maltratare, deoarece la 09.40 (conform declarațiilor martorului Ion Bîzgu)

sau la orele 10.00 (conform declarațiilor martorului N. Nița) Pîntea Igor era deja în s.

Colonița, unde, pentru a ajunge, avea nevoie de circa 30 min. (cum susține instanța).

Deci, cel tîrziu la orele 09.30, Pîntea Igor urma să iasă din incinta CGP mun.

Chișinău, pentru a se deplasa în s. Colonița și, respectiv, el n-a putut participa la

maltratarea lui A. Mătăsaru, deoarece cum se afirmă că, Pîntea Ig. i-a ordonat să stea

în genunchi timp de 1 oră, însă, la orele 09.40, Pîntea Igor se afla în s. Colonița.

3.2. Partea vătămată Mătăsaru Anatol a atacat cu apel sentința instanței de fond,

solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care

inculpaților Sîrbu Octavian și Pîntea Igor să-i fie stabilită o pedeapsă mai aspră, din

motiv că instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de prevederile art. 61,

75, 90 Cod penal, astfel stabilindu-le o pedeapsă neechitabilă pentru faptele comise.

au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de avocatul Gavriliuc Ion în numele

inculpatului Pîntea Igor, de avocatul Conțescu Mihail în numele inculpatului Sîrbu

Octavian și de partea vătămată Mătăsaru Anatol, cu menținerea sentinței.

7

4.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că, instanța de fond în

baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în

ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) CPP, le-a dat o

apreciere justă în sensul art. 101 CPP, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la

condamnarea inculpaților Sîrbu Octavian și Pîntea Igor în baza art. 309/1 alin. (3) lit.

c) Cod penal.

În acest sens, instanța de apel, s-a referit la un șir de probe pertinente,

concludente și utile, care confirmă vinovăția acestora, inclusiv:

 declarațiile părții vătămate Mătăsaru Anatol;

 declarațiile martorilor I. Butmalai, C. Hîrștioagă, S. Ciumac, A. Crucinina, D.

Savițchi, A. Năzăloacă, R. Saachian, S. Țurcanu, N. Nița, G. Grăjdieru, V. Prepelița,

G. Bosîi, Gh. Ciugureanu, R. Cebotari, V. Guriță, I. Fortună, P. Petrovici, A. Antoci,

S. Talbei, V. Rusu, N. Cupcea, I. Perju, V. Parlicov, I. Iachimov, I. Bîzgu, A.

Gramațchi, V. Luchianov, I. Raru, A. Ursachi;

 procesele-verbale de verificare a declarațiilor părții vătămate A. Mătăsaru la

locul infracțiunii, în care acesta a relatat circumstanțele reținerii sale, escortării în CGP

mun. Chișinău și maltratării (vol. 2, f.d. 58-81);

 procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere, în care A. Mătăsaru i-a

recunoscut pe colaboratorii de poliție Sîrbu Octavian și Pîntea Igor care l-au maltratat

(vol. 2, f.d. 42-42 A);

 registrul de evidență a persoanelor deținute în IDP a CGP mun. Chișinău la 09

aprilie 2009, din care a rezultat că, la ora 09:10, cet. Mătăsaru A. a fost escortat din

IDP de către Bosîi și întors înapoi la ora 13.20 de către Sîrbu (vol. 1, f.d. 55);

 raportul de expertiză medico-laglă nr. 2667/D din 15 octombrie 2009,

conform căruia la Mătăsaru A. s-a constatat „Traumatism cranio-cerebral închis

manifestat prin comoție cerebrală; excoriații pe partea pieloasă a capului; echimoze cu

edem și excoriații pe nas; genunchiul stîng; echimoze - fesa stingă; membrele

superioare și inferioare”, care se califică ca leziuni corporale ușoare (vol. 1, f.d. 172-

173);

 procesul-verbal de audiere a expertului judiciar, A. Vicol, medic legist,

potrivit căruia comoția cerebrală prezentă la cet. Mătăsaru A. putea să apară în

rezultatul acțiunii directe a unei forțe traumatice asupra regiunii capului și feței, în

rezultatul unei sau mai multor lovituri, posibil atît în timpul reținerii cît și în timpul

maltratării în incinta CGP mun. Chișinău. De asemenea, leziunile corporale în

regiunea membrelor superioare posibil că au fost cauzate atît în timpul reținerii cît și în

timpul deținerii lui Mătăsaru A. în incinta CGP mun. Chișinău. Echimoza de pe fesa

stîngă a fost produsă după 08 aprilie 2009 (vol. 1, f.d. 193-194);

 extrasul din fișa medicală nr. 1198 eliberat de Centrul de Reabilitare a

Victimelor Torturii /Memoria/ pe numele lui Mătăsaru A. în care s-a stabilit, că starea

pacientului este în corelare cu evenimentele traumatizante suportate de el. Rezultatele

examinării și testelor psihologice confirmă prezența consecințelor post-traumatice, a

Tulburării de stres post-traumatice. Consecințele traumei cranio-cerebrale suportate.

Sindromul organic cerebral post-traumatic (vol. 1, f.d. 212-215);

 procesele-verbale de confruntări între partea vătămată Mătăsaru A. și

învinuiții Sîrbu O., Pîntea Ig., martorii Furtună Ig., Perju I. și Nița N., în care Mătăsaru

8

A. și-a menținut pe deplin declarațiile făcute anterior (vol. 2, f.d. 31-34, 35-37; vol. 4,

f.d. 46-51);

 încheierea interlocutorie din 10 aprilie 2009, emisă de judecătorul de

instrucție a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, A. Galben, din care rezultă că în

cadrul ședinței Mătăsaru A. a relatat despre faptul că a fost maltratat în incinta CGP

mun. Chișinău. Despre încălcările de legislație comise de colaboratorii CGP mun.

Chișinău, față de Mătăsaru A. prin încheierea menționată a fost sesizat Procurorul

mun. Chișinău (vol. 1, f.d. 33).

Tot odată, instanța de apel a conchis că probele menționate supra, combat

declarațiile inculpaților prin care ultimii susțin că nu se fac vinovați de săvîrșirea

infracțiunii incriminate, această metoda fiind aleasă întru evitarea răspunderii penale,

or, motivele invocate de partea apărării au fost obiect de examinare în instanța de fond.

La fel, Colegiul penal a respins, ca neîntemeiată, afirmația avocatului I.

Gavriliuc, precum că la momentul înaintării învinuirii lui Pîntea Igor a participat

avocatul care acordă asistență juridică garantată de stat fără consimțămîntul

inculpatului, or, urmărirea penală s-a desfășurat cu respectarea procedurii prevăzute de

lege și, respectiv, nu s-a constatat încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale

efectuate.

În acesta ordine de idei, instanța de apel a reținut, că după finisarea urmăririi

penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei, atît avocatul I. Gavriliuc, cît și

inculpatul Pîntea Igor nu au contestat moment participării avocatului garantat de stat,

fapt confirmat prin procesul-verbal de prezentare a materialelor dosarului spre

cunoștință învinuitului și apărătorului din 10.03.2010 (vol. 4, f.d. 183-184).

În speță, instanța de apel a mai conchis, că nu are temei de a casa sentința în

partea individualizării pedepsei numite inculpaților, astfel, apelul părții vătămate A.

Mătăsaru, urmînd a fi respins, or, în cauză, instanța de fond a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținînd cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, care

se atribuie la categoria celor grave, de persoana celui vinovat, ambii inculpați se

caracterizează pozitiv la locul de trai, lipsa antecedentelor penale, de circumstanțele

atenuante, prezența copiilor minori la întreținerea inculpaților, de lipsa circumstanțelor

agravante, astfel fiind întrunite condițiile ce reglementează condamnarea cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei, fapt ce a permis aplicarea prevederilor

art. 90 Cod penal.

Prin urmare, instanța a conchis, că în speță cu certitudine s-a constatat, că există

temei legal pentru ca inculpații Pîntea Igor și Sîrbu Octavian să beneficieze de

posibilitatea corectării și reeducării în condiții non privative de libertate.

contestat cu recursuri ordinare decizia instanței de apel, în temeiul art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10) CPP, solicitînd casarea acesteia, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care lui Sîrbu Octavian și Pîntea Igor să-i

fie stabilită o pedeapsă privativă de libertate pe un termen de 8 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funții sau de a exercita o anumită activitate pe

un termen de 5 ani, din motiv că la stabilirea pedepsei, instanțele ierarhic inferioare nu

au ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal și neîntemeiat au aplicat prevederile

art. 90 Cod penal.

9

În susținerea recursurilor, recurenții au invocat că, la individualizarea pedepsei

inculpaților Sîrbu Octavian și Pîntea Igor, instanța de apel nu a ținut cont de

circumstanțele săvîrșirii faptei intenționate, de statutul pe care îl dețineau inculpații –

fiind colaboratori de poliție, care au ca scop prioritar apărarea valorilor sociale ocrotite

de lege, de clasificarea faptelor inculpaților în funcție de caracterul și gradul

prejudiciabil, constituind o infracțiune gravă, de comiterea acțiunilor de tortură de

către două persoane (circumstanță agravantă), care, în opinia lor, consideră inoportună

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, - suspendarea condiționată a pedepsei,

potrivit căreia „…instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de

persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute

pedeapsa stabilită...”.

Or, soluția instanței de apel, în acest context, a făcut referire numai la persoana

inculpatului, care se caracterizează pozitiv la locul de muncă (fapt ce trezește dubii

ținînd cont de acțiunile crude și inumane ale infractorilor, deși dețineau funcții ce au ca

scop apărarea valorilor ocrotite de lege), prin urmare, nu este rațională aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal.

În aceasta ordine de idei, recurenții au mai invocat, că instanțele ierarhic

inferioare au stabilit inculpaților o pedeapsă contrar prevederilor legale, făcînd

trimitere la circumstanțele atenuante ale inculpaților în ceea ce ține de persoana

infractorului, fără a ține cont de pericolul social pe care îl poartă faptele săvîrșite de

inculpați și anume: acțiuni săvîrșite de două sau mai multe persoane (colaboratori ai

organelor de drept), acțiuni, calificate ca, - tratament inuman ori degradant și care

depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege.

La fel, la individualizarea pedepsei instanțele ierarhic inferioare nu au luat în

considerație constrîngerea psihică la care a fost supusă partea vătămată Mătăsaru

Anatol, pentru a face declarații, de circumstanțele săvîrșirii infracțiunii, profitîndu-se

de starea excepțională, de calamitățile naturale, precum și de dezordinile de masă.

5.1. Avocatul Gavriliuc Ion în numele inculpatului Pîntea Igor, în temeiul art.

427 alin. (1) pct. 2), 8), 12) CPP, a contestat cu recurs ordinar hotărîrile judecătorești,

solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de

achitare în privința lui Pîntea Igor, din motiv că instanțele ierarhic inferioare au dat o

apreciere greșită probelor administrate de către organul de urmărire penală și verificate

în ședința de judecată, or probele existente nu sunt pertinente și concludente, astfel nu

dovedesc vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate.

În motivarea cerințelor, recurentul a invocat că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra următoarelor motive:

 contrar prevederilor art. 389 alin. (2) CPP, la baza sentinței de condamnare,

cu referire la verificarea alibiului inculpatului Pîntea Igor, instanța de fond a făcut

presupuneri pe baza declarațiilor martorului I. Bîzgu, precum că la 09.04.2009, Pîntea

Igor era în stare să reușească să se deplaseze din sat. Colonița la Comisariatul General

de poliție, pentru a participa la maltratarea lui A. Mătăsaru;

 argumentele apărării privind încălcarea prevederilor art. 33 CPP, la

examinarea cauzei în prima instanță, nu au fost luate în considerație de către instanța

de apel. Este constatat că același judecător, cu participarea aceiași părți vătămate,

pentru fapte comise în aceiași zi (08 aprilie 2009), pentru provocarea acelorași leziuni

10

corporale, a condamnat alte trei persoane (Floreac, Chirtoacă și Mocanu), care la

08.04.2009, dimineața la-u reținut și condus la CGP mun. Chișinău pe Mătăsaru A., or,

același președinte de ședință, pentru aceleași fapte, loc, timp și parte vătămată a supus

răspunderii diferite persoane, neprezentînd prin două sentințe diferite o claritate a celor

întîmplate. Deci, existau circumstanțe substanțiale care puneau la îndoială rezonabilă

imparțialitatea judecătorului care a examinat cauza în prima instanță;

5.2. Avocatul Conțescu Mihail în numele inculpatului Sîrbu Octavian, în

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) CPP, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de

apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu dispunerea rejudecării cauzei în

aceiași instanță de apel, din motiv că probele administrate la dosar nu confirmă

vinovăția inculpatului în cele imputate și, că instanța de apel contrar prevederilor art.

414-417 CPP nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel.

5.2.1. În acest context, recurentul invocă că, la etapa urmăririi penale cauza

penală de acuzare a lui Sîrbu Octavian constituia un dosar unic, de acuzare a mai

multor polițiști acuzați de maltratarea lui Mătăsaru Anatol, cum ar fi Mocanu

Alexandru, Chirtoacă Viorel și Floreac Ghenadie, intentat la 20 mai 2009.

Pe parcursul urmăririi penale, procurorul a concluzionat că acțiunile lui Mocanu

Alexandru, Chirtoacă Viorel și Floreac Ghenadie la reținerea lui A. Mătăsaru în ziua

de 08 aprilie 2009, constituie exces de putere și la 23.11.2009, a intentat o cauză

penală pe indicii infracțiunii prevăzuți de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, pe care tot

la 23 noiembrie 2009, a conexat-o cu cauza penală pornită la 20 mai 2009, ca ulterior

la 27.11.2009, să separe cauza penală pornită la 23.11.2009 într-o procedură separată,

cu selectarea în copii a materialelor și probelor administrate în cauza penală inițială.

Ca rezultat, în cauza penală disjungată, - Mocanu Alexandru, Chirtoacă Viorel și

Floreac Ghenadie, au fost învinuiți de comiterea excesului de putere, comis în ziua de

08 aprilie 2009, la reținerea lui A. Mătăsaru în fața casei de locuit, iar în cauza penală

de bază au fost învinuiți de tortură, - Sîrbu Octavian și Pîntea Igor.

Ulterior, cauzele penale menționate supra, au fost trimise în instanța de judecată

cu interval scurt de timp, care au fost repartizate și examinate de același judecător -

Nadejda Mazur. Respectiv, în prezenta cauză penală s-a înaintat recuzări judecătorului,

însă, au fost respinse, motivîndu-se prin existența a două dosare separate.

La 04 mai 2011, judecătorul Mazur Nadejda, a adoptat sentința de condamnare

în privința lui Mocanu Alexandru, Chirtoacă Viorel și Floreac Ghenadie în baza art.

328 Cod penal.

La 26 martie 2012, la fel, același judecător, a pronunțat sentință de condamnare

în privința lui Sîrbu Octavian în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, la baza

căreia au fost puse aceleași probe și constatări pe care le-a făcut instanța în sentința din

04 mai 2011, în privința lui Mocanu Al., Chirtoacă V. și Floreac Gh., prin selectarea

materialelor dintr-un dosar, pentru a fi incluse în alt dosar disjungat, cît și cercetării

acelorași probe în ambele dosare la etapa dezbaterilor judiciare.

Prin urmare, la baza sentinței în privința lui Mocanu Al., Chirtoacă V. și Floreac

Gh., cît și la baza sentinței în privința lui Sîrbu Octavian au fost puse aceleași probe și

anume:

- raportul de expertiză medico-legală nr. 2667/D din 15 octombrie 2009, în care

sunt descrise leziunile depistate la A. Mătăsaru. Organul de urmărire penală a selectat

11

unele leziuni pentru a le pune în sarcina lui Mocanu Alexandru, Chirtoacă Viorel și

Floreac Ghenadie, cauzate lui A. Mătăsaru la reținerea din 08 aprilie 2009, iar alte

leziuni, le-a selectat pentru a le pune în sarcina lui Sîrbu Octavian și Pîntea Igor;

- declarațiile expertului Aurel Vicol făcute la etapa urmăririi penale și în instanța

de judecată în cadrul ambelor dosare penale;

- procesele-verbale de verificare a declarațiilor părții vătămate A. Mătăsaru la

locul infracțiunii;

- extrasul din fișa medicală nr. 1198 eliberat de Centrul „MEMORIA” pe

numele lui A. Mătăsaru;

- declarațiile părții vătămate A. Mătăsaru și ale martorilor Gromadschi Andrei și

D. Savițchi.

La fel, o însemnătate deosebită în prezenta cauză penală îl au rapoartele de

expertiză medicală și audierea expertului Aurel Vicol, în sensul consecințelor directe

pe care le au asupra soluțiilor de condamnare a inculpaților Sîrbu Octavian și Pîntea

Igor.

Astfel, la adoptarea sentinței în cauza penală în privința lui Mocanu Alexandru,

Chirtoacă Viorel și Floreac Ghenadie, instanța a făcut o delimitare a leziunilor

corporale cauzate lui A. Mătăsaru la reținerea din 08 aprilie 2009, punîndu-le la

concluziile de învinuire a lui Mocanu Alexandru, Chirtoacă Viorel și Floreac

Ghenadie.

Ulterior, adoptînd sentința de condamnare în privința lui Sîrbu Octavian,

instanța a pus celelalte leziuni corporale (echimoza și comoția cerebrală) pe seama lui

Sîrbu Octavian și Pîntea Igor, avînd în vedere că restul leziunilor deja le-a

„determinat”, pentru vinovăția lui Mocanu Al., Chirtoacă V. și Floreac Gh. în sentința

din 04 mai 2011.

În argumentarea acestei soluții, instanța a afirmat, că le-a reținut în sarcina lui

Sîrbu Octavian și Pîntea Igor, deoarece expertul medico-legal nu a putut stabili cînd au

fost provocate leziunile - de către Mocanu, Floreac și Chirtoacă la reținere sau în

timpul aflării lui A. Mătăsaru în CGP mun. Chișinău. Astfel, fiind încălcate

prevederile art. 8 CPP și art. 6 CEDO, - prezumția nevinovăției, sentința fiind bazată

pe presupuneri.

Or, la urmărirea penală, cît și în dezbaterile judiciare, partea apărării a probat

faptul provocării leziunilor corporale la reținerea lui A. Mătăsaru în ziua de 08 aprilie

2009 de către colaboratorii de poliție Mocanu Alexandru, Chirtoacă Viorel și Floreac

Ghenadie, inculpați, pe alt dosar penal, la fel examinat de judecătorul Nadejda Mazur.

În concluzie, recurentul a menționat că, concluziile instanței de fond în prezenta

cauză penală, derivă din rezultatul examinării acelorași probe în cadrul dosarului penal

în privința lui A. Mocanu, V. Chirtoacă și Gh. Floreac, astfel la judecarea cauzei au

fost încălcate prevederile art. 33, 34 CPP, ceia ce denotă faptul că inculpatul a fost

judecat de o instanță imparțială, astfel fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil

garantat de art. 6 CEDO.

5.2.2. Cu referire la declarațiile părții vătămate A. Mătăsaru, privind cauzarea

leziunilor corporale în timpul reținerii și escortării acestuia, cît și cauzarea acestora în

timpul aflării sale în CGP mun. Chișinău pe parcursul a mai multor zile, - acestea sunt

neîntemeiate și declarative, fiind combătute prin:

12

 raportul de expertiză medico-legală nr. 2667/D din 15 octombrie 2009 și

declarațiile expertului A. Vicol, potrivit cărora leziunile corporale depistate la A.

Mătăsaru au fost cauzate în timpul reținerii și escortării acestuia spre CGP mun.

Chișinău la data de 08 aprilie 2009, iar cauzarea leziunilor corporale în timpul aflării în

CGP mun. Chișinău, - nu și-au găsit confirmarea.

În acest context, expertul A. Vicol a relatat că, leziunile pe care le-a invocat A.

Mătăsaru, ca fiind cauzate în CGP mun. Chișinău, urmau să fie localizate pe

suprafețele dosale ale corpului, adică spate, fese și regiunile lombare, ceea ce la

expertizare nu s-a depistat, or, leziunile conținute pe secvențele video a lui A.

Mătăsaru la 08 aprilie 2009, au o vechime mai mult de 2 ore.

La fel, leziunea corporală, pe care i-ar fi cauzat-o Sîrbu Octavian lui A.

Mătăsaru sub forma echimozei de pe fesa stîngă, a fost provocată cu cel mult 3-4 zile

înainte de examinarea primară a lui A. Mătăsaru (la 14 aprilie 2009) , adică nu putea fi

provocată la 08 sau 09 aprilie 2009.

De asemenea, potrivit raportului de expertiză complexă psihiatrico-psihologică

și declarațiilor date de expertul psiholog Margareta Tabuncic, s-a stabilit că, -

„A. Mătăsaru este o persoană cu un conflict intrapsihic nesoluționat, în situații

de conflict cu manifestări heteroagresive și comportament necontrolat, care îl

determină la acțiuni de natură conflictogenă nestabilă cu scopul de a pedepsi subiecții

pe care îi identifică ca dușmani. Concluzia se deduce și din declarațiile făcute de el

precum că la manifestările din 07 aprilie 2009, a participat fără a avea vreo nuanță

politică și a urmărit scopul de a-și manifesta propriile proteste față de sistemul

organelor de forță, ceea ce denotă că A. Mătăsaru avea conflict intrapersonal ce

necesita a fi materializat. A. Mătăsaru dă dovadă de egocentrizm fixat pe propria

părere fără a lua în calcul realitatea obiectivă, selectînd momentele convenabile lui,

ignorînd părerile oponente. În rezultatul testelor aplicate s-a ajuns la concluzia, că

evenimentele descrise de A. Mătăsaru nu s-au petrecut în felul arătat de el.”

Prin urmare, instanța de fond neîntemeiat a pus la baza condamnării lui Sîrbu

Octavian raportul de expertiză medico-legală nr.2667/D și declarațiile expertului

medico-legal Aurel Vicol, or, probele menționate indică cu certitudine că leziunile

cauzate în timpul aflării lui A. Mătăsaru în CGP mun. Chișinău, - nu și-au găsit

confirmarea, fapt confirmat și de expertul A. Vicol, - că leziunile pe care le invocă A.

Mătăsaru, ca fiind provocate în CGP mun. Chișinău, urmau să fie localizate pe

suprafețele dosale ale corpului, adică spate, fese și regiunile lombare, ceea ce la

expertizare nu s-a depistat. Leziunile conținute pe secvențele video a lui A. Mătăsaru

la 08 aprilie 2009, avînd o vechime mai mult de 2 ore.

La fel, leziunea corporală, pe care i-ar fi cauzat-o Sîrbu Octavian lui A.

Mătăsaru, sub forma echimozei de pe fesa stingă, a fost provocată după ziua de 09

aprilie 2009, cînd A. Mătăsaru nu indică că a fost maltratat de Sîrbu Octavian. Timpul

survenirii leziunilor depistate la A. Mătăsaru și reflectate pe secvența video înregistrată

de experții criminaliști, adică de minim 2 ore, nu se încadrează în perioada cînd,

chipurile A. Mătăsaru, a fost maltratat de O. Sîrbu (se susține că O. Sîrbu l-a maltratat

pe la orele 10.30, iar secvența a fost realizată în jurul orelor 11.00).

5.2.3. Cu referire la alibiul lui Pîntea Igor, instanța de fond a făcut concluzii care

vin în contradicție cu propriile constatări, punînd la baza sentinței o interpretare bazată

13

pe presupunere, contrar art. 389 alin. (2) CPP, iar instanța de apel nu a reflectat în

decizie problema dată, astfel nefiind soluționat fondului apelului.

În acest aspect, recurentul a menționat că, inculpatul Pîntea Igor în ziua de 09

aprilie 2009, nu l-a maltratat pe A. Mătăsaru, deoarece s-a aflat în misiune de serviciu

în satul Colonița pînă în jurul orelor 14.00, iar la serviciu a revenit la orele 18.00.

Martorul N. Niță a declarat instanței, că după ședința de la orele 08-09 a zilei de

09.04.2009, de la orele 09.30 a plecat cu Igor Pîntea în satul Colonița cu misiune de

serviciu, unde s-au aflat între orele 10-13.

Martorul Bîzgu Ion a declarat că la 09.04.2009, pe la orele 09.40, la el acasă în

satul Colonița au venit Igor Pîntea cu un coleg, întrebînd de fiul său și pe la orele 13.30

Pîntea Igor a plecat din satul Colonița.

Prin urmare, la acest compartiment, instanțele ierarhic inferioare au neglijat

principiul prezumției nevinovăției, tratării dubiilor în folosul inculpatului și

imparțialității instanței judecătorești.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise din

următoarele considerente.

6.1. Conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de

instanța de apel în cazul cînd nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, - temei care își

găsește reflectare în decizia contestată.

Reieșind din prevederile art. 414 CPP, instanța de apel, judecînd apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Statuînd pe principiul respectării normelor de drept menționate supra, Colegiul

penal lărgit menționează că, instanța de apel la adoptarea deciziei de respingere a

apelurilor declarate de partea acuzării și partea apărării, n-a respectat întocmai

prevederile legale enunțate supra.

6.2. În corespundere cu art. 101 alin. (1), 414 alin. (3), 417 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală, cît și a jurisprudenței naționale, instanța de apel este obligată să

se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu

nerezolvarea fondului apelului, iar decizia urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în

apel așa cum cere art. 435 CPP, întrucît asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată

de către instanța de recurs. Fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu –

din punct de vedere al coroborării lor. Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă

14

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Aceste prevederi sunt sfidate, deoarece, potrivit deciziei contestate, instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către procuror în fața

acesteia.

În acest context, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel nu trebuie

să se limiteze doar la reproducerea substanțială a sentinței instanței de fond, după cum

s-a procedat, ci urma să verifice motivele invocate de apelanți, depășind acest cadru.

Instanța de apel este obligată să examineze, din oficiu, și orice alte chestiuni

importante, susceptibile să conducă la o concluzie certă cu privire la legalitatea și

temeinicia sentinței atacate. Motivele de apel trebuie specificate în cuprinsul deciziei și

ele trebuie soluționate nu doar în sine, prin raportare, în mod exclusiv, la dispozitivul

și la considerentele hotărîrii atacate, ci confruntîndu-le cu susținerile făcute de partea

procesuală adversă întru combaterea lor, precum și cu probele administrate în cauză.

Astfel, în speță, instanța de apel s-a limitat la preluarea motivării primei instanțe,

dar trebuia, printr-o nouă examinare a motivelor invocate de apelanți, să răspundă

motivat la fiecare dintre criticile și mijloacele de promovare a intereselor procesuale

invocate de părți.

6.3. Chiar dacă își însușește concluziile și temeiurile primei instanțe, instanța de

apel este obligată să verifice și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apeluri, prin prisma efectuării aprecierii personale a materialului probator, în special,

probele relevate în cuprinsul apelului procurorului, urmau să fie verificate sub toate

aspectele, complet și obiectiv în raport cu circumstanțele stabilite în cauză, lucrul care

n-a fost efectuat.

Astfel, instanța de apel, la descrierea fondului apelurilor declarate de avocatul

Gavriliuc Ion în numele inculpatului Pîntea Igor, de avocatul Conțescu Mihail în

numele inculpatului Sîrbu Octavian (vol.6, f.d. 224) a omis să indice (ulterior să se

pronunțe) unele motive esențiale care pot influența în mod substanțial la legalitatea

condamnării inculpaților în aspectul violării art.6 din Convenția Europeană.

Deși, partea apărării a criticat în apel sentința primei instanțe sub aspectul

încălcării prevederilor art. 33, 34 CPP, că inculpații au fost judecați de o instanță

imparțială, astfel fiindu-le încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6

CEDO și, în situația în care la începutul cercetării judecătorești în prima instanță

judecătorul care a pronunțat sentința Mazur Nadejda, a fost recuzat pe motivele expuse

supra la pct.5.2.1, fiind pronunțată încheierea instanței din 28.04.2010 de respingere a

cererii de recuzare (vol.4, f.d.239), - instanța de apel n-a examinat acest motiv.

Or, potrivit art. 400 alin.(3) CPP, apelul declarat împotriva sentinței se

consideră făcut și împotriva încheierilor, chiar dacă acestea au fost date după

pronunțarea sentinței.

În sensul art. 251 alin. (2), (3) CPP, încălcarea prevederilor legale referitoare la

(…) la sesizarea instanței, la compunerea acesteia (…), dacă sînt obligatorii potrivit

legii, atrage nulitatea actului procedural. Nulitatea prevăzută în alin.(2) nu se înlătură

în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în

considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este

necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

15

6.4. La fel, instanța de apel, la descrierea fondului apelurilor declarate de avocatul

Gavriliuc Ion în numele inculpatului Pîntea Igor, de avocatul Conțescu Mihail în

numele inculpatului Sîrbu Octavian (vol.6, f.d. 224) a omis să indice și ulterior să se

pronunțe, în privința alibiului lui Pîntea Igor, precum că acesta în ziua de 09 aprilie

2009, nu l-a maltratat pe A. Mătăsaru, deoarece de la orele 09.30 s-a aflat în misiune

de serviciu în satul Colonița pînă în jurul orelor 14.00, iar la serviciu a revenit la orele

18.00, alibiul fiind confirmat prin declarațiile:

„Martorul N. Niță a declarat instanței, că după ședința de la orele 08-09 a zilei

de 09.04.2009, de la orele 09.30 a plecat cu Igor Pîntea în satul Colonița cu misiune

de serviciu, unde s-au aflat între orele 10-13.

Martorul Bîzgu Ion a declarat că la 09.04.2009, pe la orele 09.40, la el acasă în

satul Colonița au venit Igor Pîntea cu un coleg, întrebînd de fiul său și pe la orele

13.30 Pîntea Igor a plecat din satul Colonița.” A se vedea pct.5.2.3 din prezenta

decizie.

De asemenea, instanța de apel, nu s-a pronunțat nici asupra motivelor invocate

de partea apărării la pct. 5.2.2 din prezenta decizie, cu referire la declarațiile părții

vătămate A. Mătăsaru, privind cauzarea leziunilor corporale în timpul reținerii și

escortării acestuia, cît și cauzarea acestora în timpul aflării sale în CGP mun. Chișinău

pe parcursul a mai multor zile, care în viziunea părții apărării - acestea sunt

neîntemeiate și declarative, fiind combătute prin:

„… raportul de expertiză medico-legală nr. 2667/D din 15 octombrie 2009 și

declarațiile expertului A. Vicol, potrivit cărora leziunile corporale depistate la A.

Mătăsaru au fost cauzate în timpul reținerii și escortării acestuia spre CGP mun.

Chișinău la data de 08 aprilie 2009, iar cauzarea leziunilor corporale în timpul aflării

în CGP mun. Chișinău, - nu și-au găsit confirmarea.

În acest context, expertul A. Vicol a relatat că, leziunile pe care le-a invocat A.

Mătăsaru, ca fiind cauzate în CGP mun. Chișinău, urmau să fie localizate pe

suprafețele dosale ale corpului, adică spate, fese și regiunile lombare, ceea ce la

expertizare nu s-a depistat, or, leziunile conținute pe secvențele video a lui A.

Mătăsaru la 08 aprilie 2009, au o vechime mai mult de 2 ore.

La fel, leziunea corporală, pe care i-ar fi cauzat-o Sîrbu Octavian lui A.

Mătăsaru sub forma echimozei de pe fesa stîngă, a fost provocată cu cel mult 3-4 zile

înainte de examinarea primară a lui A. Mătăsaru (la 14 aprilie 2009) , adică nu putea

fi provocată la 08 sau 09 aprilie 2009.

De asemenea, potrivit raportului de expertiză complexă psihiatrico-psihologică

și declarațiilor date de expertul psiholog Margareta Tabuncic, s-a stabilit că, - A.

Mătăsaru este o persoană cu un conflict intrapsihic nesoluționat, în situații de conflict

cu manifestări heteroagresive și comportament necontrolat, care îl determină la

acțiuni de natură conflictogenă nestabilă cu scopul de a pedepsi subiecții pe care îi

identifică ca dușmani. Concluzia se deduce și din declarațiile făcute de el precum că

la manifestările din 07 aprilie 2009, a participat fără a avea vreo nuanță politică și a

urmărit scopul de a-și manifesta propriile proteste față de sistemul organelor de forță,

ceea ce denotă că A. Mătăsaru avea conflict intrapersonal ce necesita a fi

materializat. A. Mătăsaru dă dovadă de egocentrizm fixat pe propria părere fără a lua

în calcul realitatea obiectivă, selectînd momentele convenabile lui, ignorînd părerile

16

oponente. În rezultatul testelor aplicate s-a ajuns la concluzia, că evenimentele

descrise de A. Mătăsaru nu s-au petrecut în felul arătat de el.”

6.5. În atare circumstanțe, odată cu admiterea recursurilor declarate de partea

apărării, se vor admite și recursurile declarate de partea vătămată Mătăsaru Anatol și

de avocatul acestuia, Panțîru Victor în latura stabilirii pedepsei, soluție care se impune

prin faptul că, instanța de apel n-a soluționat chestiunea dacă instanța de judecată

compusă din judecătorul Nadejda Mazur a fost compatibilă conform prevederilor

art.33 CPP, să judece cauza penală în privința inculpaților Sîrbu Octavian și Pîntea

Igor, or acest judecător a fost recuzat chiar de avocatul părții vătămate.

art.427 alin.(1) pct.6) CPP, care nu poate fi corectată de instanța de recurs, astfel recursul

declarat urmează a fi admis, impunîndu-se casarea deciziei atacate și dispunerea rejudecării

cauzei de către instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436

Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se

pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale

asupra tuturor motivelor invocate de apelanți în apeluri, și ținînd cont de motivele casării

deciziei atacate, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Gavriliuc Ion în numele

inculpatului Pîntea Igor, de avocatul Conțescu Mihail în numele inculpatului Sîrbu

Octavian, de partea vătămată Mătăsaru Anatol și de avocatul acestuia, Panțîru Victor,

casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2013, în

cauza penală în privința lui Sîrbu Octavian Valentin și Pîntea Igor Dumitru și

dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată în ședință publică la 15 aprilie 2014, ora 09:30.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Ion Arhiliuc

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

17