ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 08.04.2014

1reab-17/2014 — art. 58-1 CP RSFSR

HOTĂRÂRE
08.04.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 58-1 CP RSFSR
Temei legal
art. 457 CPP
Citează această cauză
1reab-17/2014 — art. 58-1 CP RSFSR (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1reab-17/14

Curtea Supremă de Justiție

08 aprilie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Liliana Catan, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Ion Guzun

Cu participarea:

Procurorului - Nicolai Suvac

Avocatului - Valentina Arnaut

a judecat în ședință publică recursul în anulare declarat de Procurorul General

Adjunct, Igor Serbinov, împotriva sentinței Tribunalului militar al unității militare nr.

06614 din 05 mai 1951, în cauza penală privindu-l pe

Dorogan Grigore Dumitru, născut în anul

1916, originar din or. Bălți, RSSM.

Procedura de citare legală a fost îndeplinită.

S-au prezentat:

Procurorul și avocatul, care s-au pronunțat pentru admiterea recursului în

anulare, solicitînd casarea hotărîrii atacate, cu încetarea procesului penal și reabilitarea

lui Dorogan Grigore.

Asupra recursului în anulare, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție

1951, Dorogan Grigore a fost condamnat în baza art. 58-1 lit. a) Cod penal al RSFSR,

la 25 ani privațiune de libertate, cu interdicție în drepturi pe un termen de 5 ani și

confiscarea averii.

că locuind în or. Bălți, teritoriu temporar ocupat de armata germano-română, în

noiembrie 1942 a trădat patria și s-a încadrat benevol la școala de contraspionaj român,

care pregătea agenți pentru desfășurarea activității pe teritoriul Uniunii Sovietice.

După instruire, la sfîrșitul lunii noiembrie 1942, inculpatul a fost numit în calitate de

agent secret în serviciul de contraspionaj al României și a fost trimis pe teritoriul

URSS, în or. Stalino. Executînd dispozițiile autorităților de ocupație, inculpatul a fost

preocupat de depistarea activiștilor sovietici și persoanelor care aveau o atitudine ostilă

față de regimul de ocupație. În calitate de cenzor, inculpatul avea misiunea de a

controla scrisorile soldaților români și a-i identifica pe cei care nu doresc să lupte

împotriva Uniunii Sovietice. După război, inculpatul Dorogan Grigore a evitat

întoarcerea acasă și a rămas permanent să trăiască în România.

1

declarat recurs în anulare, invocînd temeiul prevăzut de art. 453 alin. (1) Cod de

procedură penală, prin care a solicitat casarea sentinței Tribunalului militar al unității

militare nr. 06614 din 05 mai 1951, în privința lui Dorogan Grigore, cu încetarea

procesului penal și reabilitarea lui.

În argumentarea recursului în anulare, recurentul a invocat următoarele:

- potrivit prevederilor art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile

irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept

comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărîrea atacată;

- în corespundere cu art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, prin viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată se

înțelege încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru

apărarea Drepturilor omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate

internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale;

- potrivit prevederilor dispoziției art. 54-l lit. a) Cod penal al RSFSR,

răspunderea penală în baza acestei legi purtau cetățenii, care prin acțiunile lor au

cauzat prejudiciu potențialului militar, independenței statale și inviolabilității

teritoriale ale URSS. Însă, în cadrul anchetării cazului și examinării în ședința de

judecată, n-a fost stabilit că inculpatul Dorogan Grigore a săvîrșit acțiunile indicate în

legea nominalizată;

- probe, cu excepția declarațiilor inculpatului, în dosar nu există. Martori în

cadrul ședinței judiciare nu au fost audiați, iar sentința a fost pronunțată numai în baza

declarațiilor inculpatului. Totodată, instanța de judecată a încălcat flagrant dreptul

inculpatului la apărare, examinînd cauza penală în lipsa apărătorului, deși în cazul dat

participarea acestuia era obligatorie;

- condamnarea lui Dorogan Grigore pentru trădare de patrie, constituie un viciu

fundamental comis în cadrul procedurii precedente, care a afectat sentința pronunțată,

întrucît a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil;

- hotărîrea judecătorescă în cauză urmează a fi casată cu încetarea procesului

penal în privința lui Dorogan Grigore, în temeiul art. 391 alin. (l) pct. 6) Cod de

procedură penală, deoarece există circumstanțe care exclud tragerea inculpatului la

răspundere penală.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis

din următoarele considerente.

Hotărîrile irevocabile de condamnare pot fi atacate cu recurs în anulare, în

scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, numai în cazurile

prevăzute de art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, în scopul reparării erorilor de

drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată.

Articolul 6 alin. (1) pct. 44) Cod de procedură penală, stipulează că prin viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată se

2

înțelege încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția

Europeană pentru Drepturile Omului, de alte tratate internaționale, de Constituția

Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Totodată, art. 3 pct. a) din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor

politice din 08 decembrie 1992 (cu modificările ulterioare), prevede, că urmează a fi

declarate nevinovate și reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi, indiferent

de locul de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917

și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice pe teritoriul actualei Republici

Moldova, precum și cetățenii Republicii Moldova, supuși represiunii politice pe

teritoriul altui stat, condamnate pentru „trădare de patrie”, de aceea condamnarea lui

Dorogan Grigore pentru faptul că locuind în or. Bălți, teritoriu temporar ocupat de

armata germano-română, în noiembrie 1942 a trădat patria și s-a încadrat benevol la

școala de contraspionaj român, care pregătea agenți pentru desfășurarea activității pe

teritoriul Uniunii Sovietice. După instruire, la sfîrșitul lunii noiembrie 1942,

inculpatul a fost numit în calitate de agent secret în serviciul de contraspionaj al

României și a fost trimis pe teritoriul URSS, în or. Stalino. Executînd dispozițiile

autorităților de ocupație, inculpatul a fost preocupat de depistarea activiștilor sovietici

și persoanelor care aveau o atitudine ostilă față de regimul de ocupație. În calitate de

cenzor, inculpatul avea misiunea de a controla scrisorile soldaților români și a-i

identifica pe cei care nu doresc să lupte împotriva Uniunii Sovietice. După război,

inculpatul Dorogan Grigore a evitat întoarcerea acasă și a rămas permanent să

trăiască în România, constituie un viciu fundamental comis în cadrul procedurii

precedente, care a afectat sentința pronunțată.

Reieșind din cele constatate și din prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b)

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit găsește prezente în speța dată motive

întemeiate de a interveni în hotărîrea judecătorească irevocabilă de condamnare a lui

Dorogan Grigore, cu casarea acesteia, încetarea procesului penal și reabilitarea

condamnatului.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General Adjunct, Igor

Serbinov, împotriva sentinței Tribunalului militar al unității militare nr. 06614 din 05

mai 1951, în privința lui Dorogan Grigore condamnat în baza art. 58-1 lit. a) Cod

penal al RSFSR, cu încetarea procesului penal și reabilitarea acestuia.

Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședința publică la 08 aprilie, 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

3

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2015-03-24
0,95
1reab-20/15 — art. 58-1 CP RSFSR
Dosarul nr. 1reab-20/2015 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 24 martie 2015 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Liliana Catan, Elena Covalenco, Iu
CSJ 2020-07-31
0,94
1reab-39/2020 — art. 58-1a CP al RSFSR
Dosarul nr. 1reab-39/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 21 iulie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Ţurcan
CSJ 2014-02-18
0,94
1reab-6/2014 — art. 54-6 alin. 1 și art. 80 Cod penal al RSSU
Dosarul nr. 1reab-6/14 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 18 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Constantin Gurschi, Judecători – Liliana Catan, Elena Covalenco,
CSJ 2020-09-15
0,94
1reab-96/2020 — art.58-1a CP al RSFSR.
Dosarul nr.1reab-96/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 15 septembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Timofti Vladimir, Judecători - Boico Victor, Toma Nadejda, Ţu
CSJ 2020-09-29
0,94
1reab-142/2020 — art.58-1 lit.b CP al RSFSR
Dosarul nr.1reab-142/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 29 septembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Timofti Vladimir, Judecători - Boico Victor, Toma Nadejda, Ţ
Sursă