1ra-22/2014 — Coruperea pasivă
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Coruperea pasivă
- Temei legal
- art.324 alin.2 CP
1ra-22/2014 — Coruperea pasivă (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-22/2014
CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE
D E C I Z I E
25 februarie 2014 mun. Chișinău
Colegiul lărgit în componența:
Președinte – Constantin Gurschi,
judecători – Elena Covalenco, Ion Arhiliuc, Iurie Diaconu, Ion Guzun,
a judecat în ședința publică recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura
de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan Pavel, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2013, în cauza penală privindu-l pe
Arsenii Ion Nicolae, născut la 18.09.1987,
originar din s. Ordășei, r-nul Telenești,
domiciliat în mun. Chișinău, str. Vasile Lupu,
nr.59/2, ap.31.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 05.06.2012 – 28.02.2013
Instanța de apel: 26.03.2013 – 29.05.2013
Instanța de recurs: 24.09.2013 – 25.02.2014.
Procedura de citare a fost legal executată.
S-au prezentat:
Procurorul Graur D., care a solicitat admiterea recursului în sensul declarat.
Avocatul inculpatului, Mîța O., care a comunicat instanței că, inculpatul Arsenii
I. cunoaște despre data, ora și locul judecării recursului declarat de procuror, și este de
acord de a judeca recursul în lipsa acestuia. A solicitat respingerea recursului declarat
de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan P., și s-a
pronunțat pentru menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
29 mai 2013.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 28 februarie 2013,
Arsenii I. a fost recunoscut vinovat și condamnat:
în baza art.324 alin.(2) lit.c) CP la 5 (cinci) ani închisoare, cu amendă în
mărime de 2000 unități convenționale, ceea ce constituie 40 000 lei și cu
1
privarea de a ocupa funcții de răspundere, abilitate cu drepturi de dispoziție și
organizatorice în cadrul MAI pe un termen de 2 (doi) ani;
în baza art.327 alin. (1) CP sub formă de amendă, în mărime de 200 unități
convenționale, ceea ce constituie 4 000 lei, cu privarea de a ocupa funcții de
răspundere în cadrul MAI pe un termen de 1 an.
În conformitate cu art. 84, art. 87 CP, pentru concurs de infracțiuni prin cumul
total al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de
închisoare pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime de 2 000 unități convenționale,
ceea ce constituie 40 000 (patru zeci mii) lei și amendă în mărime de 200 unități
convenționale, ceea ce constituie 4 000 (patru mii) lei și cu privarea de a ocupa funcții
de răspundere, abilitate cu drepturi de dispoziție și organizatorice în cadrul MAI pe un
termen de 3 (trei) ani, dispunînd executarea de sine stătătoare a pedepselor stabilite.
Conform art. 90 CP, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei
aplicate sub formă de închisoare pe un termen de probă de 5 (cinci) ani, obligîndu-l pe
inculpatul Arsenii I. să nu-și schimbe locul de trai fără a comunica organului care
curează cu executarea sentinței.
S-a dispus respingerea ca neîntemeiată a acțiunii civile înaintate de Centrul
Național Anticorupție către Arsenii I. privind încasarea sumei.
Potrivit sentinței s-a stabilit că, Arsenii I., activînd în calitate de inspector al
Secției Poliției Criminale a CPs Rîșcani, mun Chișinău a MAI, fiind persoană publică,
contrar prevederilor art. 22 alin.(l) lit.a), b), d), f), g) din Legea cu privire la funcția
publică și statutul funcționarului public nr. 1 58-XVI din 04.07.2008, conform cărora
funcționarul public este obligat să respecte Constituția RM, legislația în vigoare, să
respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu
responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate
toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzută de
lege, să respecte regulamentul intern, contrar prevederilor art. 4 a Legii cu privire la
poliție nr. 416-XII din 18 decembrie 1990, prin care poliția mizează pe respectarea
personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor,
libertăților și intereselor lor legitime, poliția îi apără pe cetățeni indiferent de situația
lor socială, patrimonială, de apartenența națională, de rasă, de sex și vârstă, de studii și
limbă, de atitudinea față de religie, de convingerile politice și de altă natură, contrar
prevederilor pct.15 lit. i) și lit. j) din Codul de etică și deontologie al polițistului
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10.05.200, prin care este obligat sa se
opună tuturor formelor de corupție din poliție, să informeze superiorii și celelalte
organe competente referitor la toate cazurile de corupție din poliție, a extorcat de la
Dron S. mijloace bănești în sumă de 7 600 lei, săvîrșind astfel infracțiunea prevăzută la
art. 324 alin.(2) lit.c) CP - fapta persoanei publice care pretinde și acceptă bani ce nu i
se cuvin pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiunile sale de serviciu, săvîrșită
prin extorcare, în următoarele circumstanțe.
La 19 martie 2012, în Registrul 2 de evidență a altor informații referitoare la
infracțiuni, cu nr. 3221 a fost înregistrat raportul polițistului RPS „Scut,, al CGP mun.
Chișinău, Burcu O., în care se menționa că, cet. Draciuc O. solicită ajutor la fața
2
locului, bd. Moscova, 21,mun.Chișinău, comunicînd că a uitat geanta cu acte personale
într-un automobil necunoscut – taxi, condus de o persoană cu prenumele Sergiu.
Ulterior, la 23.03.2012, prin încheierea inspectorului SPC a CPs Rîșcani mun.
Chișinău, Păduraru M., la cererea depusă de Draciuc O., a fost oprit controlul
informației înregistrate în Registrul 2 de evidență a altor informații referitoare la
acțiuni, cu nr. 3221 din 19.03.2012.
La 07.04.2012 colaboratorul SPC a CPs Rîșcani mun. Chișinău, Arsenii I.
împreună cu o persoană necunoscută, care s-a prezentat ca fiind colaborator de poliție,
s-a apropiat de Dron S., care activa în calitate de taximetrist și i-a solicitat să-l urmeze
la comisariat. Deplasîndu-se împreună cu Arsenii I. și persoana necunoscută la CPs
Rîșcani mun. Chișinău, în biroul de serviciu al colaboratorului Arsenii I., i s-a cerut să
scrie o explicație în care urma să recunoască faptul că, persoana cu prenumele Oxana a
uitat în automobilul său un telefon mobil, 100 euro, 400 lei și un notebook.
Ulterior, colaboratorul SPC a CPs Rîșcani mun. Chișinău, Arsenii I., fiind
persoană publică, avînd obligația desfășurării acțiunilor de investigații orientate la
prevenirea, curmarea și descoperirea infracțiunilor, a extorcat de la Dron S. suma de
100 euro, care conform cursului oficial stabilit de BNM la ziua indicată constituia
1549,3 lei MD, pentru a nu transmite materialele acumulate în urma examinării
solicitării cet. Draciun O. pentru pornirea urmăririi penale, precum și suma de 7 000
lei sub pretextul transmiterii acestora presupusei victime.
În continuarea acțiunilor sale infracționale, la 10 aprilie 2012, Arsenii I., în
cadrul întîlnirii avute cu cet. Dron S., aflîndu-se pe adresa mun. Chișinău, bd.
Moscova, 9, a extorcat de la ultimul mijloace bănești în sumă de 7 600 lei, pentru nu a
îndeplini atribuțiile de serviciu, adică să nu transmită materialele înregistrate în R-2 a
CPs Rîșcani, mun.Chișinău pentru pornirea urmăririi penale.
La 25 aprilie 2012, Arsenii I., aflîndu-se în biroul nr. 312 al CPs Rîșcani mun.
Chișinău pe adresa mun. Chișinău, str. Miron Costin 5/1, în cadrul întîlnirii avute cu
cet. Dron S. a extorcat de la ultimul mijloace bănești în sumă de 7 600 lei pentru a nu
transmite organului de urmărire penală materialele acumulate în urma examinării
solicitării cet. Draciun O. pentru pornirea urmăririi penale.
Tot el, fiind persoană publică, contrar prevederilor pct. 2) a Hotărîrii Guvernului
nr. 2 din 04.01.1996 cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al organelor
afacerilor interne, care stabilește că disciplina în organele afacerilor interne obligă
fiecare colaborator să fie onest și obiectiv, să aibă o conduită demnă la serviciu și în
afara acestuia, precum și să contribuie activ la menținerea prestigiului colaboratorilor
organelor afacerilor interne și a demnității cetățenilor, folosindu-se de situația de
serviciu, creînd condiții în vederea realizării interesului material exprimat prin
primirea de la cet. Dron S. a mijloacelor bănești în sumă de 7 600 lei, a săvîrșit
infracțiunea prevăzută la art. 327 alin. (1) CP în următoarele circumstanțe.
La 22.03.2012 Arseni I., folosindu-se de situația de serviciu, acționînd în interes
material exprimat în obținerea unor mijloace financiare ce nu i se cuvin, a contactat-o
la telefonul mobil pe cet. Draciuc O., invitînd-o la CPs Rîșcani, și a determinat-o să
3
depună o cerere, prin care solicită sistarea examinării informației 902 din 19.03.2012,
înregistrată în R-2 a CPs Rîșcani sub nr.3221.
Prin încheierea inspectorului SPC a CPs Rîșcani mun. Chișinău, Păduraru M.
din 23.03.2012, a fost oprit controlul informației înregistrate în Registrul 2 de evidență
a altor informații referitoare la infracțiuni, cu nr. 3221 din 19.03.2012.
Necătînd la acest fapt colaboratorul SPC a CPs Rîșcani mun. Chișinău, Arsenii I.,
fiind persoană publică, folosindu-se de informația obținută în rezultatul exercitării
atribuțiilor de serviciu, susținînd că are spre examinare materialul nr. 3221 înregistrat
în Registrul 2 de evidență a altor informații referitoare la infracțiuni din 19.03.2012,
știind cu certitudine că, examinarea pe materialul dat a fost sistată, a pretins de la cet.
Dron S. suma de 100 euro, care conform cursului oficial stabilit de BNM la ziua
indicată constituia 1 549,3 lei MD, pentru a nu transmite materialele acumulate în
urma examinării solicitării cet. Draciuc O. pentru pornirea urmăririi penale, precum și
7 000 lei, sub pretextul transmiterii acestora presupusei victime.
În continuare, la 25 aprilie 2012, Arsenii Ion, fiind persoană publică, aflîndu-se
în biroul său de serviciu nr. 312 din cadrul CPs Rîșcani mun. Chișinău, abuzînd de
situația de serviciu a pretins de la cet. Dron S. mijloace bănești în sumă totală de 7 600
lei, prejudiciind, astfel, imaginea organelor afacerilor interne, drepturile și interesele
legitime ale cet. Dron S. și realizîndu-și astfel interesul material, contrar îndatoririlor
de serviciu.
Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura Anticorupție,
Iachimovschi O., și de inculpatul Arsenii I..
În motivarea apelului procurorul a indicat că, instanța de fond a aplicat o
pedeapsă prea blîndă, care nu corespunde prevederilor legislației în vigoare, inclusiv a
cerințelor art. 90 CP, deoarece nu a ținut cont de criteriile generale de individualizare a
pedepsei, stipulate în art.75 CP, nu a luat în considerație faptul că, inculpatul nu a
recunoscut vina incriminată, nu a conștientizat caracterul prejudiciabil al faptelor sale.
De asemenea, a neglijat faptul că inculpatul a comis un concurs de infracțiuni,
folosindu-se de situația de serviciu, atentînd la relațiile ce țin de buna organizare și
desfășurare a activității autorității publice, precum și de relațiile ce țin de încrederea
societății în organele autorității publice.
Totodată, consideră că, acțiunea civilă înaintată de Centrul Național Anticorupție
privind încasarea sumei de 7600 lei de la Arsenii I. urmează a fi admisă, deoarece atît
în cadrul urmăririi penale, cît și în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată s-a
demonstrat faptul că, inculpatul a primit de la martorul Dron S. suma de bani.
A solicitat, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi horărîri,
potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care Arsenii I. să fie recunoscut
vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(2) lit.c) CP cu stabilirea
pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani 6 luni, cu amendă în mărime
de 3000 unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul
administrației publice pe un termen de 4 ani; de art.327 alin.(1) CP cu stabilirea
pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții în cadrul administrației publice pe un termen de 2 ani.
4
În temeiul art.84 CP, să-i fie aplicată pedeapsa definitivă 7 ani închisoare cu
ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 3000
unități convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul
administrației publice pe un termen de 5 ani.
Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Centrul Național Anticorupție să fie
admisă, încasînd de la Arsenii I. suma de 7600 lei.
Inculpatul Arsenii I. în motivarea apelului său a invocat că, atît la urmărirea
penală, cît și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond acuzatorul de stat nu a
prezentat probe incontestabile, care ar dovedi vinovăția în săvîrșirea infracțiunilor
imputate. Instanța de fond nu a dat o apreciere obiectivă din punct de vedere al
pertinenței, concludenței, utilității și veridicității probelor acumulate, astfel au fost
omise divergențele considerabile, care se conțin în procesul - verbal privind marcarea -
examinarea bancnotelor din data de 23.04.2012 și ordonanța privind recunoașterea de
corp delict din data de 25.04.2012 cu alte materiale ale cauzei; a încălcat prevederile
art. 364 alin. (3) CPP, deoarece nu a fost soluționată cererea apărării privind
recunoașterea unor probe prezentate de procuror ca inadmisibile, colectate la urmărirea
penală cu încălcarea flagrantă a procedurii penale; și-a întemeiat sentința prin probe
afectate de nulitate absolută, fără a le da o apreciere critică cuvenită în acest caz.
Menționează că, a fost stabilit cu certitudine faptul că nu a primit careva mijloace
bănești de la martorul Dron S..
A solicitat, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie
achitat pe motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii imputate.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2013, a fost respins ca
nefondat apelul declarat de procuror, și admis parțial apelul declarat de inculpatul
Arseni I., casată ,inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin.(2) CPP, sentința Judecătoriei
Rîșcani mun. Chișinău din 28.02.2013 și pronunță o nouă hotărîre, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care Arsenii I. a fost recunoscut vinovat și
condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. c) CP la 5 (cinci) ani închisoare, cu amendă în
mărime de 1500 unități convenționale în sumă de 30000 (treizeci mii) lei și cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele MAI pe un termen de 2 (doi)
ani.
In baza art. 90 CP s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei
principale pe un termen de probă de 3 (trei) ani, obligîndu-1 să nu-și schimbe locul de
trai fără acordul organului competent.
S-a respins ca nefondată acțiunea civilă a Centrului Național Anticorupție privind
încasarea banilor recunoscuți în calitate de corp delict.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că, instanța de fond
corect a apreciat probele acumulate de organul de urmărire penală, administrate în
cadrul ședinței de judecată, prin prisma art.101 CPP, însă incorect a calificat acțiunile
inculpatului în baza art.324 și art.327 CP, deoarece potrivit pct.7 din Hotărîrea
Plenului Curții Supreme de Justiție nr.5 din 30.03.2009 Cu privire la aplicarea
legislației referitoare la răspunderea penală pentru corupere pasivă ori activă –
5
,,Coruperea pasivă este definită ca infracțiune în legătură cu serviciul făptuitorului și,
în cazul cînd acesta pretinde, primește sau acceptă bani și alte foloase necuvenite, el
în mod abuziv își exercită și atribuțiile de serviciu. Prin urmare, acțiunile de abuz în
serviciu prevăzute de art. 327 CP se absorb de art. 324 CP și nu necesită o calificare
prin concurs de infracțiuni”.
Instanța de apel a respins ca irelevante motivele apelului inculpatului referitor la
nevinovăția acestuia, precum că nu a comis faptele incriminate, ori nerecunoașterea de
către inculpat a vinovăției sale este o metodă de a evita răspunderea penală pentru
fapta comisă.
Nu au fost admise nici motivele invocate de către acuzatorul de stat cu privire la
necesitatea admiterii acțiunii civile, încasarea sumei de bani extorcate, fiindcă este
obligația organului de urmărire penală de a proba faptul depistării sumei extorcate și
deoarece acest fapt nu a fost demonstrat, instanța de apel a considerat justificată
concluzia instanței de fond cu privire la respingerea acțiunii civile.
La stabilirea pedepsei, instanța de apel a constatat că, prima instanță a ținut cont
de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, că
pedeapsa stabilită trebuie să corespundă faptei comise, iar corectarea și reeducarea lui
Arsenii I. este posibilă fără a fi izolat de societate, aplicîndu-i pedeapsa penală cu
închisoare cu suspendarea executării pedepsei, amendă, precum și privarea de dreptul
de a ocupa funcții de răspundere în organele MAI. De aceia, a considerat rațional de a
dispune suspendarea executării pedepsei cu închisoare inculpatului Arsenii I., ca
pedeapsă în baza art.324 alin.(2) lit.c) CP, care va corespunde principiului
individualizării răspunderii penale și pedepsei penale prevăzut de art.7 CP.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan P., care solicită casarea parțială
a acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de
judecată.
În motivarea recursului procurorul a invocat că, nu contestă calificarea acțiunilor
inculpatului, ci doar pedeapsa stabilită acestuia, ca una prea blîndă de către instanțele
inferioare, care au ignorat prevederile art.7,61,75 CP, întrucît din materialele dosarului
se constată că, inculpatul nu a recunoscut vina, nu s-a căit sincer în cele comise, nu a
conștientizat caracterul prejudiciabil al faptelor sale. De asemenea, s-a ignorat faptul
că Arsenii I. a comis o infracțiune gravă, în rezultatul căreia a fost periclitată atît
autoritatea organelor de poliție și întreg sistem a autorității publice, cît și drepturile și
interesele legitime ale cet. Dron S., nu s-a ținut cont nici de comportamentul
inculpatului pînă și după săvîrșirea infracțiunilor, nu a contribuit la descoperirea
infracțiunii. Consideră că, aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, fără aplicarea
art.90 CP, ar fi echitabilă și ar duce la corectarea vinovatului.
Judecînd recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit
concluzionează că, recursul declarat de procuror urmează a fi admis din următoarele
considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) CPP, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile
6
stipulate în acest articol.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct.2) lit. c) CPP, judecînd recursul instanța este în drept
să admită recursul, cu casarea totală sau parțială a hotărîrii atacate și să rejudece cauza,
cu pronunțarea unei noi hotărîri, dacă nu se agravează situația condamnatului.
Or, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să
o caseze parțial, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la
adoptarea unei hotărîri ilegale.
În conformitate cu prevederile art. 414-417 CPP, instanța de apel urma să
soluționeze paralel cu starea de fapt și chestiunile de drept, inclusiv: dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă
pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal,
administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata încălcări ale
prevederilor legale referitor la ele, hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată
cu rejudecarea cauzei.
Colegiul lărgit conchide, că în cauza dată instanțele inferioare n-au individualizat
pedeapsa potrivit prevederilor art.61, 75 CP, iar aceasta s-a soldat cu numirea pedepsei
neechitabile, ce se consideră eroare de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10)
CPP – „s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”.
Pedeapsa penală se aplică numai de către instanțele judecătorești. Legiuitorul
stabilește prin lege pedepsele pentru infracțiuni și criteriile de individualizare a lor.
Călăuzindu-se de aceste criterii, instanța de judecată, la stabilirea și aplicarea pedepsei
infractorului, realizează voința legiuitorului, și nu a sa.
Potrivit prevederilor art.75 CP, prin criterii generale de individualizare a
pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se
conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană
vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de
aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei
penale, ținînd cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de
persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,
precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,
capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și
pedepsei penale, potrivit art.61 CP, în strictă conformitate cu dispozițiile părții
generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.
Pedeapsa este echitabilă cînd ea impune infractorului lipsuri și restricții ale
drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și este suficientă pentru
restabilirea echității sociale, adică a drepturilor intereselor victimei, statului și întregii
societăți, perturbate prin infracțiune.
Pedeapsa este echitabilă și atunci cînd este capabilă să contribuie la realizarea
altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea
săvîrșiri de noi infracțiuni atît de condamnat, cît și de alte persoane. Or, practica
judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blîndă generează dispreț față de ea și nu
7
este eficientă nici pentru corectarea infractorului, nici pentru prevenirea săvîrșirii de
noi infracțiuni.
Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în
dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art.76 – 77 CP,
precum și, efectele acestora prescrise în art.78 CP. În cazul constatării unor
circumstanțe excepționale, corespunzătoare prevederilor art.79 CP, termenul pedepsei
poate fi coborît sub limita minimă a sancțiunii normei penale respective ori o altă
categorie de pedeapsă mai blîndă.
Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvîrșite, se stabilește avînd
în vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare
psihică, situația material, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor
penale, comportamentul inculpatului pînă sau după săvîrșirea infracțiunii, deci este
vorba de personalitatea infractorului.
Limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în partea specială, sînt determinate
de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvîrșite. Gravitatea
acesteia constă în modul și mijloacele de săvîrșire a faptei, de scopul urmărit, de
împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmările produse sau care s-ar fi putut
produce.
Aceste criterii generale și speciale privind individualizarea pedepsei, sau
valorificat anume în această ordine, fiind stabilit inculpatului termenul de pedeapsă
principală și complementară, prevăzute de art.324 alin.(2) lit.c) CP.
După efectuarea acestei proceduri de individualizare și stabilirea duratei și
cuantumului pedepsei, în cazul stabilirii închisorii, continuă operațiunea de
individualizare a acesteia, dar în aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, prin
numirea tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa numită
inculpatului, acesta trebuie să o execute real ori sub raportul personalității acestuia de a
se corecta și reeduca, poate fi trasă concluzia că scopul pedepsei poate fi atins prin
suspendarea executării pedepsei aplicate vinovatului pe un termen de probă, de
încercare.
Colegiul menționează că, aplicarea prevederilor art.90 CP – suspendarea
condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o
măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un
incident în viața acesteia.
Totodată, Colegiul remarcă că, textul art.90 alin.(1) CP specifică: „.. instanța de
judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge
la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate
dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd
numaidecît în hotărîre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării
pedepsei…”. Prin sintagma „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de
judecată de a aplica prevederile acestei norme.
Prin urmare, în sensul legii, în afară de motivele care au servit temei pentru
stabilirea pedepsei principale, după caz, și a celei complimentare, instanța trebuie să
dea o suplimentară motivare de ce trage concluzia că vinovatul nu este rațional ca să
8
execute real termenul pedepsei stabilite. Din examinarea condițiilor în care poate fi
acordată suspendarea executării pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al
vinovatului, ci o facultate a instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă
este sau nu cazul să o acorde.
Raționamentul instanței de-a suspenda executarea pedepsei, depinde, derînd cu
celelalte împrejurări ale cauzei, de personalitatea vinovatului, de comportamentul
acestuia anterior și după săvîrșirea infracțiunii, în timpul urmăririi penale sau al
judecății.
În prezenta cauză, instanța de recurs, găsește întemeiate motivele recursului
declarat de procuror și constată că, concluzia instanțelor inferioare, precum că,
corijarea inculpatului este posibilă prin aplicarea prevederii art. 90 CP - suspendarea
condiționată a pedepsei, s-a tras greșit, neîntemeiat și din aceste considerente o va
exclude, nefiind considerat faptul că, prin această soluție se înrăutățește situația
condamnatului.
Totodată, din textul hotărîrilor judecătorești contestate se reține că, acestea nu
cuprind motivele aplicării art.90 CP - suspendarea condiționată a executării pedepsei,
ceia ce este obligatoriu pentru instanțele de judecată.
Ca agravare a situației condamnatului se subînțeleg situațiile de schimbare a
soluției din achitare în condamnare, de încadrare juridică la o infracțiune mai gravă,
sau un alt aliniat nou, literă, de înlocuire a sancțiunii cum ar fi a măsurii educative în
pedeapsă prevăzută de sancțiune, din amendă în închisoare, prin mărirea cuantumului
aceleiași pedepse ori adăugarea la pedeapsa principală a pedepsei complementare, de
aplicarea unor măsuri de siguranță la care nu fusese inițial condamnat, de reținere în
recurs a stării de recidivă, a concursului de infracțiuni în loc de infracțiune continuată;
situații de învinuire care esențial, după circumstanțele reale, diferă de cea de la început
ori orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor acțiuni în locul celor imputate
anterior, imputarea infracțiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat,
caracterul faptei și acțiunii), care afectează dreptul inculpatului la apărare.
Cele menționate în acest aliniat nu se referă la situația din speță.
Din aceste motive recursul va fi admis cu casarea parțială a hotărîrii în partea
numirii pedepsei cu excluderea aplicării art. 90 CP.
Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, recursul declarat de
procuror urmează a fi admis, casată parțial hotărîrea în partea numirii pedepsei cu
excluderea aplicării art. 90 CP.
În conformitate cu art. 434, art.435 alin. (1) pct. 2) lit. c) CPP, Colegiul lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de
Apel Chișinău, Guțan Pavel, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 29 mai 2013, în cauza penală privindu-l pe Arsenii Ion Nicolae, în latura
penală, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre, conform căreia:
Arsenii Ion Nicolae se consideră condamnat în baza art. 324 alin.(2) lit. c) CP la
5 (cinci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu
9
amendă în mărime de 1500 unități convenționale în sumă de 30000 (treizeci mii) lei și
cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele MAI pe un termen
de 2 (doi) ani.
Termenul de executare a pedepsei lui Arsenii Ion Nicolae se va calcula din
momentul reținerii acestuia de către organele care pune în executare sentința.
În rest decizia se menține.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 25 martie 2014 ora 9:30.
Președinte Constantin Gurschi
Judecători Elena Covalenco
Ion Arhiliuc
Iurie Diaconu
Ion Guzun
10