1ra-123/2014 — 287 al 2, lit b CP

Prin sentința Judecătoriei Ștefan Vodă din 29 iunie 2012, Busuioc Alexandru a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 400 unități convenționale echivalentul a 8000 lei. Prin aceiași sentință au fost condamnați Gavrilovici Dumitru Alexandru în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 400 unități convenționale echivalentul a 8000 lei și Calinici Roman Dumitru în baza art. 287 alin.(3) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa de 3 ani închisoare, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an. 1 În privința acestora hotărîrile judecătorești nu se contestă.

Potrivit sentinței s-a constatat că, inculpatul Calinici Roman Dumitru la 04.12.2011, în jurul orelor 24-00, aflîndu-se în fața barului SRL “Caravana Petrol” din s. Palanca r-1 Ștefan Vodă, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu inculpații Gavrilovici Dumitru și Busuioc Alexandru, încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, fără careva pricini, din intenții huliganice realizînd exces de autor a scos din toc un pistol de model MP-79-9TM calibrul 9 mm, după care a realizat cîteva trageri în regiunea picioarelor cet. Pascari Valentin Vitalie, cauzîndu-i leziuni corporale ușoare. Concomitent în același timp Gavrilovici Dumitru și Busuioc Alexandru realizînd intenția unică, de asemenea, i-au aplicat cet. Pascari Valentin și Rojco Călin cîteva lovituri cu pumnii în regiunea capului cauzîndu-i lui Pascari Valentin leziuni corporale ușoare iar lui Rojco Călin vătămare corporală neînsemnată.

Sentința a fost contestată cu apel de către inculpatul Busuioc A., care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, deoarece nu se consideră vinovat.

A invocat că la momentul inițierii conflictului nu se afla la fața locului, s-a apropiat atunci cînd deja Pascari și Calinici se certau, a menționat că inițiatorul conflictului a fost Pascari, adică partea vătămată. Apelantul a atenționat că nu a participat la conflictul dintre Calinici Roman, Pascari Valentin și Rojco Călin, nu a încălcat ordinea publică și nu s-a exprimat cu cuvinte necenzurate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 20 noiembrie 2012, apelul a fost respins ca nefondat.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a statuat că, la emiterea sentinței instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, determinînd just vinovăția inculpatului, care a fost dovedită prin declarațiile părților vătămate Pascari Valentin, Rojco Călin și martorilor Oprea Andrei, Coca Anastasia, la fel prin materialele dosarului, și anume: raportul de expertiză medico- legală nr. 160/D din 04.12.2011, potrivit căruia lui Pascari V., i-au fost cauzate leziuni corporale ușoare ( v. I, f.d. 71-72); raportul de expertiză medico-legală nr. 159/D din 08.12.2011, potrivit căruia lui Rojco C., i-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate ( v I, f. d 84-85) Astfel, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi – huliganism, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiunea săvîrșită de două sau mai multe persoane. Totodată, Colegiul penal a considerat că, instanța de fond întemeiat a concluzionat că, inculpatul în fața barului SRL ,,Caravana Petrol” din s. Palanca, unde se desfășura discoteca și se aflau mai mulți tineri, a provocat gălăgie exprimîndu-se cu cuvinte injurioase, fapt confirmat prin declarațiile părților vătămate și martorilor, relevate în ședință, manifestînd o vădită lipsă de respect față de societate. Cît privește stabilirea pedepsei inculpatului, a ținut cont în deplină măsură și s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei stipulate la art. 61 alin.(2) 2 Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. art. 75 și 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de personalitatea inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării lui, de comportamentul acestuia de pînă la comiterea infracțiunii și după. În calitate de circumstanțe atenuante, instanța de fond a luat în considerație săvîrșirea pentru prima oară a unor infracțiuni mai puțin grave, și că la locul de trai se caracterizează pozitiv. În final, instanța de apel a considerat că, inculpatului i-a fost stabilită legal pedeapsa amenzii în mărime de 400 unități convenționale.

Decizia este atacată cu recurs ordinar de către inculpat, care solicită să fie considerat recursul declarat ca depus în termen, casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată.

În temeiul art. 427 alin.(1) pct.5) Cod de procedură penală, se invocă ilegalitatea deciziei, din considerentul examinării cauzei în lipsa acestuia, menționează că se afla peste hotarele țării, fapt confirmat prin copia pașaportului. În ședința de judecată a participat inculpatul Gavrilovici, care a informat instanța despre faptul dat și a solicitat amînarea cauzei pentru altă dată, deoarece dorea să participe la examinarea apelului. Copia deciziei i-a fost expediată prin intermediul poștei la 24.05.2013 și a primit-o la 28.05.2013.

Judecînd recursul declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi respins din următoarele considerente. Ca temei de casare a deciziei instanței de apel se invocă art. 427 alin.(1) pct.5) Cod de procedură penală – cauza a fost judecată în prima instanță sau în apel în fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitatea de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate. Colegiul constată că, temeiul invocat nu și-a găsit confirmarea în speța dată, considerînd că instanța de apel corect a examinat cauza în lipsa inculpatului. La judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în prima instanță, cu excepțiile prevăzute în Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1. Din materialele dosarului rezultă că, la 25 iulie 2012 inculpatul depune cererea de apel privind examinarea cauzei în privința lui (v. II, f. d 85), ulterior, acesta știind despre faptul că apelul se află în procedura de examinare, părăsește țara la 08 august 2012, revenind înapoi la 07 noiembrie 2012, după care iarăși pleacă. (potrivit copiei pașaportului, prezentat în ședința instanței de recurs). Instanța de recurs, reține că, inculpatul revenind de căteva ori în țară, după plecare, a avut posibilitate de se interesa la ce etapă se află examinarea apelului în privința lui, totodată și de a înștiința instanța, printr-o cerere de amînare despre faptul că nu va putea să se prezinte în acea zi. Potrivit art. 238 Cod de procedură penală, inculpatul se citează la adresa unde locuiește, și este obligat de a informa în termen de 3 zile instanța de judecată despre schimbarea domiciliului. 3 Schimbîndu-și temporar locul de aflare, inculpatul nu și-a onorat obligațiunea dată. Conform art. 66 alin.(1) Cod de procedură penală, inculpatul este obligat să se prezinte la citarea instanței. Din materialele dosarului se constată că, inculpatul la 25 octombrie 2012 a fost înștiințat prin poștă cu aviz recomandat, despre examinarea cauzei, care urma să aibă loc la 20 noiembrie 2012 (v II, f. d 98), astfel, instanța de apel, avînd dovada citării legale cu semnătura de primire a acesteia, și neavînd o careva cerere din partea inculpatului, privind amînarea cauzei din imposibilitatea prezentării în acea zi, a examinat cauza în lipsa acestuia. Mai mult, în cazul, cînd, inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță, participarea apărătorului este obligatorie la judecarea cauzei în lipsa acestuia, iar neînfățișarea părții in instanța de judecată nu împiedică examinarea cauzei, dacă în instanța de judecată s-a prezentat avocatul ales, sau avocatul care acordă asistență juridică garantată de stat. Potrivit v. II, f. d 95, inculpatul, în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, a fost asistat de avocat. Astfel, Colegiul penal menționează că, instanța de apel, corect a decis judecarea cauzei în lipsa inculpatului, deoarece, din cele relatate mai mus reiese că, ultimul, a renunțat în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea în fața instanței și de a se apăra personal. Colegiul consideră, argumentele invocate în recurs neîntemeiate, deoarece sunt pur declarative.

Avînd în vedere că temeiuri de drept de intervenire în decizia instanței de apel în speța dată lipsesc, recursul inculpatului se va respinge ca inadmisibil.

Potrivit art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Respinge ca inadmisibil recursul ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bender din 20 noiembrie 2012, declarat de către inculpatul Busuioc Alexandru Victor, cu menținerea hotărîrii atacate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 25 martie 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Nicolae Gordilă Vladimir Timofti Ghenadie Nicolaev Constantin Alerguș 4