1ra-9/2014 — 187 al. 2, 190 al. 2, 208 al. 1

Prin sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 24 decembrie 2009, Prodan Alexandru a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa: - în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, 3 ani închisoare fără amendă; - în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce reglementează relații patrimoniale pe un termen de 1 an; 1 - în baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani și 5 luni închisoare cu executarea ei în penitenciar de tip semiînchis. A fost încetat procesul penal intentat în privința lui Prodan Alexandru învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, din motivul împăcării părților. Totodată, Prodan Alexandru a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) Cod penal din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Prin aceeași sentință, a fost încetat procesul penal intentat în privința lui Gheorghiță Radu în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, din motivul împăcării părților, însă hotărea în privința lui nu se contestă.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, Prodan Alexandru la 23.08.2008 în jurul orelor 20:30, aflîndu-se pe strada Voluntarilor 16, mun. Chișinău, intenționat, urmărind scopul de profit, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul închirierii automobilului pe o durată de 24 de ore, a intrat in posesia autovehiculului de model Mitsubishi Lancer, cu numărul de înmatriculare CL AI 140 de culoare sură metalică, care aparținea cu drept de proprietate cet. Roșca Ion, iar la finele lunii august 2008, continuîndu-și intenția criminală în scopul obținerii profitului, prin înșelăciune a înstrăinat automobilul nominalizat, fără acordul proprietarului, cetățeanului Leca Denis, ducîndu-l în eroare precum că automobilul îi aparține, astfel cauzând părții vătămate Roșca Ion o daună materială în proporții mari în sumă totală de 60.000 lei. Tot el, la 13 septembrie 2008, aproximativ la orele 16:00 a primit de la cunoscuta sa, Sufletu Iuliana la domiciliul ultimei, pe str. Grădinilor 23 ap. 85, mun. Chișinău, laptopul de model SONY VAI O CR290E1 cu costul de 14.000 lei, pentru a-l repara gratis, cu condiția restituirii acestuia în aceeași zi. Însă, Prodan Alexandru avînd scopul de profit, prin înșelăciune și abuz de încredere, a bunului cet. Sufletu Iuliana - laptopul de model SONY VAIO CR290E1, în aceeași zi i-a transmis laptopul în cauză cet. Panevschi Maxim pentru a-1 realiza unui cunoscut de al său pe nume Dumitru - realizator de tehnică la piața „Calea Basarabiei”, cu care a avut o înțelegere telefonică. Panevschii Maxim în aceeași zi, la 13.09.2008, în jurul orelor 20:00 a vîndut laptopul părții vătămate Sufletu Iuliana unei persoane cu nume Dumitru la prețul de 8.000 lei, trasmițîndu-i banii lui Prodan Alexandru, care i-a folosit în scopuri personale. Tot el, la 13 decembrie 2008, acționând împreună și de comun acord cu Gheorghiță Radu, aproximativ la ora 23:00 min., aflându-se în fața localului de divertisment „Camelot” situat pe strada Voluntarilor 15, mun. Chișinău, avînd scop de profit, au aplicat față de minorul Onța Petru (născut la 26.06.1991) violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei prin efectuarea multiplelor lovituri cu mîinile și picioarele în diferite regiuni ale corpului, provocînd părții vătămate conform raportului de expertiza medico-legală nr.86/D din 19 ianuarie 2009 echimoză și excoriație pe față ce în ansamblu se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, după care în mod deschis au sustras de la minorul Onța Petru telefonul mobil de model „Motorola W230” de culoare neagră combinată cu sur ce avea numărul de IMEI 359610012875442 la prețul de 800 lei, în care se afla cartela SIM cu nr. 068765151 la prețul de 34 lei, un circulator pentru călătoria în troleibuz la 2 prețul de 30 lei, bani în sumă de 6 lei, carnetul de elev și un card bancar „Moldova- Agroindbank”, astfel cauzând părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 870 lei. La fel, în aceleași circumstanțe, având scop de profit, au mai aplicat față de minorul Vîșinschi Dumitru, (născut la 17.04.1992) violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei prin efectuarea multiplelor lovituri cu mâinile și picioarele în diferite regiuni ale corpului, provocând părții vătămate conform raportului de expertiză medico-legală nr. 85/D din 19 ianuarie 2009 echimoze pe față și excoriații pe articulația cotului stâng care în ansamblu se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, după ce în mod deschis au sustras de la minorul Vîșinschi Dumitru bani în sumă de 4 lei. În continuare cu banii și bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, iar prejudiciul material total cauzat părților vătămate constituie 874 lei. Tot el, la 22 decembrie 2008 aproximativ la ora 01:00, avînd scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se în apropierea casei nr. 18/2 de pe str. Voluntarilor, mun.Chișinău, aplicînd violența nepericuloasă pentru viață, prin aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, în mod deschis a sustras de la cet. Leu Pavel, telefonul mobil de model „Sony-Ericsson” la prețul de 500 lei, în care se afla cartela SIM „Orange” la prețul de 45 lei, portmoneu din piele artificială de culoare neagră la prețul de 80 lei, în care se aflau bani în sumă de 1.800 lei, în total bunuri materiale în sumă de 2.425 lei, de asemenea deschis i-a sustras cet. Barbă Nicolai portmoneul din piele naturală de culoare neagră la prețul de 250 lei, în care se aflau bani în sumă de 156 lei, iar în total bunuri materiale în sumă de 406 lei, cauzînd astfel pătimiților un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 2.831 lei. Tot el, a fost învinuit de către organul de urmărire penală că, avînd scopul atragerii minorului la activitatea criminală și instigarea la săvîrșirea infracțiunii, știind cu certitudine că Jardan Vasile a.n. 16.08.1991 este minor, 1-a instigat pe ultimul la săvîrșirea infracțiunii de furt și anume: la 15.09.2008 aproximativ la orele 23:00, avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în urma înțelegerii prealabile cu Jardan Vasile și Panevschi Maxim, prin acces liber au pătruns în încăperea auxiliară a ap. 119 din bd. Mircea cel Bătrîn 19/1 mun.Chișinău, de unde pe ascuns au sustras 7 rochii de mireasă la prețul de 1.500 lei fiecare, iar în total, bunuri în sumă de 10.500 lei, cazîndu-i astfel pătimitei Marian I. un prejudiciu material considerabil.

Procurorul, invocînd că sentința instanței de fond este neîntemeiată și nemotivată, a contestat-o cu apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul, să fie recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 4 ani închisoare fără amendă; - în baza art. 208 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare; - în baza art. 190 alin. (4) Cod penal la 8 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 3 ani; - în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 10 ani 3 închisoare, fără amendă, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 3 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În acest aspect, procurorul a invocat în cererea de apel (vol.1V, f.d. 295), că contestă la concret sentința, doar pe capetele de acuzare încadrate în baza art. 208 alin. (1) Cod penal și art. 190 alin. (4) Cod penal. La fel, procurorul a menționat în apel că, nu este întemeiată versiunea inculpatului A. Prodan, precum că dânsul a făcut declarații de recunoaștere a vinovăției în cadrul urmăririi penale în rezultatul maltratării lui de către colaboratorii de poliție, în acest sens fiind adoptată ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale din 10.11. 2009.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 aprilie 2010, apelul procurorului a fost respins ca nefondat, fiind menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a statuat că, instanța de fond corect a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal - jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile și art. 195 alin. (1) Cod penal, care, conform modificărilor din 25 mai 2009 a fost exclus, încadrarea corectă fiind în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile și recalificarea acțiunilor lui A. Prodan din prevederile art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal în cele ale art. 190 alin. (1) Cod penal și la cererea părții vătămate Iu. Sufletu că paguba cauzată nu este considerabilă, solicitînd încetarea procesului din motiv că s-au împăcat și careva pretenții materiale și morale față de inculpat nu are. La fel corect a dispus achitarea lui A. Prodan de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) Cod penal, deoarece vina lui nu a fost dovedită și careva probe care ar confirma vina nu au fost prezentate. Pedeapsa lui A. Prodan i-a fost stabilită în conformitate cu cerințele art. art. 7, 61, 75-77 Cod penal, adică ținîndu-se cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii, de circumstanțele atenuante și agravante, de personalitatea inculpatului, de aceea instanța de apel, a considerat că instanța de fond corect a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar prin stabilirea unei pedepse cu închisoare.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs de către procuror, care, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei penale în instanța de apel, de către un alt complet de judecată, invocînd că: - Curtea de Apel nu a verificat toate probele examinate de către prima instanță conform materialelor din dosar; - Vina inculpatului a fost demonstrată pe toate capetele de învinuire; - Ambele instanțe incorect au recalificat acțiunile inculpatului din prevederile art. 190 alin. (4) Cod penal în cele ale art. 190 alin. (2) Cod penal, deoarece potrivit materialelor dosarului s-a stabilit că lui I. Roșca i-au fost cauzate daune materiale prin înșelăciune în mărime de 60.000 lei, ceea ce conform art. 126 Cod penal constituie proporții mari; - La stabilirea pedepsei ambele instanțe nu au ținut cont de prevederile art. 61 Cod penal. 4

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2010, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecători.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a statuat că, după cum rezultă din conținutul sentinței, instanța de judecată descriind fapta criminală comisă de inculpat pe episodul privind însușirea în proporții mari a bunurilor altei persoane, prin escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere de la partea vătămată I. Roșca, a indicat că, ...A. Prodan astfel cauzînd părții vătămate Roșca Ion o daună materială în proporții mari în sumă totală de 60.000 lei (f.d. 271). Ulterior, la f.d. 287, instanța nu a argumentat încadrarea juridică a faptelor lui A. Prodan din prevederile art. 195 alin. (1) Cod penal în cele ale art. 190 alin. (1) Cod penal – escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Mai mult ca atît, instanța era obligată în partea descriptivă a sentinței, să precizeze circumstanțele ce au servit ca motiv de a concluziona prezența indicelui de calificare – proporții considerabile. Fapt, care a fost invocat de către procuror, în cererea de apel, însă instanța de apel judecînd apelul nu s-a expus în fapt și în drept asupra acestor argumente, mai mult că, a reținut aceeași faptă comisă de A. Prodan pe episodul privind dobîndirea ilicită a automobilului părții vătămate I. Roșca în valoare de 60.000 lei, menționînd că ... fapta inculpatului corect a fost încadrată în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, pe motiv că art. 195 alin. (1) Cod penal, conform modificărilor din 25 mai 2009, a fost exclus. La fel, pe episodul incriminat în baza art. 208 alin. (1) Cod penal pe care Prodan Alexandru a fost achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, în sentință la f.d. 274, vol. IV s-a descris fapta inculpatului ca comisă de către acesta, ... tot el, avînd scopul atragerii minorului la activitatea criminală și instigarea la săvîrșirea infracțiunii, (...) și, prin acțiunile sale intenționate Prodan Alexandru Fiodor a comis infracțiunea prevăzută de art. 208 alin.(l) Cod penal conform indicilor calificativi: atragerea minorilor în activitatea criminală și instigarea la săvîrșirea infracțiunii”, însă în dispozitivul sentinței A. Prodan este achitat pe acest capăt de învinuire. Instanța de recurs a mai reținut că, instanța de fond nu a întocmit sentința în conformitate cu prevederile art. 390, 394 Cod de procedură penală. În acest context, s-a menționat că, instanța de apel a fost sesizată cu judecarea cauzei în fapt și în drept, precum și de natura sistemului de apel intern, de competența instanței se consideră că, instanța de apel era obligată să analizeze în ansamblu probele prezentate de părțile la proces, problema vinovăției sau nevinovăției inculpatului, adică nu era în drept din motive de echitate a procesului penal să decidă asupra chestiunilor prevăzute de lege în sensul agravării situației inculpatului, fără aprecierea directă a declarațiilor prezentate personal de către inculpat și fără aprecierea fiecărei probe din punct de vedere al pertinenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării. 5

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2011, apelul procurorului, a fost admis, casată sentința instanței de fond, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Prodan Alexandru a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f); 208 alin. (1); 190 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa: - în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, 4 ani închisoare fără amendă; - în baza art. 208 alin. (1) Cod penal, 1 an închisoare; - în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, 8 ani închisoare cu privarea de dreptul de a gestiona anumite întreprinderi pe un termen de 3 ani; - în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, fără amendă, cu privarea de dreptul de a gestiona bunuri materiale pe un termen de 3 ani cu ispășirea în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a statuat că, Prodan Alexandru la 23.08.2008 în jurul orelor 20:30, aflîndu-se pe str. Voluntarilor, 16 mun. Chișinău, intenționat, urmând scopul de profit, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul închirierii automobilului pe o durată de 24 de ore, a intrat in posesia autovehiculului de model „Mitsubishi Lancer”, cu numărul de înmatriculare CL AI 140 de culoare sură metalică, care aparținea cu drept de proprietate cet. Roșca Ion, iar la finele lunii august 2008, continuîndu-și intenția criminală în scopul obținerii profitului, prin înșelăciune a înstrăinat automobilul nominalizat, fără acordul proprietarului, cet. Leca Denis, ducîndu-1 în eroare precum că automobilul îi aparține, astfel cauzând părții vătămate Roșca Ion o daună materială în proporții mari în sumă totală de 60.000 lei. Tot el, la 13 septembrie 2008, aproximativ la orele 16:00 a primit de la cunoscuta sa, Sufletu Iuliana la domiciliul ultimei, pe str. Grădinilor 23 ap. 85, mun. Chișinău, laptopul de model SONY VAI O CR290E1 cu costul de 14.000 lei, pentru a-l repara gratis, cu condiția restituirii acestuia în aceeași zi. Ca urmare Prodan Alexandru avînd scopul de profit, prin înșelăciune și abuz de încredere, a bunului cet. Sufletu Iuliana - laptopul de model SONY VAIO CR290E1, în aceeași zi i-a transmis laptopul în cauză cet. Panevschi Maxim pentru a-1 realiza unui cunoscut de al său pe nume Dumitru - realizator de tehnică la piața „Calea Basarabiei”, cu care a avut o înțelegere telefonică. Panevschii Maxim în aceeași zi, la 13.09.2008, în jurul orelor 20:00 i-a vîndut laptopul cet. Sufletu Iuliana unei persoane cu nume Dumitru la prețul de 8.000 lei, trasmițîndu-i banii lui Prodan Alexandru, pe care i-a folosit în scopuri personale. Tot el, la 13 decembrie 2008, acționând împreună și de comun acord cu Gheorghiță Radu, aproximativ la ora 23:00 min., aflându-se în fața localului de divertisment „Camelot” situat pe str. Voluntarilor 15, mun.Chișinău, avînd scop de profit, au aplicat față de minorul Onța Petru (născut la 26.06.1991) violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei prin efectuarea multiplelor lovituri cu mîinile și picioarele în diferite regiuni ale corpului, provocînd părții vătămate conform raportului de expertiza medico-legală nr.86/D din 19 ianuarie 2009 echimoză și excoriație pe față ce în ansamblu se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, după care în mod deschis au sustras de la minorul Onța Petru telefonul mobil de model „Motorola W230” de culoare neagră combinată cu sur ce avea numărul de IMEI 359610012875442 la prețul de 800 lei, în care se afla cartela 6 SIM cu nr. 068765151 la prețul de 34 lei, un circulator pentru călătoria în troleibuz la prețul de 30 lei, bani în sumă de 6 lei, carnetul de elev și un card bancar MoldovaAgroindbank", astfel cauzând părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 870 lei. La fel, în aceleași circumstanțe, având scop de profit, au aplicat față de minorul Vîșinschi Dumitru, (născut la 17.04.1992) violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei prin efectuarea multiplelor lovituri cu mâinile și picioarele în diferite regiuni ale corpului, provocând părții vătămate conform raportului de expertiză medico-legală nr. 85/D din 19 ianuarie 2009 echimoze pe față și excoriații pe articulația cotului stâng care în ansamblu se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, după ce în mod deschis au sustras de la minorul Vîșinschi Dumitru bani în sumă de 4 lei. În continuare cu banii și bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, iar prejudiciul material total cauzat părților vătămate constituie 874 lei. Tot el, la 22 decembrie 2008 aproximativ la ora 01:00, avînd scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se în apropierea casei nr. 18/2 de pe str. Voluntarilor, mun.Chișinău, aplicînd violența nepericuloasă pentru viață, prin aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, în mod deschis a sustras de la cet. Leu Pavel, telefonul mobil de model „Sony-Ericsson” la prețul de 500 lei, în care se afla cartela SIM „Orange” la prețul de 45 lei, portmoneu din piele artificială de culoare neagră la prețul de 80 lei, în care se aflau bani în sumă de 1.800 lei, în total bunuri materiale în sumă de 2.425 lei, de asemenea deschis i-a sustras cet. Barbă Nicolai portmoneul din piele naturală de culoare neagră la prețul de 250 lei, în care se aflau bani în sumă de 156 lei, iar în total bunuri materiale în sumă de 406 lei, cauzînd astfel pătimiților un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 2.831 lei. Tot el, avînd scopul atragerii minorului la activitatea criminală și instigarea la săvîrșirea infracțiunii, știind cu certitudine că Jardan Vasile, a.n.16.08.1991 este minor, l-a instigat pe ultimul la săvîrșirea infracțiunii de furt și anume: la 15.09.2008 aproximativ la orele 23:00, avînd scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în urma înțelegerii prealabile cu Jardan Vasile și Panevschi Maxim, prin acces liber au pătruns în încăperea auxiliară a ap. 119 din bd. Mircea cel Bătrîn 19/1 mun.Chișinău, de unde pe ascuns au sustras 7 rochii de mireasă la prețul de 1.500 lei fiecare, iar în total, bunuri în sumă de 10.500 lei, cazîndu-i astfel pătimitei Marian I. un prejudiciu material considerabil. Instanța de apel, analizînd probele administrate pe episoadele din 23.08.08 referitor la însușirea automobilului și pe episodul din 13.09.2008 referitor la însușirea laptopului și anume: declarațiile inculpatului Prodan Alexandru; declarațiile părții vătămate Roșca Ion; declarațiile martorilor Leca Denis, Craveț Veaceslav, Navruc Andrei, Panevschi Maxim; procesul verbal de cercetare la fața locului; proces verbal de confruntare între martorul Leca Denis și învinuitul Prodan Alexandru – a ajuns la concluzia că instanța de fond întemeiat a ajuns la concluzia că vinovăția inculpatului A. Prodan pe aceste episoade este pe deplin dovedită, însă constatînd fapta ca fiind dovedită și indicînd inițial, că el a comis infracțiunea prevăzută de art. 195 alin. (l) Cod penal, în legătură cu modificările în Codul Penal din 25.05.2009, prima instanță neîntemeiat a încadrat acțiunile inculpatului în baza art.190 alin. (2) Cod penal, constatînd că el a comis escrocherie, adică dobîndirea ilicită a 7 bunurilor altei persoane prin înșelăciune, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, fără a concluziona prezența indicelui de calificare - proporții considerabile. Întru repararea acestei erori de drept, instanța de apel a constatat că, - „În opinia Colegiului penal, sînt întemeiate argumentele din apelul procurorului, precum că acțiunile inculpatului pe acest capăt de învinuire, urmau a fi corect încadrate în baza art.190 alin.(4) Cod penal – escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, cu cauzarea de daune în proporții mari, țînînd cont de faptul, că valoarea prejudiciului material este de 16.000 lei”. Referitor la epizodul din 13.09.2008 referitor la vînzarea laptopului, instanța de apel a stabilit că partea vătămată Iu. Sufletu, fiind preîntîmpinată de răspundere penală pentru denunțare falsă, s-a adresat la poliție cu o cerere privind atragerea la răspundere penală a persoanei care i-a sustras laptopul, menționînd că acesta costă 14.000 lei și paguba materială cauzată este considerabilă. Aceste fapte le-a confirmat și în cadrul urmăririi penale. Astfel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții vătămate Iu. Sufletu, precum că laptopul este vechi și deteriorat și că paguba nu este considerabilă, și consideră că ele nu corespund realității și sînt depuse în scopul evitării de către inculpat a răspunderii penale pentru faptele criminale comise. În afară de aceasta, potrivit prevederilor art.109 alin. (2) Cod penal, împăcarea este personală, însă s-a constatat, că partea vătămată Iu. Sufletu, n-a fost prezentă în ședința judiciară, cererea fiind depusă în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, în absența inculpatului. Pe episoadele din 22.12.2008 cu privire la însușirea bunurilor de la părțile vătămate Barbă Nicolae și Leu Pavel și episoadele de sustragere deschisă a bunurilor cu cauzarea leziunilor corporale părților vătămate Onța Petru și Vîșinschi Dumitru, instanța de apel a conchis că, probele verificate, inclusiv declarațiile părților vătămate Leu Pavel și Onța Petru, Vîșnițchi Dumitru; martorului Meleca Sofia; procesele verbale de recunoaștere a persoanei cu planșele foto din 14.12.08, 24.12.08, 18.01.09; rapoartele de expertiză medico-legală nr. 85/D din 19.01.09 și nr. 86/D din 19.01.09; procesul verbal de confruntare din 16.01.09 și 18.01.09, - dovedesc vinovăția lui Prodan Alexandru de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. Referitor la episodul atragerii minorului Jardan Vasile la activitatea criminală, instanța de apel a stabilit că instanța de fond indicînd în sentință fapta atragerii minorului de către inculpat la activitatea criminală ca fiind constatată, ulterior, neîntemeiat, l-a achitat din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute de art.208 alin.(1) Cod penal. Necătînd la faptul că inculpatul vina sa nu a recunoscut-o pe acest episod, instanța de apel a conchis că vina acestuia este dovedită, deoarece în cadrul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut vina, însă fiind audiat în cadrul ședinței instanței de fond dînsul vina nu a recunoscut-o, declarînd că a recunoscut vina fiind maltratat de către colaboratorii organelor de poliție – declarații pe care instanța de apel le-a apreciat critic considerînd că ele nu corespund realității, fiind doar o tactică de apărare. Faptul absenței maltratării rezulta din ordonanța procurorului în Procuratura sect. Ciocana mun.Chișinău din 10.11.2009, prin care a fost dispusă neînceperea 8 urmăririi pe faptul maltratării și influențării psihice a lui Prodan Alexandru pe acest capăt de învinuire. Totodată, instanța de apel a mai conchis ca neîntemeiate argumentele inculpatului privind faptul că învinuirea lui în baza art. 208 alin. (l) Cod penal, nu are legătură cu faptele examinate în acest proces, deoarece pentru fapta dată el anterior n- a fost atras la răspundere penală, iar termenele prescripției de tragere la răspundere penală, prevăzute de art.60 Cod penal, n-au expirat, iar încetarea procesului penal pe faptul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, pe motiv de împăcare, nu poate servi temei de înlăturare a răspunderii penale în baza art. 208 alin. (l) Cod penal. Referitor la stabilirea pedepsei, instanța de fond a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvîrșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea penală fiind stabilit: - în calitate de circumstanță atenuantă - inculpatul a recunoscut parțial vina în acțiunile comise și s-a căit sincer de cele comise; - în calitate de circumstanțe agravante - inculpatul Prodan Alexandru anterior a fost condamnat de mai multe ori pentru infracțiuni similare, fiind liberat condiționat de pedeapsă înainte de termen și amnistiat. Ținînd cont de faptul că inculpatul anterior a fost condamnat de mai multe ori, iar activitatea infracțională devine pentru acesta o îndeletnicire și o activitate obișnuită, instanța de apel a considerat că corectarea și reeducarea lui era posibilă doar prin condamnarea la o pedeapsă cu închisoare, deoarece anume în locurile de detenție acesta va conștientiza gradul prejudiciabil deosebit de periculos al acțiunilor sale.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs de către avocatul Tatiana Tampei în interesele inculpatului, care întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin (1) pct. 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu menținerea sentinței. În susținerea recursului, făcînd trimitere la prevederile art. art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală; 78 Cod penal; art. 6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, recurentul a invocat următoarele argumente: Referitor la încadrarea acțiunilor pe marginea episodului cu privire la escrocherie. - Prima instanță corect a recalificat acțiunile lui Prodan Alexandru în baza art. 190 alin. (2) Cod penal, pe capătul învinuirii aduse inculpatului în baza art. 195 alin. (1) Cod penal, deoarece în cadrul procesului penal partea acuzării n-a adus careva probe admisibile, concludente și utile care ar confirma cauzarea de daune în proporții mari; - Instanța de apel greșit a reîncadrat acțiunile lui A. Prodan din prevederile art. 190 alin. (2) Cod penal în cele ale art. 190 alin. (4) Cod penal, luînd la bază doar declarațiile contradictorii a părții vătămate Roșca Ion, fără aprecierea valorii reale a bunului sustras. Referitor la învinuirea pe marginea episodului cu privire la atragerea minorului la comiterea infracțiunii. - Instanța de fond corect l-a achitat pe Prodan Alexandru de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, mai mult, inculpatul A. Prodan nu a recunoscut vina pe acest episod, declarînd că nu-l cunoștea pe Jardan Vasile și respectiv, nu știa despre faptul că este minor, acesta a mai declarat că a recunoscut vina în cadrul urmăririi penale doar din motivul că a fost 9 maltratat și influențat psihologic de către colaboratorii de poliție și respectiv alte careva probe care ar demonstra vina inculpatului A. Prodan nu există, ceea ce la rîndul său creează dubii în privința învinuirii aduse. Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului. Instanța de apel a aplicat inculpatului A. Prodan o pedeapsă prea aspră, ne luînd în considerație că prejudiciul cauzat părților vătămate a fost restituit integral, mai mult ca atît în urma cercetării judecătorești s-au stabilit circumstanțe atenuante așa cum sunt: recunoașterea vinovăției, căința sinceră, repararea benevolă de către inculpat a pagubei cauzate în sumă de 16.000 lei.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 octombrie 2012 a fost admis recursul înaintat, casată decizia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a indicat că instanța de apel rejudecînd cauza, s-a referit în textul deciziei adoptate la un șir de probe, inclusiv declarațiile părților vătămate, martorilor și la probele scrise, acestea fiind puse la baza hotărîrii de condamnare a lui Prodan A., însă potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată ( vol.V, f.d.33-37) nici o probă nu a fost cercetată în mod public în ședința instanței de apel. Prin urmare, instanța de apel concluzionînd asupra necesității casării sentinței primei instanțe, nu a verificat în ședința de judecată probele puse la baza sentinței, or numai după cercetarea nemijlocită a probelor, așa fiind indicațiile instanței de recurs la rejudecarea cauzei, instanța de apel, era în drept să-și argumenteze soluția - din care motiv concluziile instanței de fond nu sînt veridice. Cu atît mai mult că decizia instanței de apel, de condamnare a lui Prodan A. pe episodul atragerii minorului Jardan Vasile la activitatea criminală, a fost întemeiată pe probele cercetate de către instanța de fond, aceleași probe, în baza cărora instanța l-a achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) Cod penal din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Deci, după o sentință de achitare, în circumstanțele concrete ale cauzei cînd inculpatul s-a dezis de la declarațiile sale făcute în cadrul urmării penale, - soluția instanței de apel, întemeiată doar pe primele declarații ale inculpatului, în lipsa altor probe, era prematură fără audierea martorului decisiv, a minorului Jardan Vasile. Cu atît mai mult că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel nici n-a dat citirii declarațiile inculpatului Prodan A., făcute la urmărirea penală, din care ar rezulta că dînsul și-a recunoscut vina. Instanța de recurs a mai statuat că, potrivit jurisprudenței CtEDO ,,... cînd o instanță este sesizată să examineze o cauză în fapt și în drept și studiază în ansamblu problema vinovăției sau nevinovăției, ea nu poate, din motive de echitate a procesului, să se pronunțe asupra acestor chestiuni fără aprecierea directă a probelor, în cazul în care … acuzatul susține că nu a comis fapta imputată…” (a se vedea hotărîrile în cauzele Ekbatani vs Suedia din 26 mai 1988, Popovici vs Moldova din 27 noiembrie 2007). În speța dată, procedura în fața instanței de apel era o procedură completă, care urma aceleași reguli ca și cea în fața instanței de fond. Instanța de apel putea să decidă asupra vinovăției lui Prodan A. după o apreciere completă a chestiunii privind vinovăția, în urma cercetării în direct a probelor deja acumulate, sau administrării, după caz, a noilor mijloace probatorii. Elementele probatorii trebuiau, în principiu, să 10 fie prezentate în fața acuzatului în ședință publică, în vederea asigurării unei dezbateri bazate pe principiul contradictorialității, fapt ce nu a fost făcut de către instanța de apel. La fel, instanța de apel, n-a luat în considerație faptul că, așa cum rezulta din textul apelului declarat de procuror (vol. IV, f.d. 295), acesta a invocat, că contestă la concret sentința, doar pe capetele de acuzare încadrate în baza art. 208 alin. (1) Cod penal și art. 190 alin. (4) Cod penal. În textul apelului nu se conținea nici o frază, precum că pedeapsa stabilită lui Prodan A. în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, - 3 ani închisoare este prea blîndă. Însă, instanța de apel, rejudecînd cauza i-a stabilit inculpatului o pedeapsă mai gravă de 4 ani închisoare. Nici din textul deciziei instanței de recurs, prin care s-a dispus rejudecarea cauzei - decizia Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2010, nu rezulta că hotărîrile instanțelor ierarhic inferioare să fi fost criticate și casate pe motivul blîndeței pedepsei numite în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. De asemenea, s-a stabilit că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost expus neclar, astfel la stabilirea pedepsei complementare în sensul art. 65 Cod penal, instanța de apel, a indicat că “… în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, 8 ani închisoare cu privarea de dreptul de a gestiona anumite întreprinderi pe un termen de 3 ani”, iar la cumularea pedepselor indică „... pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, fără amendă, cu privarea de dreptul de a gestiona bunuri materiale pe un termen de 3 ani”. De asemenea, instanța de recurs a indicat că, potrivit art. 96 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, în cadrul urmăririi penale și judecării cauzei penale trebuia să se dovedească caracterul și mărimea daunei cauzate prin infracțiune. În acest aspect, partea apărării a invocat în ședința instanței de apel (vol.V, f.d.24), că este necesar de efectuat o expertiză pentru stabilirea prețului real al automobilului sustras „Mitsubishi Lancer”, deoarece partea vătămată Roșca Ion a dat declarații contradictorii cu privire la prețul automobilului – 60.000 lei, 20.000 lei, 90.000 lei, însă instanța de apel nu a pus în discuția părților problema dispunerii expertizei, astfel încălcînd principiul egalității armelor. Potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, în limitele prevederilor arătate în alin. (1), instanța de apel era obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația apelantului. Aceste împrejurări au determinat instanța de recurs să conchidă asupra necesității admiterii recursului ordinar cu casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în ordine de apel de către aceeași instanță în alt complet de judecători, deoarece eroarea judiciară nu putea fi corectată de către instanța de recurs.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2013 a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința, numai în privința lui Prodan A. și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Inculpatul a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 208 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Prodan A. a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 187 alin. (2) lit. b), e) f) și 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal - 3 (trei) ani închisoare fără 11 amendă, în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal – 2 (doi) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activitate în domeniul gestionării bunurilor materiale pe un termen de 3 (trei) ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 (patru) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis fără amendă, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activitate în domeniul gestionării bunurilor materiale pe un termen de 3 ani. Acțiunea civilă înaintată de Roșca Ion către inculpat a fost admisă în principiu, însă asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite urma să hotărască instanța civilă.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că Prodan Alexandru, la data de 23.08.2008, în jurul orelor 20:30, aflându-se pe strada Voluntarilor, 16, mun. Chișinău, intenționat, urmând scopul de profit, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul închirierii automobilului pe o durată de 24 de ore, a intrat in posesia autovehiculului de model „Mitsubishi Lancer”, cu numărul de înmatriculare CLAI 140 de culoare sură metalică, care aparținea cu drept de proprietate cet. Roșca Ion, iar la finele lunii august 2008, continuându-și intenția criminală în scopul obținerii profitului, prin înșelăciune a înstrăinat automobilul nominalizat, fară acordul proprietarului, cetățeanului Leca Denis, ducîndu-1 în eroare precum că automobilul îi aparține, astfel cauzând părții vătămate Roșca Ion o daună materială în sumă totală de 48518 lei. Tot el, la 13 septembrie 2008, aproximativ la orele 16:00 a primit de la cunoscuta sa, Sufletu Iuliana la domiciliu ultimei, pe str. Grădinilor 23 ap. 85, mun. Chișinău, laptopul de model SONY VAIO CR290E1 cu costul de 14 000 lei, pentru a- l repara gratis, cu condiția restituirii acestuia în aceiași zi. Ca urmare Prodan Alexandru având scopul de profit, prin înșelăciune și abuz de încredere, a bunului cet. Sufletu Iuliana - laptopul de nodel SONY VAIO CR290E1, în aceiași zi i-a transmis laptopul în cauză cet. Panevschi Maxim pentru a-1 realiza unui cunoscut de al său pe nume Dumitru - realizator de tehnică la piața „Calea Basarabiei", cu care a avut o înțelegere telefonică. Panevschii Maxim în aceiași zi, la 13.09.08, în jurul orelor 20:00 i-a vândut laptopul cet. Sufletu Iuliana unei persoane cu nume Dumitru la prețul de 8000 lei, trasmițîndu-i banii lui Prodan Alexandru, pe care i-a folosit în scopuri personale. Tot el, la 13 decembrie 2008, acționând împreună și de comun acord cu Gheorghiță Radu Vasile, aproximativ la ora 23:00 min., aflându-se în fața localului de divertisment „Camelot” situat pe strada Voluntarilor 15, mun. Chișinău, având scop de profit, au aplicat față de minorul Oanța Petru Ion (născut la 26.06.1991) violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei prin efectuarea multiplelor lovituri cu mâinile și picioarele în diferite regiuni ale corpului, provocând părții vătămate conform raportului de expertiza medico-legală nr.86/D din 19 ianuarie 2009 enchimoză și excoriație pe față ce în ansamblu se califică ca leziuni corporale fară cauzarea prejudiciului sănătății, după care în mod deschis au sustras de la minorul Oanța Petru telefonul mobil de model „Motorola W 230” de culoare neagră combinată cu sur ce avea numărul de IMEI 359610012875442 la prețul de 800 lei, în care se afla cartela SIM cu nr. 068765151 la prețul de 34 lei, un circulator pentru călătoria în troleibuz la prețul de 30 lei, bani în sumă de 6 lei, carnetul de elev și un card bancar „ 12 Moldova AgroinBank”, astfel cauzând părții râtămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 870 lei. La fel, în aceleași circumstanțe, având scop de profit, au aplicat față de minorul Vîșinschi Dumitru Ion, (născut la 17.04.1992) violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei prin efectuarea multiplelor lovituri cu mâinile și picioarele în diferite regiuni ale corpului, provocând părții vătămate conform raportului de expertiză medico- legală nr. 85/D din 19 ianuarie 2009 echimoze pe față și excoriații pe articulația cotului stâng care în ansamblu se califică ca leziuni corporale fară cauzarea prejudiciului sănătății, după ce în mod deschis au sustras de la minorul Vîșinschi Dumitru bani în sumă de 4 lei. În continuare, cu banii și bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii, iar prejudiciul material total cauzat părților vătămate constituie 874 lei. Tot el, la 22 decembrie 2008 aproximativ la ora 01:00, având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în apropierea casei nr. 18/2 de pe str. Voluntarilor, mun.Chișinău, aplicând violența nepericuloasă pentru viață, prin aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, în mod deschis a sustras de la cet. Leu Pavel Tudor, telefonul mobil de model „Sony-Ericson” la prețul de 500 lei, în care se afla cartela SIM „Orange” la prețul de 45 lei, portmoneu din piele artificială de culoare neagră la prețul de 80 lei, în care se aflau bani în sumă de 1800 lei, în total bunuri materiale în sumă de 2425 lei, de asemenea deschis i-a sustras cet. Barbă Nicolai Roman portmoneul din piele naturală de culoare neagră la prețul de 250 lei, în care se aflau bani în sumă de 156 lei, iar în total bunuri materiale în sumă de 406 lei, cauzând astfel pătimiților un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 2831 lei RM. Tot el, a fost învinuit că având scopul atragerii minorului la activitatea criminală și instigarea la săvârșirea infracțiunii, știind cu certitudine că Jardan Vasile Leonid a.n.16.08.1991 este minor, l-a instigat pe ultimul la săvârșirea infracțiunii de furt și (anume: la 15.09.2008 aproximativ la orele 23.00, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în urma înțelegerii prealabile cu Jardan Vasile și Panevschi Maxim, prin acces liber au pătruns în încăperea auxiliară a ap. 119 din bd. M. cel Bătrîn 19/1 mun.Chișinău, de unde pe ascuns au sustras 7 rochii de mireasă la prețul de 1500 lei fiecare, iar în total, bunuri în sumă de 10500 lei, cazându-i astfel pătimitei Marian I. un prejudiciu material considerabil. Instanța de apel a mai indicat că instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării și just a stabilit că în acțiunile inculpatului sunt prezente semnele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal și art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal. Instanța de apel a mai indicat și faptul că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și de drept privind faptul că vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) Cod penal nu a fost dovedită, motiv din care ultimul a fost achitat. Astfel s-a indicat faptul că la situația de la momentul comiterii faptei inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 195 alin. (1) Cod penal, iar în legătură cu modificările în Codul penal din 25.05.2009, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal. 13 Referitor la episodul din 13.09.2008, cît privește escrocheria comisă față de cet. Sufletu Iuliana, ultima a comunicat că pentru ea prejudiciul cauzat nu constituie o daună în proporții considerabile și careva pretenții față de inculpat nu are împăcîndu- se cu el. Motivul pentru care inițial a indicat despre caracterul considerabil al daunei cauzate, a fost faptul că nu cunoștea ce presupune această noțiune. În așa circumstanțe instanța de apel a considerat întemeiată soluția instanței de fond privind încetarea procesului penal pe acest episod în baza art. 109 Cod penal. La fel pe episoadele de sustragere deschisă a bunurilor altei persoane cu cauzarea leziunilor corporale părților vătămate Onța Petru și Vîșinschi Dumitru instanța de apel a considerat pe deplin dovedită vina inculpatului în faptele date, constatînd asupra corectitudinii calificării efectuate de către instanța de fond în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal. La stabilirea pedepsei inculpatului s-a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al faptelor comise de către inculpat, de circumstanțele atenuante și agravante și s-a constatat că față de acesta urmează a fi aplicată o pedeapsă cu închisoare. Totodată, instanța de apel a menționat și faptul că cauza penală în privința inculpatului s-a aflat un timp îndelungat în examinare, organul de urmărire penală cercetînd simultan mai multe cauze penale pornite în privința sa, care ulterior au fost conexate de către o singură instanță de judecată, fapt ce a dus la tergiversare și tot acest timp inculpatul aflîndu-se în stare de arest preventiv, ceea ce a dus la necesitatea aplicării prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, fiind astfel reduse pînă la minimum pedepsele aplicate inculpatului.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs de către procuror, care întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală a solicitat casarea deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului său, acuzatorul de stat invocă că decizia se contestă în partea ce ține de achitarea în baza art. 208 alin. (1) Cod penal. Astfel s-a indicat că inculpatul și-a recunoscut vina în faza urmăririi penale și doar în instanța de judecată și-a schimbat tactica de apărare, negînd faptul că cunoștea despre minoratul lui Jardan Vasile în timpul determinării acestuia la comiterea infracțiunii. Aceeași poziție a adoptat-o și Jardan V., însă declarațiile acestora din faza judecății urmau a fi apreciate critic reieșind din faptul că poziția adoptată în instanța de judecată nu reprezintă decît o tactică de apărare a inculpatului în scopul reducerii răspunderii penale pe care urma să o suporte. La fel, decizia eset criticată și pentru soluția adoptată pe episodul escrocheriei comise față de cet. Sufletu Iuliana, odată ce prima la faza urmăririi penale a indicat despre caracterul considerabil al daunei cauzate, iar mai apoi a indicat inversul încercînd astfel să ușureze situația inculpatului. S-a indicat că totuși suma de 14000 lei reprezenta un prejudiciu considerabil, fapt care nu a fost contestat la faza urmăririi penale. Totodată de către instanțele de fond și apel nu a fost audiată partea vătămată fiind astfel imposibil de a stabili în care circumstanțe ea a depus cerere de împăcare. Procurorul mai critică decizia referitor la pedeapsa aplicată, considerînd neîntemeiată aplicarea prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, odată ce cauza a fost rejudecată de trei ori, fapt care nu poate fi imputat organului de urmărire penală, cu atît mai mult că aceste rejudecări n-au provocat lezarea drepturilor inculpatului, ci dimpotrivă, au avut ca scop respectarea acestora. 14 16.1 Decizia instanței de apel mai este atacată cu recurs și de către avocat, care întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală a solicitat casarea deciziei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă. În motivarea recursului său partea apărării a indicat că pe parcursul examinării cauzei inculpatul s-a aflat în stare de arest o perioadă totală de 20 luni, termen ce depășește cu 14 luni termenul arestului preventiv stabilit în art. 186 alin. (8) Cod de procedură penală. Astfel a considerat incorectă aplicarea prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, deoarece după încălcările constatate instanța de apel urma să nu-i mai prelungească termenul de aflare în arest preventiv după 18.06.2013 ziua cînd inculpatul și-a ispășit pedeapsa de 3 (trei) ani 5 (cinci) luni închisoare și să-l elibereze din sala de judecată în 27.11.2012 și să continue examinarea cauzei cu menținerea lui în libertate. Aceste încălcări au constituit o violare a art. 5 § 1 al CEDO, fapt ce s-a soldat cu îmbolnăvirea inculpatului de tuberculoză în izolatorul de detenție preventivă al Penitenciarului nr. 13 din mun. Chișinău.

Judecînd recursurile declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. Astfel, cu referire la argumentul procurorului, pe capătul de acuzare în baza art. 208 alin. (1) Cod penal, Colegiul lărgit reține că conținutul acestuia se reduce doar la afirmarea asupra estimării incorecte a probelor de către instanța de apel. Totodată, instanța de apel a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinînd probele administrate din punct de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv și just a tras concluzia că vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) Cod penal nu a fost dovedită, motiv din care ultimul a fost achitat. Aceste circumstanțe au fost elucidate și constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Totodată se reține că, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decît cel pe care îl propun părțile este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care, nefiind temei de drept din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură, nici nu poate fi supusă criticii prin intermediul recursului ordinar. Colegiul lărgit mai reține că în partea argumentului recurentului cu referire la episodul escrocheriei comise în privința cet. Sufletu Iu., procurorul nu a contestat legalitatea soluției instanței de apel cu privire la împăcarea părților. La fel, Colegiul lărgit statuează asupra temeiniciei concluziei instanței de apel, potrivit căreia cet. 15 Sufletu Iu. a comunicat că pentru ea prejudiciul cauzat nu constituia o daună în proporții considerabile și careva pretenții față de inculpat nu are împăcîndu-se cu el. Motivul pentru care inițial a indicat despre caracterul considerabil al daunei cauzate, a fost faptul că nu cunoștea ce presupune această noțiune. În așa circumstanțe instanța a considerat întemeiată soluția privind încetarea procesului penal pe acest episod în baza art. 109 Cod penal. Colegiul lărgit repetat notează că soluția în această parte nu se contestă. La stabilirea pedepsei inculpatului, Colegiul lărgit constată că instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 61, 75-78 Cod penal, de criteriile de individualizare a pedepsei și anume de gravitatea infracțiunilor săvîrșite, de motivul acestora, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante și de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, corect aplicînd pedeapsa închisorii pe un termen de 4 (patru) ani 6 (șase) luni, fără amendă, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activitate în domeniul gestionării bunurilor materiale pe un termen de 3 (trei) ani. În aceste circumstanțe, argumentele procurorului referitor la aplicarea unor pedepse prea blînde față de inculpat și ale avocatului, referitor la necesitatea aplicării unei pedepse mai blînde față de inculpat, se apreciază ca neîntemeiate. În concluzie se constată că criticile expuse în recursurile declarate nu și-au găsit confirmare, iar hotărîrea contestată nu a fost afectată de erori de drept prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. art. 338, 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Brigai și avocatul Alexandru Bodrug în numele inculpatului Prodan Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2013, în cauza penală privindu-l pe Prodan Alexandru Fiodor, cu menținerea acesteia. Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la 04.03.2014. Președinte Petru Ursache Judecători Ghenadie Nicolaev Constantin Alerguș Liliana Catan Ion Druță Copia corespunde originalului Judecător Petru Ursache 16