1ra-60/2014 — art.27,145 alin.1 CP

1ra-60/2014 — art.27,145 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-60/14

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

11 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev, Nicolae Gordilă,

Vladimir Timofti

Cu participarea:

interpretului – Ăiiubova – Moraru Elena,

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2013 în

cauza penală în privința lui

Calinovschi Eduard Anton

născut la 30 ianuarie 1938, originar din Republica

Ucraina, Kiev, Titievka, Kașpirovka, domiciliat în

or. Vadul lui Vodă, str. Cetatea Albă, nr.9, mun.

Chișinău.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

1.de la 11 iulie 2012 – pînă la 28 februarie 2013

(prima instanță);

2.de la 17 aprilie 2013 – pînă la 16 mai 2013

(instanța de apel);

3.de la 16 octombrie 2013 – pînă la 11 februarie

2014 (instanța de recurs ordinar).

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Procurorul Sergiu Crijanovschi, care a susținut recursul, solicitînd

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței instanței de fond.

Avocatul Dulghieru Diana și inculpatul Calinovschi Eduard, au

solicitat respingerea recursului ordinar declarat de procuror, ca fiind

nefondat, cu menținerea hotărîrii atacate.

1

Partea vătămată Vliubceac Tamara, care a solicitat respingerea

recursului ordinar declarat de procuror, cu menținerea hotărîrii atacate.

C O N S T A T Ă :

2013, Calinovschi Eduard a fost condamnat în baza art. 27,145 alin.(2) lit.a)

Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod penal, la 10 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Calinovschi Eduard, în perioada de timp februarie 2012 pînă la 09 mai

2012, în urma relațiilor ostile apărute cu fosta concubină Vliubceac T., ca

urmare a faptului că ultima și-a schimbat domiciliu, din motiv de gelozie,

de mai multe ori a amenințat-o cu omor.

Ulterior, Calinovschi Eduard la 09 mai 2012, avînd scopul săvîrșirii

omorului intenționat, cu premeditare, a luat de la domiciliul său un cuțit

de bucătărie și s-a deplasat spre barul „Poenița” din or. Vadul lui Vodă, str.

Ștefan cel Mare, nr. 38, mun. Chișinău, unde aproximativ la 1850 s-a

apropiat de partea vătămată Vliubceac Tamara și după o ceartă

amenințînd-ocu moartea, a scos din buzunarul pantalonilor în care era

îmbrăcat cuțitul de bucătărie cu care i-a aplicat trei lovituri în regiunea

toracelui, organ de importanță vitală, cauzîndu-i conform raportului de

expertiză medico-legală nr.1210/D din 30 mai 2012, leziuni corporale ușoare.

După aceasta Calinovschi Eduard pentru a-și realiza intenția de

omor, a încercat să-i aplice părții vătămate și alte lovituri cu cuțitul, însă

din motive independente de voința sa nu a reușit deoarece acțiunile

acestuia au fost curmate de persoane care se aflau în incinta barului.

Calinovschi Eduard și avocatul acestuia Dulghieru Diana care au solicitat:

- inculpatul Calinovschi Eduard, casarea sentinței, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărîrii prin care să-i fie numită o pedeapsă mai

blîndă, invocînd că nu a avut intenția să o omoare pe partea vătămată, a

vrut doar să o sperie;

- avocatul Dulghieru Diana în numele inculpatului Calinovschi

Eduard, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri de

achitare, invocînd că atît în cadrul urmăririi penale cît și în cadrul cercetării

judecătorești nu a fost demonstrată prezența în acțiunile inculpatului a

2

intenției directe la comiterea omorului. Consideră că în acțiunile lui

Calinovschi E. se conțin semnele contravenției administrative prevăzute la

art. 78 Cod contravențional, deoarece leziunile corporale cauzate părții

vătămate sunt calificate de experți ca fiind leziuni corporale ușoare. Mai

mult a invocat că atît inculpatul cît și martorii au declarat că Calinovschi E.

nu a avut intenția de a o omorî pe Vliubceac Tamara, el a dorit doar să o

sperie.

4.Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 mai

2013, apelurile declarate de inculpatul Calinovschi Eduard și avocatul

acestuia Dulghieru Diana, au fost admise din alte motive decît cele

invocate, casată sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28

februarie 2013 și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță.

Calinovschi Eduard a fost condamnat în baza art. 27,145 alin.(1) Cod

penal, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, la 5 ani și 4 luni

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Calinovschi Eduard, în perioada de timp februarie 2012 pînă la 09 mai

2012, în urma relațiilor ostile apărute cu fosta concubină Vliubceac T., ca

urmare a faptului că ultima și-a schimbat domiciliu, din motiv de gelozie,

de mai multe ori a amenințat-o cu omor.

Ulterior, Calinovschi Eduard la 09 mai 2012, aproximativ la orele 1850

aflîndu-se în barul „Poenița” din or. Vadul lui Vodă, str. Ștefan cel Mare,

nr. 38, mun. Chișinău, unde era și partea vătămată Vliubceac Tamara în

urma relațiilor ostile apărute recent, în scopul realizării intenției de omor, a

scos din buzunarul stîng de la pantaloni cuțitul ce-l avea cu el și i-a aplicat

lui Vliubceac Tamara 3 lovituri în regiunea toracelui, organ de importanță

vitală, însă din motive independente de voința sa, nu a reușit deoarece

acțiunile sale au fost curmate de către persoanele care se aflau în incinta

localului menționat.

În urma acțiunilor infracționale ale inculpatului Calinovschi Eduard,

părții vătămate Vliubceac Tamara, i-au fost cauzate conform raportului de

expertiză medico-legală nr.1210/D din 30 mai 2012, leziuni corporale ușoare.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că

apreciind în cumul toate probele prezentate în cadrul judecării cauzei nu s-

3

a confirmat semnul calificativ „cu premeditare”, ori premeditarea atribuie

omorului caracter agravant și presupune, pe de o parte, o concentrare a

forțelor psihice ale făptuitorului, iar pe de altă parte, o pregătire din timp a

comiterii faptei, ceea ce asigură șanse sporite de reușită a omorului.

Totodată, s-a menționat faptul că, pentru a considera omorul ca fiind

săvîrșit cu premeditare, este necesar să se constate că luarea hotărîrii de a

comite omorula permis săvîrșirea faptei după o anumită perioadă de timp.

Colegiul penal a respins argumentele apelanților precum că

inculpatul nu a avut intenția de a comite omorul dorind doar să o sperie pe

Vliubceac T. ca fiind nefondate, deoarece conform declarațiilor părții

vătămate inculpatul în momentul aplicării loviturilor striga că o s-o

omoare, iar martorul Perju Larisa a menționat că Calinovschi Eduard ar fi

continuat să aplice lovituri cu cuțitul dacă nu i-l luau. Prin urmare

inculpatul nu a renunțat singur la îndeplinirea intenției sale, dar a fost

împiedicat de alte persoane, adică au intervenit motive independente de

voința lui.

Instanța de apel la stabilirea categoriei și termenului pedepsei a ținut

cont de prevederile art. 61,75-78 Cod penal, precum și de circumstanțele

cauzei, de faptul că inculpatul a comis pentru prima dată o infracțiune

deosebit de gravă. Drept circumstanță excepțională instanța de apel a

reținut vîrsta înaintată a inculpatului și a aplicat în privința lui Calinovschi

Eduard pedeapsa închisorii sub limita minimă conform art. 79 Cod penal.

procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sâli Radu,

care, invocînd temeiurile de drept prevăzute la pct.6) și 12) al art. 427 Cod

de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea sentinței judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 februarie

2013, argumentînd că instanța de apel a dat o apreciere incorectă și formală

probelor și circumstanțelor cauzei, nefiind indicat în decizie nici un motiv

de ce în acțiunile inculpatului nu sunt prezente elementele infracțiunii

prevăzute de art. 27,145 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Consideră că sentința instanței de fond în partea calificării acțiunilor

inculpatului în baza art. 27,145 alin. (2) lit.a) Cod penal este legală și

întemeiată, prin urmare urmează a fi menținută, iar instanța de apel a dat o

apreciere eronată și tendențioasă probelor și legii penale.

4

Menționează că, tentativa de omor este posibilă numai cu o intenție

directă, adică atunci cînd acțiunile vinovatului demonstrau despre aceea că

el a prevăzut survenirea morții, dorea aceasta, dar sfîrșitul letal nu a

survenit din cauza circumstanțelor ce nu depind de voința lui.

Astfel, inculpatul intenționat a încercat să o lovească pe Vliubceac T.,

țintind în zona toracelui, organ de importanță vitală, însă nu și-a dus

intențiile pînă la capăt deoarece a intervenit martorul Crapacenco V. și i-a

luat cuțitul. Aplicarea în organele vitale a multiplelor lovituri, denotă

intenția inculpatului de a omorî victima.

Instanța de fond corect a concluzionat despre prezența intenției

directe, drept urmare a unei analize a tuturor semnelor (metoda de

săvîrșire – lovituri brutale și repetate, obiectul utilizat – cuțitul de

bucătărie, localizarea loviturilor – organ vital).

invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră

că recursul urmează a fi respins, din următoarele considerente.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația condamnatului.

Procurorul invocă în recursul său prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

și 12) Cod de procedură penală, și anume că hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: în cazul cînd

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus

neclar și cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Art. 430 Cod de procedură penală prevede expres cerințele față de

cererea de recurs, indicînd elementele obligatorii. Elementele de bază sînt

conținutul și motivele recursului prin care, se precizează și se solicită

cerințele procesuale în fața instanței de recurs.

Din conținutul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală rezultă că

motivarea recursului împotriva hotărîrii instanței de apel este obligatorie,

iar potrivit art. 430 pct. 5 Cod de procedură penală în cererea de recurs

5

trebuie indicate temeiurile prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală

și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate.

În cazul în care recursul nu este motivat, instanța de recurs se află în

imposibilitate de a judeca cauza în sensul agravării situației

condamnatului, dat fiind că lipsește obiectul judecării respective. Instanța

de recurs nu poate, din oficiu, să evalueze alte temeiuri în drept ale cazului

de casare, decît cele invocate de recurent cu referire la textul de lege citat,

cu excepția cînd, prin soluție, nu se agravează situația părții împotriva

căreia este declarat recursul.

Potrivit explicațiilor date de către Plenul Curții Supreme de Justiție a

RM la pct. 16 al Hotărîrii din 30.10.2009 „Cu privire la judecarea recursului

ordinar în cauza penală”, „Reglementarea dreptului de a declara recurs ordinar

împotriva deciziei instanței de apel reprezintă, din partea titularului, atît un drept

procesual de dezvoltare a atribuțiilor prevăzute de lege, cît și o obligație de a

formula cererea respectivă în strictă conformitate cu cerințele stipulate în art. 427,

429, 430 CPP.”

Recurentul nu este de acord cu încadrarea faptei săvîrșite de către

inculpat. Astfel, acuzatorul apreciază legală și întemeiată soluția instanței

de fond conform căreia Calinovschi E. a fost condamnat în baza art. 27,145

alin. (2) lit. a) Cod penal, adică avînd calificativul „cu premeditare” și în

această situație, recurentul, potrivit legii, era obligat reieșind din probele

prezentate să motiveze recursul sub acest aspect.

Instanța de recurs reține că recurentul nu s-a conformat acestor

cerințe obligatorii, iar recursul este motivat cu totul sub alt aspect –

vinovăția lui Calinovschi Eduard în comiterea „tentativei de omor”, cu toate

că inculpatul nu a declarat recurs ordinar, din care rezultă că acesta

recunoaște comiterea faptei.

Recursul urma să cuprindă motivația sub aspectul pregătirii și

plănuirii din timp a infracțiunii, iar făptuitorul a conștientizat nu doar

acțiunile pe care trebuia să le întreprindă, dar și rezultatul final al acestora.

În argumentarea recursului acuzatorul de stat a invocat că „Inculpatul

intenționat a încercat să o lovească pe Vliubceac T., țintind în zona toracelui,

organ de importanță vitală, însă nu și-a dus intențiile pînă la capăt deoarece a

intervenit martorul Crapacenco V. și i-a luat cuțitul.

6

Aplicarea în organele vitale a multiplelor lovituri, denotă intenția

inculpatului de a omorî victima.

Inculpatul din start a avut intenția de a comite omorul Tamarei Vliubceac

fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate și a martorului Sultan Elena.

Faptul că inculpatul nu recunoaște că a dorit să o omoare pe partea

vătămată, adică nu a avut intenția directă îndreptată spre omor, nu este relevantă,

întrucît aplicarea unor lovituri brutale, în speța dată cu cuțitul, repetate de trei

ori, în regiunea vitală a corpului, în prezența unui real pretext, cum ar fi gelozia,

precum și faptul că nu a întreprins nici o măsură pentru a o salva, prin urmare a

dorit acest fapt, însă decesul nu a avut loc din cauza circumstanțelor ce nu

depindeau la moment de inculpat, la caz fiind acordat ajutorul celor din

preajmă.

Instanța de fond corect a concluzionat despre prezența intenției directe,

drept urmare a unei analize a tuturor semnelor (metoda de săvîrșire – lovituri

brutale și repetate, obiectul utilizat – cuțitul de bucătărie, localizarea loviturilor –

organ vital)” (f.d.201-203).

Astfel, Colegiul penal menționează că potrivit textului recursului

declarat de acuzatorul de stat, acesta critică hotărărea instanței de apel

referitor la vinovăția inculpatului, făcînd referire doar la probele care

confirmă vina lui Calinovschi Eduard în comiterea tentativei de omor, fără

a-și argumenta soluția solicitată referitor la necesitatea reîncadrării

acțiunilor inculpatului în comiterea tentativei de omor premeditat.

Analizînd recursul acuzatorului de stat, prin prisma criticilor

invocate, Colegiul constată că acesta nu și-a motivat recursul declarat în

sensul soluției solicitate, iar instanța de recurs, pornind de la principiul

contradictorialității în procesul penal și a efectului devolutiv al recursului

ordinar prevăzut în art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, nu este în

drept să judece recursul procurorului și în baza temeiurilor neindicate,

invocînd din oficiu circumstanțe care ar defavoriza situația condamnatului

în privința căruia a fost declarat acest recurs.

Instanța de recurs conchide că, recursul de pe rol nu întrunește

condițiile de formă și de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă

să completeze recursul acuzatorului de stat cu circumstanțe în fapt și în

drept, care ar agrava, situația condamnatului și care ar justifica acest

recurs. Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

7

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele

legii.

În acest context, Colegiul conchide că recursul ordinar declarat de

acuzatorul de stat urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea

hotărîrii contestate.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2013, în

cauza penală în privința lui Calinovschi Eduard Anton, cu menținerea

hotărîrii contestate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședința publică la 25 februarie

2014, ora 09 50.

Președinte Petru Ursache

Judecători Constantin Alerguș

Ghenadie Nicolaev

Nicolae Gordilă

Vladimir Timofti

8