1ra-187-2014 — art.186 alin.5-192-1 alin.2 CP

1ra-187-2014 — art.186 alin.5-192-1 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr.1ra-187/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 ianuarie 2014 mun.Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecătorii – Elena Covalenco, Iurie Diaconu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Brigai, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2013 în cauza penală privindu-l

pe

Buzica Valentin Tudor, născut la 26 octombrie 1992,

originar din s.Valea-Trestieni, r-nul Nisporeni,

domiciliat în mun.Chișinău, str.Pruncul 2, ap.9.

Date referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

Valentin a fost condamnat în baza art.186 alin.(5) Cod penal, cu aplicarea art.79 Cod

penal, la 4 ani închisoare și în baza art.1921 alin.(2) lit.a) Cod penal, cu aplicarea art.79

Cod penal, la 1 an închisoare.

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

total al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare.

Conform art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate pe un termen de probă de 4 ani.

Totodată, procesul penal în privința lui Buzica Valentin intentat în baza art.1921

alin.(2) Cod penal, pe episodul părții vătămate Antoci Vasile, a fost încetat în legătură cu

împăcarea părților.

Acțiunile civile au fost admise, dispunîndu-se încasarea în mod solidar a

prejudiciilor materiale:

- de la Buzica Valentin, Stambol Ion și Burlacu Vladimir în beneficiul lui Oancea

Sergiu în sumă de 14094,15 lei, Moldovanu Anatol în sumă de 1200 lei, Alexeev Arcadie

în sumă de 730 lei, Berdicevschi Simion în sumă de 1900 lei, Filipschi Valeriu în sumă de

1685 lei, Vangheli Ion în sumă de 27700 lei și Racu Valeriu în sumă de 6000 lei;

- de la Buzica Valentin și Stambol Ion în beneficiul lui Pastușac Serghei în sumă de

2190 lei și Sasu Ion în sumă de 300 lei.

Prin aceeași sentință au fost condamnați Stambol Ion și Burlacu Vladimir, în

privința cărora hotărîrile judecătorești nu se contestă.

împreună cu minorii Stambol Ion și Burlacu Vladimir, urmărind scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință au sustras pe ascuns bunuri materiale:

1

- în perioada de timp de la 30 decembrie 2010 pînă la 03 ianuarie 2011, au pătruns

în vila nr.62 din ÎP ,,Apicultorul”, com.Trușeni, mun.Chișinău, de unde pe ascuns au

sustras bunuri materiale în sumă de 4030 lei, cauzîndu-i părții vătămate Alexeev Arcadie

un prejudiciu material considerabil;

- la mijlocul lunii decembrie 2010, prin deteriorarea geamului, au pătruns în vila

nr.64 din ÎP „Proiectirovșcic”, com.Dumbrava, mun.Chișinău, de unde au sustras pe

ascuns bunuri materiale în sumă de 1735 lei, cauzîndu-i părții vătămate Filipschi Valeriu

un prejudiciu material considerabil;

- la 19 decembrie 2010, au pătruns în căsuța de vară amplasată în ÎP „Prietenia”,

com.Trușeni, mun.Chișinău, de unde au sustras pe ascuns bunuri materiale a

cet.Moldovanu Anatol în sumă de 6500 lei, cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu

material considerabil;

- la 23 spre 24 decembrie 2010, observînd că în fața blocului locativ din str.Gribov

6/1, or.Durlești, mun.Chișinău, este parcat automobilul de model VAZ 21061, cu n/î C AR

258, l-au sustras pe ascuns, cauzîndu-i părții vătămate Oancea Sergiu un prejudiciu

material considerabil în valoare de 24000 lei;

- în perioada 24 - 29 decembrie 2010, au pătruns în vila nr.14 din str.Florilor,

com.Trușeni, mun.Chișinău, de unde au sustras pe ascuns bunuri materiale în sumă de 700

lei, cauzîndu-i părții vătămate Vangheli Ion un prejudiciu material considerabil;

- în perioada 25 - 30 decembrie 2010, au pătruns în vila nr.141 din str.Florilor 23,

com.Trușeni, mun.Chișinău, de unde au sustras pe ascuns bunuri materiale a cet.Rotaru

Constantin în sumă de 1800 lei, cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu material

considerabil;

- în perioada 25 - 04 ianuarie 2011, au pătruns în căsuța de vară nr.24 din ÎP

„Partizan”, com.Vatra, mun.Chișinău, ce aparține cet.Berdicevschi Semion, de unde pe

ascuns au sustras bunuri materiale, cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu material

considerabil în sumă de 10900 lei;

- în perioada 26 - 28 decembrie 2010, au pătruns în automoblul de model „VAZ

2107”, cu n/î SR AP 733, care era parcat în str.Gh.Ureche 10, or.Durlești, mun.Chișinău,

de unde au sustras pe ascuns bunuri materiale, cauzîndu-i părții vătămate Racu Valeriu un

prejudiciu material considerabil în sumă de 6000 lei.

- la sfîrșitul lunii decembrie 2010, au pătruns în vila din str.I.Vieru, com.Trușeni,

mun.Chișinău, ce aparținea cet.Caraman Rodica, de unde au sustras pe ascuns bunuri

materiale în sumă de 2190 lei, cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu material

considerabil;

- în perioada 23 - 17 ianuarie 2011, prin înțelegere prealabilă, împreună cu minorul

Stambol Ion, au pătruns în încăperea auxiliară a blocului aflat în construcție din

str.T.Vladimirescu, or.Durlești, mun.Chișinău, de unde au sustras pe ascuns bunuri

materiale în sumă de 1700 lei, cauzîndu-i părții vătămate Barbacaru Ion un prejudiciu

material considerabil;

- în perioada 26 decembrie 2010 - 16 ianuarie 2011, prin înțelegere prealabilă,

împreună cu minorul Stambol Ion, au pătruns în casa nr.21 din str.Alexandru cel Bun,

or.Vatra, ce aparține cet.Pastușac Serghei, de unde au sustras pe ascuns bunuri materiale

în sumă de 8800 lei, cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil;

- în perioada 30 decembrie 2010 - 17 ianuarie 2011, prin înțelegere prealabilă,

împreună cu minorul Stambol Ion, au pătruns în vila nr.14 din str.Florilor, com.Trușeni,

mun.Chișinău, de unde au sustras pe ascuns bunuri materiale a părții vătămate Vangheli

Ion, cauzîndu-i acestuia un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 34000 lei;

2

- în perioada 16 - 17 ianuarie 2011, prin înțelegere prealabilă, împreună cu minorul

Stambol Ion, au sustras pe ascuns două acumulatoare de la autocamionul de model MAN

25372, cu n/î C JD 470, parcat pe str.Precup 59, com.Trușeni, mun.Chișinău, cauzîndu-i

părții vătămate Isac Gheorghe un prejudiciu material considerabil în sumă de 3500 lei;

- în perioada 13 - 14 ianuarie 2011, prin înțelegere prealabilă, împreună cu Stambol

Ion, din fața blocului locativ din str.Calea Ieșilor 55/2, mun.Chișinău, au răpit automobilul

de model „VAZ 2106”, cu n/î H 0965 MV, ce aparținea cet.Antoci Vasile, fără scop de

însușire, pe care l-au abandonat în apropierea blocului de unde a fost răpit;

- în perioada 16 - 17 ianuarie 2011, prin înțelegere prealabilă, împreună cu Stambol

Ion, din fața blocului locativ din str.Calea Ieșilor 61/5, mun.Chișinău, au răpit automobilul

de model „VAZ 2107”, cu n/î UN AT 429, ce aparținea cet.Sasu Ion, fără scop de însușire,

pe care l-au abandonat în apropierea stației PECO „Petrom” din str.Alba Iulia,

mun.Chișinău, din care au sustras pe ascuns bunuri materiale în sumă de 1300 lei,

cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil.

acesteia, în partea stabilirii pedepsei inculpatului V.Buzica, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri în partea dată, prin care acestuia să-i fie stabilită o pedeapsă

în baza art.186 alin.(5) Cod penal de 8 ani închisoare și în baza art.1921 alin.(2) lit.a) Cod

penal de 4 ani închisoare, iar în temeiul art.84 Cod penal - pedeapsa definitivă de 10 ani

închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip semiînchis, invocînd că pedeapsa stabilită

de prima instanță, în raport cu gravitatea infracțiunilor comise este prea blîndă, deoarece

instanța nu a stabilit careva circumstanțe excepționale ce ar fi permis aplicarea prevederilor

art.79 Cod penal, iar dispunînd suspendarea executării pedepsei pe termen de probă,

instanța incorect a considerat că această pedeapsă va acorda posibilitatea inculpatului

V.Buzica de a se manifesta în societate, va asigura atingerea scopului pedepsei penale și va

duce la corijarea, reeducarea și restituirea integrală a prejudiciului material cauzat părților

vătămate.

fost respins, ca nefondat apelul procurorului.

Instanța de apel a constatat că prima instanță obiectiv și sub toate aspectele, prin

prisma art.101 Cod de procedură penală, a examinat și apreciat probele administrate în

cauză, care dovedesc cu certitudine vinovăția lui V.Buzica în săvîrșirea infracțiunilor

imputate, fiind bazate pe declarațiile părților vătămate A.Alexeev, V.Filipschi,

A.Moldovanu, S.Oancea, I.Vangheli, C.Rotaru, S.Berdicevschi, V.Racu, R.Caraman,

I.Barbacaru, S.Pastușac, Gh.Isac, I.Sasu și V.Antoci, date atît la urmărirea penală, cît și în

cadrul cercetării judecătorești, care coroborează cu materialele cauzei, inclusiv și cu

declarațiile inculpatului V.Buzica, care a recunoscut sustragerea bunurilor părților

vătămate, astfel că corect instanța a încadrat acțiunile acestuia în baza art.186 alin.(5) și

1921 alin.(2) lit.a) Cod penal.

La fel, instanța de apel a concluzionat că, prima instanță, la stabilirea pedepsei în

privința lui V.Buzica, a ținut seama de gravitatea infracțiunilor săvîrșite, de circumstanțele

excepționale prezente în cauză, și anume că acesta a contribuit activ la descoperirea

infracțiunilor săvîrșite, de comportamentul lui după comiterea infracțiunilor ce s-a

manifestat prin recunoașterea integrală a vinovăției, de căința sinceră în cele comise,

precum și restituirea parțială a prejudiciilor cauzate, și întemeiat a ajuns la concluzia

3

aplicării unei pedepse sub limita minimă prevăzută de norma penală, cu aplicarea art.79

Cod penal.

Totodată, instanța de apel, a menționat că prima instanță, aplicînd inculpatului

pedeapsa cu suspendarea executării ei pe termen de probă, corect a concluzionat că prin

aceasta va fi atins scopul pedepsei, ce va duce la corijarea, reeducarea acestuia, precum și

la restituirea integrală a prejudiciului material cauzat părților vătămate.

De asemenea, instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul apelantului,

precum că V.Buzica prezintă pericol real pentru societate, fiind o persoană predispusă la

comiterea de infracțiuni și încălcarea ordinii de drept în societate, deoarece partea acuzării

nu a prezentat careva probe ce ar demonstra că inculpatul ar fi încălcat ordinea publică,

sau ar fi dus un mod de viață amoral, ceea ce dovedește faptul că pedeapsa aplicată

acestuia de prima instanță va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului.

care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași

instanță, pe motiv că hotărîrea în partea stabilirii pedepsei nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,

invocînd că la stabilirea pedepsei inculpatului V.Buzica, neîntemeiat au fost aplicate

prevederile art.79 Cod penal, nefiind constatate careva circumstanțe excepționale, iar cele

reținute se referă la circumstanțe atenuante; nu a fost acordată deplină eficiență

prevederilor art.61 și 75 Cod penal, astfel că instanța pripit a ajuns la concluzia aplicării

art.90 Cod penal, neargumentînd în sensul dat hotărîrea adoptată.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia

din următoarele considerente.

Potrivit textului recursului, procurorul a invocat ca temeiuri de casare a hotărîrilor

judecătorești art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărîrea instanței de apel conține o eroare de drept atunci cînd aceasta nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal

constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat,

lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrilor judecătorești.

După cum rezultă din textul recursului, autorul acestuia este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor lui

V.Buzica în baza art.186 alin.(5) și art.1921 alin.(2) Cod penal, și, critică hotărîrea

instanței de apel, precum că aceasta fără a-și motiva soluția, neîntemeiat a menținut

sentința prin care inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa cu aplicarea prevederilor art.79,

90 Cod penal, prin ce a ignorat principiul individualizării pedepsei penale.

La acest capitol, Colegiul remarcă că, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea

unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii

articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. În același rînd, după caz, instanța

este în drept să aplice și prevederile Părții generale a Codului penal, în special, a

prevederilor art.79, 90 Cod penal.

Totodată, conform art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite,

de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

4

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Consultînd textele sentinței și deciziei instanței de apel, Colegiul reține că ambele

instanțe au ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea

infracțiunilor săvîrșite, de toate circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează

răspunderea, de persoana inculpatului V.Buzica, precum și de influența pedepsei aplicate

asupra corijării și reeducării acestuia.

Potrivit art.79 Cod penal, ținînd cont de circumstanțele excepționale ale cauzei,

legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvîrșirea infracțiunii, de

comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care

micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă

a participantului unei infracțiuni săvîrșite în grup la descoperirea acesteia, instanța de

judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru

infracțiunea respectivă, sau una mai blîndă de altă categorie, ori poate să nu aplice

pedeapsa complementară obligatorie.

Din partea descriptivă a sentinței rezultă că instanța a apreciat ca excepționale unele

circumstanțe ale cauzei, și anume că inculpatul a contribuit activ la descoperirea

infracțiunilor săvîrșite în grup, fapt ce a servit drept temei de a aplica prevederile art.79

Cod penal.

La fel, prima instanță, reieșind din faptul că în cauză sînt prezente circumstanțe

excepționale, iar circumstanțe agravante lipsesc, corect a concluzionat că este irațional ca

inculpatul V.Buzica să execute real pedeapsa închisorii de 5 ani, considerînd posibilă

corijarea și reeducarea acestuia fără izolarea lui de societate și, cu referire la art.90 Cod

penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 4

ani, soluție care a fost menținută și de instanța de apel.

Prin urmare, afirmația autorului recursului, precum că instanțele de fond nu și-au

argumentat soluția în partea aplicării pedepsei penale cu aplicarea art.79 Cod penal și

suspendarea executării ei condiționate pe termen de probă, este neîntemeiată. Concluziile

instanțelor de fond corespund circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei,

iar temeiuri prin care s-ar demonstra că V.Buzica nu poate fi corectat fără izolare de

societate, nu s-au stabilit. Infracțiunile de care a fost declarat vinovat V.Buzica, potrivit

art.16 Cod penal, fac parte din categoria celor mai puțin grave și grave, astfel că careva

interdicții de aplicare a art.90 Cod penal, în atare situație, legea nu prevede, deoarece

suspendarea executării condiționate a pedepsei conform alin.(4) al aceluiași articol poate

avea loc și în cazul săvîrșirii unei infracțiuni de categorie gravă.

Lipsită de temei este și afirmația recurentului, precum că instanțele la stabilirea

pedepsei nu au ținut seama că inculpatul nu a recuperat prejudiciul material cauzat părților

vătămate, deoarece instanțele și-au motivat soluțiile în această parte, concluzionînd că prin

aplicarea pedepsei cu suspendarea executării ei pe termen de probă, inculpatul prin muncă

va avea posibilitatea de a recupera prejudiciul cauzat părților vătămate.

Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea de

drept la care face referință recurentul și, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției

adoptate, pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă faptelor comise.

Totodată, se evidențiază faptul că, argumentele expuse de recurent au fost anterior

invocate în apel, iar instanța de apel le-a examinat minuțios, apreciind toate probele din

dosar, examinîndu-le în ansamblu, conform art.414 alin.(3) Cod de procedură penală,

pronunțîndu-se argumentat și detaliat asupra lor. Decizia instanței de apel cuprinde fondul

5

apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și

motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură

penală. Alte probleme de drept care ar afecta hotărîrile în cauză nu au fost invocate și nici

nu se conțin în materialele dosarului.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de

apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care constată că este vădit neîntemeiat.

Astfel, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității recursului ordinar declarat de procuror, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, Sergiu Brigai, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 28 martie 2013 în cauza penală în privința lui Buzica Valentin, fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 februarie 2014.

Președintele Constantin Gurschi

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

6