ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.02.2014

1ra-23/2014 — art. 264 alin.3 lit.b Cod penal

HOTĂRÂRE
18.02.2014
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin.3 lit.b Cod penal
Temei legal
art.427 alin. 1, pct.6 CPP
Citează această cauză
1ra-23/2014 — art. 264 alin.3 lit.b Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-23/14

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

28 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev, Nicolae Gordilă,

Vladimir Timofti,

a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sâli Radu, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2013, în cauza penală

în privința lui

Bucalov Oleg Nicon,

născut la 27 august 1987, originar și domiciliat în

mun. Chișinău, s. Durlești, str. Șoimilor, nr. 40.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

1.de la 02 septembrie 2011 – pînă la 03 ianuarie 2013

(prima instanță);

2.de la 31 ianuarie 2013 – pînă la 23 mai 2013

(instanța de apel);

3.de la 24 septembrie 2013 – pînă la 28 ianuarie 2014

(instanța de recurs ordinar).

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Procurorul Sergiu Crijanovschi, care a susținut recursul, solicitînd

casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare, în aceiași

instanță, în alt complet de judecată.

Avocatul Luca Alexandru și inculpatul Bucalov Oleg au solicitat

respingerea recursului ordinar declarat de acuzatorul de stat, ca fiind

nefondat, cu menținerea hotărîrii contestate.

Avocatul Florea Iurii și succesorul părții vătămate Dolinschi Anastasia,

fiind citați legal pe adresele nominalizate în actele cauzei în ședința instanței

de recurs nu s-au prezentat.

1

2013, Bucalov Oleg a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin.(3) lit.b) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului

nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

la 07 mai 2011, aproximativ la ora 2315, conducînd automobilul de model

„Ford Tranzit” cu n/î C LT 822, deplasîndu-se prin or. Durlești pe str. Ștefan-

Vodă din direcția str. Caucaz în direcția str. Tudor Vladimirescu și ajungînd

în regiunea blocului locativ nr.51 din str. Ștefan Vodă, nu a manifestat

prudență sporită la trafic în timp ce se deplasa pe timp de noapte și ploaie,

prin ce a ignorat cerințele art. 45 alin. (1) și (2) al Regulamentului Circulației

Rutiere, care stipulează că:„Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii

factori: - starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, - dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, - starea tehnică a

vehicolului și particularitățile încărcăturii, - situația rutieră, iar în cazul în care în

limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”,

și prin aceasta a încălcat și cerințele art. 46 lit.a) a RCR, care menționează că,

„conducătorul de vehicol trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate,

să reducă viteza pînă la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să

oprească, în cazurile în care se deplasează pe lîngă: - persoane de vîrstă înaintată”, și

prevederile art.10 alin.(1) lit.b) din RCR potrivit căruia “persoana care conduce

un vehicul trebuie: să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului

Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță

vehiculul pe drum”, și ca urmare a tamponat pietonul Dolinschi Ecaterina care

traversa carosabilul de la drepta spre stînga relativ, deplasării unității de

transport.

În urma accidentului rutier, pietonului Dolinschi Ecaterina, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 921, din 23 iunie 2011, i-au fost

cauzate, vătămări corporale grave periculoase pentru viață, în urma cărora ea

a decedat.

Inculpatul Bucalov Oleg a fost învinuit în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit.b) Cod penal pe semnele - încălcarea regulilor

2

de securitate a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana

care conduce mijlocul de transport, încălcarea ce a cauzat din imprudență decesul

persoanei.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bucalov Oleg să fie

condamnat în baza art. 264 alin.(3) lit.b) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani, cu admiterea integrală a

acțiunii civile înaintate de succesorul părții vătămate.

În susținerea apelului, procurorul a invocat că probele existente în

cauză, inclusiv procesul-verbal de cercetare la fața locului și schema

accidentului rutier, raportul de expertiză medico-legală nr.921 din 23 iunie

2011, procesul-verbal despre examinarea și verificarea stării tehnice a unității

de transport, declarațiile succesorului părții vătămate Dolinschi Anastasia,

martorilor Frija Vladimir, Frija Vitalie, indică incontestabil la vinovăția

inculpatului, iar instanța de fond a ignorat aceste probe. Consideră, că

judecata incorect a pus la baza sentinței de achitare doar declarațiile

inculpatului Bucalov Oleg, care în viziunea acuzării nu corespund adevărului.

2013, apelul procurorului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței

instanței de fond.

fond în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală

și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4)

Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de

fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la achitarea

inculpatului Bucalov Oleg de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii

prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal.

În acest context, instanța de apel, a conchis că nu și-a găsit confirmare

învinuirea adusă inculpatului privind încălcarea regulilor de securitate a

circulației sau de exploatare a mijlocului de transport, tamponînd cet.

3

Dolinschi Ec., și în argumentarea acestei concluzii a reținut că reieșind din

declarațiile inculpatului Bucalov O., martorilor Frija Vl., Frija V., concluziile

raportului de expertiză auto-tehnică nr.1921 din 28.09.2012, prin care s-a

constatat că în condițiile în care pietonul Dolinschi Ec., care avea un

comportament neadecvat, deplasîndu-se de la marginea dreaptă a

carosabilului spre banda de circulație a automobilului și ulterior, ezitînd

cîteva clipe, a schimbat brusc direcția de deplasare, făcînd cîțiva pași înapoi,

conducătorul mijlocului de transport a fost în imposibilitatea să prevadă

acțiunile ulterioare ale pietonului și nu a avut posibilitatea tehnică de a evita

tamponarea cu pietonul. Potrivit declarațiilor inculpatului, fapt confirmat

obiectiv prin schema accidentului rutier, Bucalov Ol. a frînat brusc și a virat

maximal la dreapta, chiar lovindu-se în bordură, iar dacă pietonul nu schimba

direcția de deplasare, adică nu făcea acei 2-3 pași înapoi, inculpatul ar fi evitat

tamponarea, deoarece aceasta a avut loc la 2,3 metri de la bordură, ori, lățimea

automobilului este în jur de 2 m.

de stat, care invocînd ca temei de drept prevederile art. 427 alin.(1) pct.6) Cod

de procedură penală solicită, casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea

rejudecării cauzei, în aceiași instanță în alt complet de judecată.

Recurentul a menționat că instanța de apel a dat o apreciere greșită

probelor administrate pe dosar, fapt ce a adus la achitarea nefondată a lui

Bucalov Oleg, deoarece vina lui este dovedită prin probele acumulate și

prezentate de partea acuzării, și anume: prin declarațile martorilor Frija Vl.,

Frija V., schema și procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier,

raportul de expertiză medico-legală nr. 921 din 23.06.2011, procesele-verbale

de examinare și verificare a stării tehnice a unității de transport, raportul de

expertiză auto-tehnică.

Astfel, probele prezentate în confirmarea vinovăției inculpatului

Bucalov Oleg urmau a fi apreciate de către instanțele judecătorești din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, din punct de

vedere al coroborării lor.

motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursul urmează a fi admis,

din următoarele considerente.

4

Potrivit art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanța de apel, inclusiv și în temeiul cînd instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau cînd hotărîrea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală,

trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul

dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care

au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Din conținutul deciziei rezultă că instanța de apel în cauza dată nu a

respectat aceste stricte prevederi legale și nu a făcut analiza tuturor probelor

prezentate de procuror în expunerea argumentelor sale.

Colegiul lărgit, verificînd argumentele recursului, în raport cu actele

cauzei, constată că judecînd apelul, instanța de apel n-a examinat cauza sub

toate aspectele, complet și obiectiv, adoptînd o soluție pripită de respingere a

apelului declarat de procuror, prin ce a comis eroarea de drept prescrisă de

art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.

Or, soluția de respingere a apelului declarat de procuror este

neargumentată și necorespunzătoare cumulului de probe administrate și

nemijlocit verificate în ședințele de judecată atît a primei instanțe, cît și a celei

de apel, în condițiile art. 100 alin. (4) CPP, iar instanța de apel fără a se

pronunța asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de acuzatorul

de stat, a adoptat soluția contestată.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit menționează că, dacă instanța de

apel a respins apelul procurorului, decizia trebuia să cuprindă analiza

probelor pe care s-a bazat instanța pronunțînd hotărîrea respectivă, să indice

din ce motive ele urmează a fi reapreciate ori respinse ca probe.

5

La fel, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar și

poate administra, la cererea părților, orice probe noi pe care le consideră

necesare, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Astfel, pornind de la motivele recursului ordinar declarat de procuror,

care au fost indicate de către ultimul și în apelul său rezultă următoarele.

Potrivit declarațiilor martorului Frija Vitalie probă prezentată de

procuror în confirmarea învinuirii lui Bucalov O., s-a reținut că, „la 07 mai

2011, aproximativ la orele 2315, se deplasa la volanul microbuzului de model „Ford

Tranzit” cu n/î CLJ 016, pe str. Ștefan-Vodă din direcția str. T. Vladimirescu spre str.

Cauzac, or. Durlești, mun. Chișinău. În timpul deplasării, a observat în față, la

aproximativ 50 metri, un pieton, care traversa partea carosabilă de la stînga spre

dreapta relativ deplasării lui, cu un pas liniștit. Pietonul s-a oprit la mijlocul străzii,

parcă dorind să-i dee drumul lui să treacă cu microbusul, stînd la centru vre-o 2-3

secunde. Apoi, a început să se întoarcă înapoi cu spatele, făcînd în jur de 2-3 pași în

2-3 sec. Cînd pietonul s-a oprit în loc, a observat un microbus, care se deplasa spre ei,

pe str. Ștefan-Vodă din direcția str. Cauzac spre str. T. Vladimirescu. Ieșind de după

pisc și observîndu-l pe pieton, șoferul microbuzului brusc a luat volanul în dreapta ca

să nu lovească pietonul și ieșind parțial pe trotuar, dar pietonul văzînd microbuzul,

care venea spre dînsa a făcut cîțiva pași înapoi cu spatele ca să cedeze trecerea liberă

transportului, însă din cauza distanței mici nu a dovedit și ca urmare pietonul a fost

tamponat cu partea frontală colțul drept a microbuzului de model “Ford Tranzit”.

Observînd accidentul, s-a oprit și a văzut cum pietonul zbura prin aer spre el, căzînd

pe asfalt în fața lui, la o distanță de aproximativ 4-5 metri, iar șoferul

microbuzului, care a tamponat pietonul continua deplasarea din inerție și se

uita pe fereastra deschisă spre pieton. El a ajuns primul la pietonul, care era

decedat, după care s-a apropiat și șoferul care a comis tamponarea. S-a telefonat la

salvare și poliția rutieră”.

În continuare, martorul Frija Vladimir, o altă probă a procurorului, a

comunicat, că „la 07 mai 2011, aproximativ la ora 2315, se deplasa în calitate de

pasager pe bancheta dreapta din față a microbuzului de model “Ford Tranzit” cu n/î

CLJ 016, la volanul căruia se afla feciorul său Vitalie. Se deplasau pe str. Ștefan Vodă

din direcția str. T. Vladimirescu spre str. Caucaz, or. Durlești. Partea carosabilă era

asfaltată, umedă, în urcuș, pe timp de noapte și în momentul respectiv carosabilul nu

era iluminat. În apropierea casei nr.51 din str. Ștefan Vodă a observat, că din partea

6

stîngă spre dreapta, relativ deplasării lor, traversa partea carosabilă un pieton, care a

trecut pînă la jumătate drumul, apoi s-a oprit, în jur de o minută sau jumătate de

minută, parcă se gîndea să treacă sau nu, după care, observînd microbuzul de model

“Ford Tranzit”, care în momentul acesta se deplasa din sens opus, a făcut doi pași în

mod lent în urmă și a fost tamponată de microbuzul condus de Bucalov O. Observînd

aceasta, feciorul Vitalie brusc a frînat și s-a oprit, dar șoferul care a comis

tamponarea a continuat deplasarea și a stopat microbuzul aproximativ peste

10 metri. A anunțat salvarea și poliția, iar peste cîteva minute la fața locului a sosit

ambulanța și a stabilit decesul persoanei tamponate”.

Ca probe la acest capitol procurorul s-a mai referit la schema și procesul-

verbal de cercetare la fața locului a accidentului rutier din 07.05.2011, în care este

indicat locul comiterii accidentului rutier, direcția de deplasare a

automobilului cît și a părții vătămate, locul impactului, care în coroborare cu

declarațiile martorilor Frija Vl. și Frija V. demonstrează în opinia acestuia

direct încălcările comise de inculpat, raportul de expertiză medico-legală nr. 921

din 23.06.2011, potrivit căruia, moartea cet. Dolinschi Ec. a survenit în

rezultatul hemoragiei interne, cauzate de traumatismul asociat cu fracturi

costale bilaterale, rupture aortei toracale cu hemotorax bilateral (dreapta 800

ml, stînga 1000 ml sînge lichid), rupturi a splinei și ficatului – ce se confirmă

prin modificările patologice respective depistate la necropsie, procesele-verbale

de examinare și verificare a stării tehnice a unității de transport, unde sunt stabilite

și fixate deteriorările rezultate a accidentului rutier și anume: parbrizul,

capota, farul din partea stîngă, care sunt caracteristici tamponării pietonului,

după care, instanța de apel a concluzionat că probele enumerate mai sus, nu

confirmă vinovăția inculpatului Bucalov Oleg în comiterea infracțiunii

incriminate.

Prin urmare, Colegiul lărgit constată că instanța de apel a argumentat la

general faptul că probele respective nu confirmă vinovăția inculpatului, fără

să aprecieze fiecare probă în parte și să se expună asupra admisibilității sau

inadmisibilității acesteia, și deși, instanța de apel a menționat prevederile art.

101 alin. (1) Cod de procedură penală, care stipulează că fiecare probă

urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, nu a respectat anume aceste prevederi la adoptarea deciziei

recurate.

7

În atare circumstanțe, se reține că instanța de apel greșit și-a motivat

soluția de menținere a achitării inculpatului Bucalov Oleg, din motiv că fapta

acestuia nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii incriminate.

Instanța de recurs constată că atît instanța de fond, cît și cea de apel nu a

apreciat raportul de expertiză auto-tehnică judiciară nr.1921 din 28 septembrie 2012,

concluziile căreia sunt atît în favoarea inculpatului, cît și în defavoarea

acestuia, instanțele de judecată s-au limitat doar la transcrierea concluziilor

din raport, fără a le analiza și a le raporta la fapta comisă. Potrivit raportului

de expertiză dacă pietonul Dolinschi Ec. de la mijlocul carosabilului a parcurs

spre banda de deplasare în vizorul șoferului Bucalov Ol. care conducea

automobilul “Ford Tranzit”, cu n/î CLT 822, pînă la locul tamponării distanța

de 1,2 metri în timp de 2,0 sec., conducătorul Bucalov Ol. nu avea posibilitatea

tehnică de a evita tamponarea pietonului prin frînare, iar dacă pietonul a parcurs

pînă la tamponare această distanță în timp de 3,0 sec., în vizorul șoferului

automobilului nominalizat, atunci conducătorul automobilului avea posibilitatea

tehnică de a evita tamponarea pietonului prin frînare, și dacă pietonul a parcurs în

vizorul șoferului Bucalov Ol., pînă la tamponare distanța de 2,3 metri în timp

de 1,0 sau 2,0 sec., conducătorul nu avea posibilitatea tehnică de a evita tamponarea

pietonului prin frînare.

Inculpatul Bucalov Oleg confirmă că se deplasa cu viteza de

aproximativ 50 km/h, iar din același raport de expertiză rezultă că, dacă

autovehicolul se deplasa cu această viteză, distanța pînă la pieton la

momentul începerii deplasării constituia aproximativ – 97 : 139 metri.

Potrivit materialelor cauzei și anume procesului-verbal de cercetare a

locului accidentului rutier și schemei, semnată de către inculpat, se constată că,

lipsesc careva urme de frînare pe carosabil, mai mult ca atît, după tamponarea

pietonului microbuzul a continuat deplasarea, oprindu-se la o distanță de

74,9 metri, iar pietonul în rezultatul tamponării a fost proiectat la o distanță

de 26,2 metri.

Aceste constatări nu au fost cercetate și verificate, cum era posibil la o

viteză de 50 km/h, victima să fie proiectată la o distanță de 26,2 metri ?

Care a fost motivul că Bucalov Oleg nu a întreprins careva acțiuni în

vederea opririi mijlocului de transport, din contra, acesta a schimbat direcția

de deplasare a automobilului fără a reduce viteza, lovindu-se în bordură,

8

ulterior tamponînd victima și deplasîndu-se în continuare, la o distanță de

74,9 m. de la locul tamponării pietonului.

Instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, a

susținut o poziție eronată a instanței de fond în ce privește aprecierea

probelor, acceptând niște concluzii de ordin general, cu privire la conținutul

declarațiilor martorilor Frija Vl. și Frija V., precum și probele materiale.

În cazul dat, instanța de apel urma să-și expună punctul său de vedere

asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și menționate în cererea de

apel, în baza evaluării proprii, juste, a probelor administrate în cursul

urmăririi penale, a celor readministrate în condiții de oralitate, nemijlocire și

contradictorialitate la etapa cercetării judecătorești și a celor administrate, cu

respectarea dreptului la apărare al părților, în această fază procesuală, și ca

urmare să rețină corect starea de fapt, vinovăția inculpatului și încadrarea

juridică a faptelor comise de către acesta.

În viziunea Colegiului, erorile procesuale admise de către Curtea de

Apel cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, și nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată, că totalitatea circumstanțelor

menționate în prezenta decizie confirmă necesitatea casării totale a deciziei

instanței de apel cu remiterea la rejudecare în instanța de apel în alt complet

de judecată în cadrul căreia urmează a fi apreciate de instanța de apel în

cumul cu toate probele la justa lor valoare pentru adoptarea unei soluții juste

și corecte.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura

de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate de procuror în apel, și cele invocate în prezenta decizie, să verifice și

să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță, să le dea

apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității

fiecărei probe examinate, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să

înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

9

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Sâli Radu, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2013, în cauza penală în privința

lui Bucalov Oleg Nicon și dispune rejudecarea cauzei în ordine de apel în

aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Decizia pronunțată în ședință publică la 18 februarie 2014, ora 0950.

Președinte Petru Ursache

Judecători Constantin Alerguș

Ghenadie Nicolaev

Nicolae Gordilă

Vladimir Timofti

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2013-06-11
0,95
1ra-423/2013 — art. 327 alin. 1, art. 328 alin. 2 lit. a, c, art. 309/1 alin.3 lit. c, art. 179 alin. 3 lit. a, art. 360 alin. 2
Dosarul nr. 1ra-423/2013 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 28 mai 2013 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir, Gordilă Nicolae, Nicol
CSJ 2014-05-27
0,95
1ra-206/2014 — art. 217-1 alin.3 lit.b,c,f Cod penal
Dosarul nr. 1ra-206/14 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 06 mai 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Constantin Alerguș, Ghe
CSJ 2014-04-30
0,95
1ra-246/2014 — art.309-1 alin.3 lit.a Cod penal
Dosarul nr. 1ra-246/14 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 01 aprilie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Constantin Alerguș,
CSJ 2014-05-27
0,95
1ra-441/2014 — art.352 alin.3 lit.d Cod penal
Dosarul nr. 1ra-441/14 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 06 mai 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Constantin Alerguș, Ghe
CSJ 2014-05-27
0,95
1ra-633/2014 — art.186 alin.2 lit.c, d Cod penal
Dosarul nr. 1ra-633/14 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 13 mai 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Constantin Alerguș, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timof
Sursă