1ra-8/14 — art. 48,145 alin. 2, lit. j,k, art. 188 alin. 3, CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica din 17 iulie 2008, au fost condamnați: Adam Ștefan - în baza art. 42-145 alin.(3) lit. f), h), i) Cod penal la 20 ani închisoare; - în baza art. 42-188 alin.(3) lit. c), d) Cod penal la 15 ani închisoare, cu amendă în beneficiul statului în mărime de 5.000 unități convenționale; - în baza art. 290 alin.(2) lit. a) Cod penal la 5 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, lui Adam Ștefan, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 25 ani închisoare, cu amendă în mărime 5.000 unități convenționale în beneficiul statului, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Repeșcu Adrian - în baza art.42-145 alin.(3) lit. f), h), i) Cod penal la 15 ani închisoare; - în baza art.42-188 alin.(3) lit. c), d) Cod penal la 13 ani închisoare, cu amendă în beneficiul statului în mărime de 3.000 unități convenționale; 1 - în baza art. 217 alin.(2) Cod penal la 1 an închisoare. Conform art. 84 Cod penal, lui Repeșcu Adrian, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 20 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1.000 unități convenționale în beneficiul statului, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Repeșco Constantin - în baza art.217 alin (2) Cod penal la 11 luni 5 zile închisoare; - pe art.42-145 alin.(3) lit. f), h), e), art. 42-188 alin. (3) lit. c), d) Cod penal, Repeșco Constantin a fost achitat, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Adam Ștefan și Repeșcu Adrian, prin participație complexă au comis omorul cu premeditare, cu o deosebită cruzime, din interes material a cet. Filatova Natalia și au însușit bunurile proprietarului în proporții mari, prin tâlhărie, în următoarele circumstanțe: La 07 august 2007, Repeșcu Adrian și Adam Ștefan, s-au înțeles de a săvârși omorul cu premeditare a cet. Filatova Natalia, cu scopul sustragerii banilor și bunurilor materiale în proporții mari, divizând între ei rolurile. La 09.08.2007, în jurul orelor 13.00, acționând în conformitate cu planul elaborat și rolurile ce le reveneau Repeșcu Adrian și Adam Ștefan, cu automobilul de model „Opel - Astra", n/î E 560 AO, la volanul căruia se afla Repeșcu Adrian s- au deplasat la domiciliul cet. Natalia Filatova - apartamentul nr.109, amplasat în mun. Chișinău, str. Cuza Vodă, 15/1, unde sub un pretext inventat, prezentându-se ca colaboratori ai poliției au pătruns în apartamentul indicat a cet. Natalia Filatova. Urmărind scopul său criminal, Repeșcu Adrian împreună cu Adam Ștefan i- au pus pe mâini lui Natalia Filatova cătușele luate cu ei din timp, și au început să-i aplice multiple lovituri cu pumnii, cu pistolul de modelul „IWG" cu nr. 29878 și cu cuțitul de bucătărie, peste diferite porțiuni ale corpului. De asemenea, pentru a învinge rezistența opusă de către Filatova Natalia, Adam Ștefan i-a produs câteva mușcături pe fața postero-laterală al antebrațului stâng. În urma acțiunilor criminale ale lui Repeșcu Adrian și Adam Ștefan cet. Natalia Filatova i-au fost provocate, conform raportului de expertiză medico - legale nr.1621 din 13 august 2007, echimoze și excoriații în treime inferioară a antebrațului bilateral ce se califică ca vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, plăgi tăiate în regiunea degetelor 3,4 a mânii din stânga și pe bărbie, ce se califică ca leziuni corporale ușoare, traumă cranio-cerebrală închisă cu fracturi înfundate și hemoragii subarahnoidale, plăgi contuze în regiunea falangelor mînei din dreapta cu zdrobirea oaselor ce se califică ca leziuni corporale medii. Ulterior cu o deosebită cruzime, cu cuțitul de bucătărie, Adam Ștefan i-a aplicat victimei cîteva lovituri în regiunea gâtului cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legale nr.1621 din 13 august 2007 plăgi tăiate cu lezarea vaselor și mușchilor gâtului ce se califică ca leziuni corporale grave, în urma cărora ultima a decedat pe loc. După care Repeșcu Adrian și Adam Ștefan au sustras de la cet. Filatova Natalia suma de 500 dolari SUA, care la situația din 09.08.2007 constituia 2 6.034,25 MDL, aparatul foto modelul „CANON” la prețul de 5.472 MDL, telefonul mobil modelul „Nokia” la prețul de 10.861,25 MDL și bijuterii din aur, în total bunuri materiale în valoare de 22.367, 9 MDL . La 12.08.2007, în urma percheziției la domiciliul lui Ștefan și Stela Adam, situat în mun. Chișinău, bd. Decebal, 23, ap. 122, în geanta personală a lui Ștefan Adam au fost depistate piesele unei grenade de tip „F-l”, care potrivit raportului de expertiză nr. 2235/2236/2237 din 21.08.2007 constituie un focos de tip „UZRGM" și constituie muniție, fiind util pentru detonarea încărcăturii explozive a grenadelor. Tot la 12.08.2007, a fost efectuată cercetarea la fața locului la domiciliul temporar al lui Ștefan Adam, situat în mun. Chișinău, str. Melestiul, 24/7, în incinta clădirii nefinisate a restaurantului „Amsterdam", în rezultatul percheziției, printre obiectele personale ale lui Șt. Adam, a fost depistată o cutie cu 50 de cartușe, care potrivit raportului de expertiză nr. 2235/2236/2237 din 21.08.2007 constituie muniții pentru arme de sport și de vânătoare cu țeava ghintuită, cal. 5,6 mm, fiind utile pentru efectuarea tragerilor. Careva documente ce ar autoriza purtarea și păstrarea munițiilor depistate la Ștefan Adam lipsesc. În perioada anului 2007 Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin păstrau ilegal la domiciliul său temporar din mun. Chișinău, str. Florești, 33 „a”, substanțe narcotice - marihuana. La data de 11.08.2007, în cadrul percheziției efectuate la domiciliu printre obiectele personale ale lui Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin, a fost depistată și ridicată o cutie de chibrituri cu masă vegetală mărunțită de culoare verde, care potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 756, din 16.08.2007 reprezintă marihuana - substanță narcotică cu masa de 2,84 g. Totodată, de către organul de urmărire penală, Repeșco Constantin și Repeșcu Adrian au mai fost puși sub învinuire și pe art.217 alin.(2) Cod penal, pentru faptul că la 11.08.2007 în cadrul percheziției efectuate după comiterea infracțiunii de tâlhărie și omor pe cauza penală nr.2007420861, printre obiectele personale ale fraților Repeșco Constantin și Repeșcu Adrian a fost depistată și ridicată o cutie de chibrituri cu masa vegetală de culoare verde, care potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.756 din 16.08.2007 reprezintă marijuana, substanță narcotică cu masa de 2,84 grame.

Sentința menționată a fost atacată în ordine de apel de către acuzatorul de stat, prin care a solicitat casarea sentinței privind condamnarea lui Adam Ștefan, Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - lui Adam Ștefan în baza art. 290 alin. (2) lit. a) Cod penal a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani; în baza art. 42, 188 alin. (3) lit. c), d) Cod penal de a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani cu amendă în mărime de 5.000 unități convenționale; în baza art. 42, 145 alin. (3) lit. f), h), i) Cod penal de a-i stabili pedeapsa sub formă de detențiune pe viață, iar prin aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, de a-i stabili pedeapsa definitivă detențiune pe viață cu amendă în mărime de 5.000 unități convenționale și cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; - lui Repeșcu Adrian în baza art. 217 alin. (2) Cod penal a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani; în baza art. 42, 188 alin. (3) lit. c), 3 d) Cod penal de a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani cu amendă în mărime de 5.000 unități convenționale; în baza art. 42, 145 alin. (3) lit. f), h), i) Cod penal de a-i stabili pedeapsa sub formă de detențiune pe viață, iar prin aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, de a-i stabili pedeapsa definitivă detențiune pe viață cu amendă în mărime de 5.000 unități convenționale și cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; - lui Repeșco Constantin să fie recunoscut culpabil de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42, 145 alin. (3) lit. f), h), i), art. 42, 188 alin. (3) lit. c), d) și art. 217 alin. (2) Cod penal și în baza art. 42, 145 alin. (3) lit. f), h), i) Cod penal de a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 21 ani, în baza art. 42, 188 alin. (3) lit. c), d) Cod penal, de a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 13 ani cu amendă în mărime de 3.000 unități convenționale, iar în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, de a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, iar prin aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, prin cumul parțial, de a-i stabili pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 25 ani cu amendă în mărime de 3.000 unități convenționale cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Întru motivarea apelului acuzatorul de stat a invocat următoarele motive: - declarațiile inculpaților Repeșcu A., Repeșco C. și Adam Șt. sânt contradictorii și depuse în scopul eschivării de la pedeapsa penală; - la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că inculpații au comis o infracțiune excepțional de gravă, de motivul care i-a determinat la săvârșirea infracțiunii, de personalitatea celor vinovați, de circumstanțele cauzei care agravează răspunderea acestora în sensul stabilirii unor pedepse echitabile potrivit principiului individualizării pedepsei, precum și în vederea atingerii scopului pedepsei, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților. 3.1. În apelul declarat de către inculpatul Repeșcu A. s-a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie achitat, invocînd următoarele motive: - la pronunțarea sentinței de condamnare instanța de judecată a dat o apreciere greșită probelor acumulate în cauză și anume depozițiilor martorilor V. Panaghiu și E. Solovei și neîntemeiat a refuzat audierea martorului Gh. Tăut; - depozițiile date de către el și alți coinculpați au fost date cu aplicarea torturii și maltratărilor, mai mult ca atît la baza sentinței au fost puse probe dobîndite cu încălcarea Codului de procedură penală. 3.2. În apelul declarat de către avocatul Petru Bobu în interesele inculpatului Șt. Adam, s-a solicitat casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță prin care Șt. Adam să fie achitat din motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat, invocînd în acest sens următoarele motive: - la baza sentinței de condamnare au fost puse depozițiile lui A. Repeșcu care au fost date sub presiunea colaboratorilor organelor de poliție; - probele acumulate în cauză au fost dobîndite cu multiple încălcări de procedură; 4 - contrar prevederilor art. 90 alin. (3) CPP, în cauza dată au fost audiați colaboratorii de poliție în calitate de martori; - din interceptările convorbirilor telefonice ale lui Șt. Adam reiese că acesta în acea zi se afla pe "Viaduc" fapt confirmat și prin depozițiile martorilor M. Procopie, D. Cerlat și I. Pascari, contrar versiunii înaintate de procuror de aceia și nu au fost apreciate ca probe. - contrar prevederilor art.105 CPP la baza sentinței de condamnare au fost puse depozițiile surorii inculpatului Adam Stela. 3.3. În apelul declarat de către inculpatul Adam Șt. s-a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care să fie achitat din următoarele motive: - la baza sentinței au fost puse declarațiile persoanelor bănuite A. Repeșcu și C. Repeșco, care au avut scop calomnierea acestuia și eschivarea lor de la pedeapsa penală; - la fel, la baza sentinței au mai fost puse probe dobîndite cu încălcarea procedurii penale și probe fabricate; - declarațiile inculpaților C. Repeșco și A. Repeșcu sânt în contradicție cu materialele cauzei; - nici un martor al acuzării nu indică la Șt. Adam ca persoana, care ar fi comis infracțiunile incriminate; - descifrările telefonice intenționat nu au fost anexate la materialele cauzei, deoarece ele demonstrează faptul că acesta la momentul comiterii infracțiunii se afla în alt loc; - de către inculpatul A. Repeșcu în timpul audierii în calitate de bănuit la reconstituirea faptei a fost recunoscut faptul că el a mușcat-o pe partea vătămată N. Filatova; - majoritatea probelor adunate de organul de urmărire penală au fost colectate cu încălcări de procedură. 3.

În apelul declarat de către inculpatul Repeșco Constantin s-a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie achitat pe art.217 alin.(2) Cod penal, motivînd prin faptul că sentința în cauză este ilegală, deoarece este bazată pe probe ce au fost dobîndite cu încălcarea procedurii penale, fiind întemeiată doar pe declarațiile colaboratorilor de poliție, fără a le da o apreciere corectă celorlalte probe acumulate, de asemenea acesta nu a stat la evidența medicului narcolog și nu există temeiuri de a presupune că pachețelul de marihuana îi aparține lui sau lui Repeșcu Adrian. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2011 au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către inculpații Repeșcu Adrian, Adam Ștefan, Repeșco Constantin și a avocatului Petru Bobu. A fost admis apelul procurorului, casată sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 17.07.2008 inclusiv și din alte motive, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță și anume: Adam Ștefan Gheorghe a fost condamnat: - în baza art.145 alin.(2) lit. a),b),i),j),k) Cod penal la 15 ani închisoare; - în baza art.188 alin.(3) lit. d) Cod penal la 8 ani închisoare; 5 - în baza art.290 alin.(l) Cod penal la 1 an închisoare. În temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i–a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de 18 ani închisoare cu executarea pedepsei date în penitenciar de tip închis. A fost încetat procesul penal intentat în baza art.217 alin.(2) Cod penal, în privința lui Repeșcu Adrian Constantin în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Repeșcu Adrian Constantin a fost condamnat: —în baza art.42,145 alin.(2) lit. a),b),i),j),k) Cod penal la 14 ani închisoare; —în baza art.42,188 alin.(3) lit. d) Cod penal la 8 ani închisoare; În temeiul art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate inculpatului Repeșcu Adrian Constantin, i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de 16 ani închisoare cu executarea pedepsei date în penitenciar de tip închis. Repeșco Constantin Constantin a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art.42,145 alin.(2) lit. a),b),i),j),k) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de către inculpat. A fost încetat procesul penal intentat în baza art.217 alin.(2) Cod penal în privința lui Repeșco Constantin Constantin în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Prin aceiași decizie Repeșco Constantin a fost condamnat în baza art. 42,188 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat, că la începutul verii 2007 cet. R. Moldova - Natalia Filatova a revenit în mun.Chișinău din or. Dubai, avînd asupra sa o sumă considerabilă de bani și alte obiecte de preț. În mun.Chișinău N. Filatova a închiriat un apartament în sectorul Botanica mun.Chișinău de la cunoscuta sa E. Solovei. În acel apartament ea locuia cu Vadim Panaghiu, care era la curent cu starea ei financiară și i-a povestit lui Repeșco Constantin, cu care se cunoșteau deoarece el se întâlnea cu verișoara lui. Despre faptul că, Filatova N. dispune de bani Constantin Repeșco i-a povestit fratelui său Adrian Repeșcu, care la rîndul său 1-a informat pe prietenul său Adam Ștefan. Ulterior toți trei - Repeșco Constantin, Repeșcu Adrian și Adam Ștefan s-au înțeles să săvîrșească atacul tâlhăresc asupra cet. Filatova Natalia. În acest scop, la data de 09.08.2007, acționînd conform planului, Constantin Repeșco 1-a contactat telefonic pe Vadim Panaghiu și i-a dat o întîlnire în sectorul Centru mun. Chișinău, pe un motiv inventat, precum că la acea întîlnire va veni și un american pe nume Eric, care le va oferi un loc de muncă. Astfel Panaghiu V. a părăsit apartamentul în care locuia cu Natalia Filatova, lăsînd-o de una singură. În jurul orei 13.00, cînd V. Panaghiu se afla deja la întîlnire cu Repeșco Constantin, Adam Ștefan și Repeșcu Adrian s-au deplasat cu automobilul lui Adrian Repeșcu de model „Opel Astra" cu n/î E 560 AO, condus de Repeșcu Adrian în sectorul Botanica mun.Chișinău, au bătut la ușa apartamentului nr.109 de pe str. Cuza-Vodă 15/1, în care locuia Filatova Natalia și prezentându-se drept colaboratori de poliție, au pătruns înăuntru. Acolo inculpații Adam Ștefan și 6 Repeșcu Adrian i-au îmbrăcat pe mîini cătușele pregătite din timp, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii, cu pistolul, cu cuțitul de bucătărie, provocîndu-i dureri, suferințe fizice și leziuni corporale care au fost calificate de experții legiști ca vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății - în regiunea antebrațului, treimea inferioară-bilateral; leziuni corporale ușoare - în regiunea degetelor 3.4. a mânii stângi și bărbie; leziuni corporale medii-în regiunea craniului, a falangelor distale a mânii din dreapta. În perioada atacului dat, inculpații au sustras de la victimă 500 dolari SUA, ce echivalau la moment cu 6.034,25 MDL, aparat foto de model „CANON" ce valora 5.472 lei, telefon mobil de model „NOKIA" ce valora 10.861 MDL și bijuterii din aur, cauzîndu-i pagubă totală de 22.367,9 MDL. După însușirea bunurilor, inculpații Adam Ștefan și Repeșcu Adrian, acționînd cu premeditate, din interes material, urmărind scopul de a ascunde atacul tâlhăresc comis, manifestînd o deosebită cruzime, prin exces de autor au hotărît s-o omoare pe Filatova Natalia, care a opus rezistență actelor de violență întreprinse asupra ei și care nu dorea să le de-a toate bunurile care i le cereau inculpații. În așa scop Adam Ștefan i-a aplicat victimei Filatova Natalia cîteva lovituri cu o deosebită cruzime, cu cuțitul de bucătărie în regiunea gîtului cauzîndu-i leziuni corporale grave în urma cărora victima a decedat pe loc. După comiterea atacului tâlhăresc și omorului intenționat inculpații Adam Ștefan și Repeșcu Adrian au părăsit locul infracțiunii. A doua zi la 10.08.2007, în apartamentul indicat cadavrul victimei a fost depistat de Solovei Elena, care o căuta pe Filatova Natalia și care nu răspundea la telefon. Tot Solovei Elena a anunțat poliția. Tot Adam Ștefan la data de 12.08.2007, la domiciliul său temporar, situat în mun.Chișinău str. Melestiul 24/7, în incinta clădirii nefinisate a restaurantului „Amsterdam" păstra o cutie cu 50 cartușe, care constituie muniții pentru arme de sport și de vînătoare cu țeava ghintuită calibrul 5.6 mm, fiind utile pentru efectuarea tragerilor. Aceste muniții Adam Ștefan le-a procurat și le-a păstrat fără ca să dispună de acte ce ar autoriza purtarea și păstrarea lor.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorii în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vdovîi Valentin și Bolduratu Vasile, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, prin care au solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În susținerea recursului, procurorii au invocat următoarele argumente: În cauza dată, instanța de apel nu a îndeplinit strictele prevederi ale legii procesuale penale – art.101, 414, 417 CPP, precum și explicațiile date de către Plenul Curții Supreme de Justiție la pct. 14 al Hotărîrii nr. 22 din 12 decembrie 2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel", iar, nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate în apel, echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, astfel decizia urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel cum cere art.435 Cod procedură penală, întrucît asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs. 7 Așa dar, partea acuzării a pledat pentru casarea parțială a sentinței în ce privește calificarea acțiunilor inculpaților din motivul că pe parcursul judecării cauzei în legea penală au fost operate unele modificări care impuneau recalificarea acțiunilor acestora, precum și pentru încetarea procesului penal în baza art.217 alin.(2) Cod penal, în privința lui A. Repeșcu și C. Repeșco în temeiul art.60 Cod penal. Însă, deși instanța de apel a încetat procesul penal în baza art.217 alin.(2) Cod penal în privința lui A. Repeșcu și C. Repeșco, temeiul servind faptul expirării termenului de prescripție, instanța de judecată nu a constatat fapta criminală respectivă, după cum prevede art. 394 alin. (l) pct. 1) CPP, odată ce încetarea pe motivul respectiv nu-i reabilitează pe cei condamnați. La fel, partea acuzării nu poate fi de acord cu calificarea acțiunilor inculpaților efectuată de către instanța de apel în ce privește actul de tâlhărie, incriminat celor menționați mai sus, întru cât, deși au fost stabilite circumstanțe de fapt pentru a califica acțiunile inculpaților, inclusiv și în baza elementului calificativ prevăzut de lit. c) alin. (3) al art. 188 Cod penal “...cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății”, acest lucru nu a avut loc, altfel spus, instanța de apel a exclus acest element calificativ din învinuirea adusă inculpaților. De asemenea, partea acuzării susține că în materialele cauzei penale se conțin probe suficiente care demonstrează vinovăția lui C. Repeșco de implicarea directă în omorul lui N. Filatova, întru cât acesta a acționat conștient împreună cu complicii săi, având rolul de a asigura aflarea martorului Panaghiu Vadim în timpul comiterii infracțiunii de către A. Repeșcu și Șt.Adam, în alt loc decât domiciliul prietenei sale - N. Filatova. Schimbarea declarațiilor în instanța de fond de către C. Repeșco în raport cu cele făcute la urmărirea penală, confirmă lipsa de sinceritate a acestuia și, respectiv caracterul intenționat și premeditat al acțiunilor inculpatului în cauză, care au fost coordonate și îndreptate în vederea realizării unui scop comun indicat în actul de învinuire. Din aceste motive partea acuzării nu poate fi de acord cu decizia instanței de apel, care a constatat existența excesului de autor în acțiunile inculpaților A. Repeșcu și Șt.Adam. Așa dar, deși nu s-a constatat că C. Repeșco ar fi participat nemijlocit la comiterea omorului lui N. Filatova, însă acesta conștient a acționat în vederea înlăturării obstacolelor, și ascunderea urmelor infracțiunii comise de către ceilalți inculpați, motiv din care acțiunile acestuia au fost diferențiate în baza art.42 Cod penal ca fiind comise în complicitate complexă. Argumentele menționate, fiind relatate în apelul declarat de către procuror, nu au fost apreciate de către instanța de apel în măsura în care acestea să fie combătute, motivul din care decizia atacată în partea menținerii achitării lui C. 8 Repeșco de participarea în comiterea omorului lui N. Filatova, nu poate fi considerată drept fondată. De asemenea, partea acuzării, invocă că examinînd apelurile inculpaților, instanța de apel nu a constatat careva circumstanțe noi care ar influența corectitudinea și temeinicia soluției primei instanțe în latura pedepsei pe care o merită inculpații A. Repeșcu și Șt. Adam, motiv din care se impune necesitatea menținerii pedepsei penale aplicate definitiv de către prima instanță. 5.1. În recursurile ordinare declarate de către inculpatul Repeșco Constantin și avocatul Liliana Bînzari în interesele acestuia, au contestat cu recursuri ordinare hotărîrea nominalizată, solicitînd casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care condamnatul Repeșco Constantin să fie achitat de sub învinuirea adusă în baza art. art. 217 alin. (2); 42-188 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motivul lipsei componențelor de infracțiune. În susținerea recursurilor sale avocatul Bînzari Liliana și condamnatul Repeșco Constantin au invocat următoarele motive: 5.1.1. Atât instanța de fond cît și instanța de apel, recunoscîndu-l vinovat pe Repeșco Constantin în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, au trecut cu vederea faptul că lipsește unul din elementele constitutive ale acestei componențe de infracțiune și anume latura subiectivă, conform căreia, - "Era necesar ca făptuitorul să acționeze în lipsa scopului de înstrăinare a plantelor sau a substanțelor vizate ( cu scopul de a consuma, utiliza substanțele narcotice în sfera industrială, alimentară, medicală, farmaceutică etc.)". Însă, în speță, Repeșco Constantin nici nu știa că are la domiciliul său temporar de pe str. Florești 33 „a”, substanțe narcotice într-un ambalaj sau altul. Iar prezența lor a fost constatată prin procesul verbal de percheziție din 11.08.2010 (f.d. 10, vol. V), întocmit cu admiterea unui șir de încălcări procedurale, fapt constatat prin încheierea interlocutorie a Judecătoriei Botanica din 17.07.2008 (vol. VI, f.d.204). Una din încălcările admise la întocmirea acestui proces verbal este și faptul lipsei persoanelor la care se face percheziția (art.127 alin. (l) CPP), ceea ce l-a privat pe inculpat de posibilitatea de a face obiecții. Nu s-a stabilit prezența amprentelor lui Repeșco Constantin pe cutia de chibrituri în care se afla masa vegetală. Ambele hotărâri pun la baza recunoașterii vinovăției condamnatului Repeșco Constantin pe acest capăt de acuzare pe probe ce au fost dobândite cu încălcarea esențială a normelor procedurale prevăzute de art.94 alin. (1) pct.8) CPP. Astfel, procesul verbal de percheziție din 11.08.2010 precum și declarațiile martorului V. Stoian, care a participat la percheziție ca membru al grupului 9 operativ, în absența locatarilor (condamnatului Repeșco Constantin), fiind și persoană interesată, - nu poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare. Iar raportul de constatare tehnico - științifică nr.756 din 16.08.2007 nu prezintă valoare în sine, atâta timp cît nu s-au constatat și elucidat circumstanțele apariției acestor substanțe la domiciliul lui Repeșco C. 5.1.2. La fel, recurenții consideră ca fiind ilegală decizia Curții de Apel Cișinău din 06.06.2011 și în partea condamnării lui Repeșco Constantin în baza art.42-188 alin.(2) lit. b) Cod penal, pe motiv că decizia contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, invocîndu-se următoarele argumente. Deși, instanța de apel în decizia sa enunță că toate probele enumerate la pag. 35-41 din decizie confirmă "...vinovăția lui Repeșco Constantin în participare la comiterea tâlhăriei calificate de rând cu Repeșcu Adrian și Adam Ștefan cu care a avut înțelegere din timp adică comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.3 lit. b) Cod penal" , din toate probele enumerate doar declarațiile martorului V. Panaghiu îl privesc direct pe Repeșco C. și cărora Curtea de Apel le-a dat cu totul o altă interpretare, neluând în considerare alte explicații și confuzii ale aceluiași martor Panaghiu V. Astfel, pe lângă cele menționate de instanța de apel, în declarațiile martorului Panaghiu V., instanța nu a dat apreciere faptului că Panaghiu V. nu a putut explica instanței de fond cum a determinat că anume Repeșco Constantin i-a fixat întâlnire la data de 09.08.2007 la ora 12:15 min. și că el a presupus că este Constantin. Urmau a fi apreciate critic declarațiile lui Panaghiu V. și în alt aspect, că anume dînsul i-a promis că-1 poate ajuta să se angajeze la muncă în Cehia pe Repeșco C. și nu Repeșco C. pe Panaghiu V., - fapt confirmat și prin declarațiile martorului Rotam Svetlana și ale condamnaților Repeșco C., Repeșcu Adrian. Sunt evidente și alte erori comise de instanța de apel, astfel instanța în partea descriptivă a deciziei îl recunoaște vinovat pe Repeșco Constantin de comiterea tâlhăriei, indicînd încadrarea juridică în baza art. 188 alin. 3 lit. b) Cod penal, iar în dispozitiv îl condamnă pe art. 42-188 alin.(2) lit. b) Cod penal. Totodată, prin rechizitoriu, acestuia i s-a incriminat comiterea tâlhăriei în baza art. 188 alin.(3) lit. c), d) Cod penal, iar instanța de apel îl condamnă pe art. 188 alin.(2) lit. b) Cod penal, fără a motiva recalificarea faptei incriminate. 5.1.3. La fel, recurenții consideră că, instanța de apel a concluzionat eronat, precum că Repeșco Constantin n-a dat declarații la urmărirea penală sub presiunea fizică a lucrătorilor poliției. Astfel, instanța de apel, trece cu vederea faptul că la acesta nu s-a constatat până la reținere și nu s-a plâns medicilor niciodată că ar avea leziuni ale meniscurilor mediale, că ar fi avut traumatism cranio-cerebral, traumatism a genunchilor sau surditate bilaterală. Deși, în timpul detenției Repeșco Constantin s-a adresat de nenumărate ori cu aceste probleme, dar faptele au fost tăinuite pentru a nu reflecta că au apărut după reținerea lui, dar imediat ce a fost eliberat de sub arest, după pronunțarea sentinței din 17. 07.2008, el a avut posibilitatea să le constate la un centru medical privat și să beneficieze de asistența medicală necesară. În confirmarea celor relatate, a fost anexat extrasul din fișa 10 medicală nr.1356 efectuat conform prevederilor Protocolului de la Istanbul (aplicarea art.3 CEDO). 5.2. Cu recursuri ordinare (și supliment la recurs), în temeiul art.427 alin.(l) pct. 8) CPP, inculpatul Repeșco Adrian și avocatul Pavalatii Alexandru în numele acestuia au contestat decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2011 și sentința Judecătoriei Botanica din 17 iulie 2008, solicitînd casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotîrîri de achitare, pe motiv că faptele inculpatului Repeșco Adrian nu întrunesc elementele infracțiunii. În susținerea recursurilor, partea apărării a invocat următoarele motive: 5.2.1. În cadrul examinării cauzei penale în fond și apel, toți cei trei inculpați nu au recunoscut infracțiunile incriminate. În special, se relevă că Adam Ș. și Repeșco C. nu și-au recunoscut vinovăția nici pe parcursul urmăririi penale și au mărturisit, că pe Filatova N. nu au cunoscut-o, la ea acasă nu a fost, la omor nu au participat și nu au avut nici o atribuție. Fiind interogat în ședința de judecată, Repeșcu A. faptele incriminate nu le-a recunoscut și a declarat, că la 07 august 2007 el cu adevărat, fiind dus în eroare de cunoscutul său Panaghiu V. referitor la plecarea fratelui său la muncă după hotare, care urma să fie organizată de o persoană pe nume Ruslan, care locuiește pe str. Cuza-Vodă 15/1 ap. 109, prin urmare s-a deplasat pe adresa nominalizată, unde a fost întîlnit de două fete, care s-au prezentat Filatova N. și Vutcariova M, care i-au comunicat, că așa persoană nu locuiește pe adresa în cauză. Pronunțându-se asupra vinovăției inculpaților, instanțele de fond și apel au pus în baza hotărîrilor judecătorești depozițiile inculpatului Repeșcu A. expuse în procesul verbal din 14.08.07, în care el a recunoscut, că la 09.08.07, în jurul orelor 14-00 el și Adam Șt. s-au deplasat la locul aflării cet. Filatova N. unde ultimul a asasinat victima. Concomitent se menționează, că declarații analogice Repeșcu A. a depus la 11.08.07, fiind inițial audiat în prezența apărătorului în calitate de bănuit, iar în continuare a reconstituit fapta cu ieșire la fața locului, cu înscrierea procesului de reconstituire la camera de luat vederi. Instanța a ajuns la concluzia, că inculpatul benevol a reconstituit fapta fiind asistat de avocat. Totodată, se relevă că depozițiile depuse de Repeșcu A. nu poartă un caracter consecutiv, în procesele verbale sunt prezente contradicții esențiale, care resping veridicitatea lor integrală. Astfel, în declarațiile sale, depuse în calitate de bănuit și învinuit Repeșcu A. a declarat, că aflând de la fratele său că Filatova N. practica traficul de ființe umane, la 07.08.07 a plecat la domiciliul ei pentru verificarea informației. Acolo s- a prezentat ca polițist și a întrebat gazda dacă la ea locuiește Ruslan Baciu, acesta fiind subiectul discuției cu ea în prezența unei fete care se afla în apartament. Însă, pe parcursul reconstituirii faptei la fața locului, tot el nu a confirmat că a discutat cu gazda despre Ruslan Baciu, iar tema discuției se referea cu totul la alte împrejurări. Această contradicție în cauză nu a fost înlăturată. 5.2.2. Mai mult, în procesele verbale menționate este stipulat, că pentru imobilizarea victimei la 09.08.07 Adam Șt. și el au utilizat un șiret cu care i-au legat mâinile, însă conform raportului de expertiză asasinii au folosit un corp dur 11 de formă inelară cu lățimea de 3 cm care pot fi cătușe. Prin urmare faptul aplicării șiretului a fost respins de examinarea medico-legală a cadavrului persoanei asasinate. În textul proceselor-verbale de audiere a inculpatului Repeșcu A. este menționat, că pe parcursul înfrângerii rezistenței victimei el a fost zgâriat și mușcat de ea, iar el, la rîndul său a mușcat-o pe Natalia Filatova de mână. Totodată materialele cauzei nu conțin careva date despre prezența pe corpul lui, inclusiv și pe mâini a echimozelor și excoriaților provocate de mușcături și prin zgâriere. Pe antebrațul stâng a persoanei asasinate cu adevărat au fost depistate leziuni provocate prin mușcături, însă conform raportului de expertiză medico-legală nr.154 din 08.11.2007, posibilitatea provocării lor de dinții lui Repeșcu A. este exclusă. Fiind audiat în calitate de bănuit la 11.08.2007 Repeșcu A. a acceptat propunerea de a fi supus examinării corporale, însă materialele cauzei nu conțin careva date despre examinarea inculpatului și nici motivele neefectuării acestei acțiuni procesuale. 5.2.3. La fel, sunt neîndoielnice și alte probe puse la baza hotărîrii de condamnare a inculpaților. Astfel, în rezultatul expertizei corpurilor delicte s-a constatat, că în conținutul de sub unghii a bănuitului Adam Șt. a fost depistat sînge uman H care s-a format pe contul sângelui victimei Filatova N. Concomitent, conform concluziei expertizei biologice din 07.09.07 în conținutul de sub unghiile inculpatului Adam Șt. au fost stabilite antigenele ABH, iar proveniența antigenei H este posibilă pe contul secretului sudoripar al inculpatului indicat, antigenele AB pe contul sângelui victimei sau altor persoane ce conțin acești antigeni. Prin urmare această probă, apreciată de instanțele de judecată ca una directă și categorică, - de facto nu este nici directă, nici categorică, fiind una de probabilitate cu caracter de presupunere. 5.2.4. La fel, și în raportul de expertiză nr. 43 din 14.08.2007, este constatat, că urma papilară colectată de pe suprafața ușii de la debara exterioară a apartamentului nr. 109 din str. Cuza Vodă 15/1, a fost creată de degetul mare a mâinii stângi a lui Ștefan Adam. Însă, din conținutul procesului verbal de examinare la locul infracțiunii nu reiese, că toate peliculele cu urmele degetare și palmare depistate la examinarea la fața locului din apartamentul nr. 109 au fost sigilate și ambalate particular. La dispoziția experților au fost puse 4 plicuri în care au fost împachetate 43 folii adezive cu urme de mâni. Dar, în acest raport de expertiză nr. 43, nu este menționat, că plicurile cu urme au parvenit sigilate la expertiză, în cazul în care metodologia obligă menționarea obligatorie a circumstanțelor de așa caracter în rapoartele de expertiză. În astfel de împrejurări, explicațiile colaboratorilor poliției, precum că regulile de păstrare a probelor au fost respectate și sigilările au avut loc, - nu pot fi acceptate din cauza lipsei documentării procesuale. 12 Urmează de avut în vedere că la momentul dispunerii expertizei dactiloscopice, organul de urmărire penală dispunea liber de urmele degetare și palmare a lui Adam Ș. La fel, conform circumstanțelor cauzei, mâinile asasinilor obligatoriu trebuiau să fie murdare de sînge, însă urma prezentată expertului nu conținea pete de sînge și nici în procesul verbal de examinare la fața locului nu este menționat, că urma depistată era de culoare roșie brună. Mai mult ca atît conform procesului verbal de examinare la fața locului urmele nr. 26-32 au fost depistate și ridicate de pe ușa dulapului din coridor (vol.1,f.d.15-16) și nu de pe ușa debarei din scara apartamentului nr.109, iar urmele degetare depistate și ridicate de pe ușa dulapului din coridor pentru cercetare și individualizare nu au fost prezentate (vol.1,f.d. 32). Ca urmare a acestor divergențe care nu pot fi trecute cu vederea, apărătorul Bobu P., a înaintat un demers solicitînd dispunerea unei expertize repetate la CNEJ, experții urmînd să răspundă la întrebarea dacă urmele papilare imprimate pe peliculele foto și video de la locul incidentului sunt identice cu cea indicată în tabelul foto nr. 15, (f.d. 38, vol. II.) Acest demers a fost admis însă a fost remis fără executare, pe motiv că materialele dosarului necesare pentru expertiză au parvenit, însă corpurile delicte de către procuror nu au fost prezentate, iar instanța de apel a lăsat situația creată fără soluționare. Deci, afirmația că urma degetului mare a mâinii stângi a lui Adam Șt. a fost depistată pe ușa debarei exterioare din apartamentul nr.109, este lipsită de un suport probant în general cu atît mai mult ireproșabil în special. 5.2.5. Referitor, la raportul de expertiză medico-legală nr.154 din 08.11.2007, prin care se constată că urmele de pe fața postero-laterală al antebrațului stâng al cadavrului Filatova Natalia au fost produse prin mușcătură lăsate de dinții lui Adam Ștefan (vol.2 f.d.56-59). În acest aspect, se evidențiază că în lipsa datelor care individualizează materialul probant, expertul în rezultatul comparării fotografiei echimozelor și fotografiilor mostrelor dinților inculpaților, categoric a concluzionat că urma mușcăturii a fost produsă de către dinții lui Adam Șt. Însă, expertul a ignorat faptul, că fragmentele echimozelor au un caracter nedeslușit, vag, neclar, fără prezența semnelor concrete, care ar putea individualiza fiecare fragment. Mai mult ca atît, la cercetarea cadavrului a fost utilizată rigla criminalistică amplasată vertical, iar la cercetarea mostrelor dentare a fost utilizată o riglă similară amplasată orizontal, ceea ce nu putea permite o cercetare comparabilă, obiectivă și temeinică. Astfel spus, în conținutul raportului de expertiză medico-legal nr.1621 a cadavrului victimei nu este menționat care sunt semnele și dimensiunile echimozelor depistate nici pe orizontal nici pe vertical. Deci, acest raport de expertiză nu poate fi pus la baza hotărîrii de condamnare, deoarece avocatul Bobu Petru în ședințele de judecată a înaintat 3 demersuri privind dispunerea repetată a expertizei medico-legale a mușcăturilor depistate pe antebrațul stâng al victimei, dar care n-au fost soluționate de instanță. 13 Astfel, primul demers prin care s-a solicitat numirea expertizei complexe medico-legale-trasologice cu participarea experților privați M. Gheorghiță și G. Golubenco a fost admis, însă nu a fost soluționat pe motiv că directorul CNEJ a comunicat printr-un răspuns, că participarea experților privați la așa tip de expertiză este inadmisibil din punct de vedere legal. Al doilea demers, admis de instanță, prin care a fost solicitată dispunerea repetată a efectuării expertizei mușcăturilor, colectarea mostrelor fiind pusă în sarcina acuzatorului de stat, tot a rămas fără soluționare, astfel expertul Isac, comunică în raportul de expertiză nr. 238, că efectuarea expertizei trasologice suplimentare cu imaginile mușcăturilor, este imposibilă din motiv că materialele inițiale au fost consumate la executarea expertizei primare. Al treilea demers înaintat de apărător în ședință de judecată, prin care a fost solicitat obligarea repetată CNLM în vederea efectuării expertizei medico-legale a mușcăturilor cu antrenarea specialiștilor în domeniul medicilor-stomatologi, a fost respins de către instanță ca nefondat, în situația cînd materialele inițiale s-au consumat (așa cum eronat menționează expertul Isac), fotografiile cu imagini sunt la dosar, iar dinții inculpaților - la locul lor. După o studiere și analiză profundă a materialelor cauzei, se relevă că totuși acest raport de expertiză nr.154 din 08.11.2007, nu poate fi admis ca probă, deoarece urmează de soluționat o serie de întrebări enunțate supra, astfel apărătorul a înaintat în ședință de judecată un demers prin care a solicitat citarea expertului Isac în ședința de judecată pentru a explica contradicțiile menționate mai sus, inclusiv dimensiunile și semnele individuale ale urmelor dentare, însă instanța a considerat acest demers nefondat și 1-a respins. 5.2.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.151 din 20.08.07, cu caracter categoric se constată că, pe capul victimei au fost depistate fracturi înfundate de pe osul parietal drept, care s-au format în urma a două lovituri cu partea superioară a riglei de țintire a pistolului prezentat. O altă leziune-defectul osos de pe osul frontal a fost produsă cu partea superioară a percutorului aceluiași pistol. La dispoziția expertului a fost pus pistolul de model „IWG SUPER" nr. 29878 ridicat de la domiciliul fraților Repeșco. Totodată materialele cauzei nu conțin nici o probă, că pistolul menționat s-a aflat în interacțiune reciprocă cu capul persoanei asasinate, or în acest raport de expertiză este menționat faptul că, pistolul a fost pus în soluție specială, însă careva urme biologice nu au fost depistate. Deci, în cazul în care arma menționată ar fi fost folosită de atacatori, pe suprafața și componentele ei obligatoriu urma să rămână urme de o interacțiune contractuală reciprocă. Concluzia expertului este o probă ordinară, care urmează să fie apreciată la egal cu alte probe și nu are caracter determinant anticipat. 5.2.

Un subiect aparte de verificare a probelor, se referă la rezultatele examinării medico-legale a cadavrului victimei, nr. 1621 finalizat la 26.08.07. Conform ordonanței de dispunere a expertizei medico-legale în fața expertului au fost puse 17 întrebări, iar raportul de expertiză conține numai 10 răspunsuri la întrebările puse, astfel nu s-a dat răspuns despre mecanismul provocării leziunilor corporale depistate, despre particularitățile specifice ale instrumentului vulnerat. 14 Conform acestui raport, moartea victimei a parvenit în rezultatul plăgilor tăiate a gîtului cu lezarea mușchilor și vaselor sangvine urmat de șoc hemoragic agravat cu hemoragie masivă externă. Însă, raportul de expertiză nu nominalizează care mușchi și care vase sangvine au fost lezate. Conform construcției anatomice corpul uman conține vase sangvine sub formă de artere, vene și capilare. Respectiv și lezarea lor provoacă hemoragii diferite, inclusiv arterială eruptivă, masivă eruptivă, masivă lentă, lentă limitată. De categoria hemoragiilor menționate depinde prezența sau absența sîngelui pe corpul și hainele agresorilor și cantitatea acestei substanțe. Din actele cauzei rezultă, că pe hainele și corpul persoanelor condamnate urme de sînge nu au fost depistate, nimeni din persoanele audiate nu a confirmat că ar fi observat sînge pe hainele și corpurile lor. Din depozițiile menționate a lui Repeșco A. reiese, că el a văzut cum Adam Șt. întâi a înfipt cuțitul în mijlocul gîtului victimei, iar după scurt timp i-a tăiat gîtul din stînga spre dreapta. Însă, rezultatele examinării medico-legale, nu confirmă și nu infirmă cele expuse în procesele verbale de audiere a lui Repeșcu A. în cadrul urmăririi penale. 5.2.

Pe parcursul examinării la fața locului pe patul unde se afla cadavrul lui Filatova Natalia, au fost depistate și ridicate 10 fire de par din care 8 smulse și două frânte. Rezultatele examinării la fața locului a cadavrului confirmă, că victima a opus asasinilor о rezistență activă, fiind in stare de autoapărare. Firele de par depistate nu aparțin nici victimei nici inculpaților (raportul de expertiza nr.424 din 20.09.07). Aceste circumstanțe esențiale confirma încă о dată, că urmărirea penală pe cauza nominalizată a avut un caracter unilateral și ne obiectiv. 5.2.

Necătând la faptul ca procesul penal intentat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, a fost încetat, Repescu A. se consideră nevinovat de comiterea infracțiunii imputate. La data de 11.08.2007, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul temporar mun. Chișinău, str. Florești 33 „a”, a fost depistată și ridicată о cutie de chibrituri cu masa vegetală mărunțită de culoare verde, care potrivit raportului de constatare tehnico-științific nr. 756 din 16.08.2007 reprezintă marihuana - substanță narcotică cu masa de 2,84 gr. Însă, condamnatul susține poziția că substanțe narcotice nu a păstrat în perioada anului 2007, la evidenta medicului narcolog nu se află, iar masa vegetală care a fost ridicată de la domiciliul său a fost strecurată de către polițiști, astfel, această versiune n-a fost verificată și respinsă de către instanța de apel. În baza celor expuse partea apărării, afirmă lipsa elementelor constitutive ale infracțiunilor incriminate, lipsa probelor care ar dovedi participarea lui Adrian Repeșco la comiterea infracțiunilor incriminate, prin urmare și ilegalitatea, netemeinicia sentinței Judecătoriei Botanica din 17 iulie 2008 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2011. 15 5.3. Cu recurs ordinar avocatul Bobu Petru în numele inculpatului Adam Ștefan, a contestat în temeiul art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală decizia instanței de apel din 06 iunie 2011, solicitînd casarea acesteia cu rejudecarea cauzei în ordine de apel din următoarele motive. 5.3.1. Recurentul invocă că, inculpatul Ștefan Adam vina sa n-a recunoscut-o și a declarat că la etapa urmăririi penale interogarea sa a început la data de 12.08.2007 ora 04.00, iar s-a finisat la ora 08.30-09.00 dimineața, fapt confirmat și prin procesul-verbal de percheziție din 12.08.2007. Motivul falsificării probelor din dosar este de a ascunde faptul că acesta a fost maltratat la momentul reținerii lui. La fel, și martorul Panaghiu V., fiind reținut a fost maltratat de poliție și, astfel a dat declarații împotriva inculpaților, or comportamentul colaboratorilor de poliție a survenit în urma declarațiilor lui Panaghiu V. pe care Adam Șt. 1-a văzut la Rotaru Svetlana, prietena fratelui său. Din 30.10.2005, inculpatul Ștefan Adam a fost suspendat din funcție prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, iar în anul 2006 din automobil i-a fost sustrasă legitimația de serviciu împreună cu alte documente. În acest sens există ordinul MAI pe faptul dispariției legitimației, legitimația a fost pusă de cineva, deoarece a fost găsită sub scaunul șoferului automobilului, legitimația a fost aruncată de persoanele care l-au reținut. Alte documente și permisul erau în altă parte, nu a participat la percheziția automobilului său „ Opel Astra", în acel timp era în biroul polițiștilor și era maltratat. De asemenea și coinculpatul Repeșco Constantin a declarat că a fost maltratat de poliție cu scopul obținerii probelor, dar instanța n-a făcut un control efectiv pe faptul maltratării și, pe 14.10.2010 acesta s-a adresat la spitalul din str. Corolenco 8, care la 25.10.2010 a efectuat expertiza medico-legală constatîndu-se leziuni corporale de la aplicarea violenței. Însă, instanța de apel automat a preluat concluzia primei instanțe, precum că „aceasta este versiunea inculpatului Adam Ștefan, inventată în scop de apărare și eschivare de la răspunderea meritată”. Concluzia despre vinovăția lui Ștefan Adam este axată preponderent pe declarațiile lui Adrian Repeșco în calitate de bănuit, de la care acesta s-a refuzat în instanța de judecată. În acest context este irelevantă trimiterea instanței de apel la înregistrările video a declarațiilor lui Adrian Repeșcu, în care acesta „cu lux de amănunte'' îl demască pe Ștefan Adam, or la judecarea apelului aceste înregistrări video nici n-au fost vizionate. Totodată, declarațiile lui Adrian Repeșcu, n-au careva efect probant, fie ele înregistrate și video, din simplu motiv că, la plîngerea acestuia despre maltratare sa de către polițiștii care au investigat cauza, Procuratura mun. Chișinău a început și efectuează urmărirea penală pentru tortură. Eronate sunt și concluziile instanței de apel că leziunile corporale lui Adrian Repeșcu i-au fost provocate „nu în acel timp", aceasta fiind competența celora care investighează cazul și vor examina cauza respectivă. 16 5.3.2. O altă „probă forte", cum consideră instanța de apel, sânt declarațiile Elenei Solovei, însă ele nici într-un fel nu indică la Ștefan Adam, or în procesul judecării apelurilor aceasta a fost audiată la cererea apărării și, relevant este faptul că, la întrebările incomode ea răspundea că „nu cunoaște și nu ține minte", negând chiar și faptul că a fost complice cu Natalia Filatova într-o cauză penală de trafic de ființe umane. Nu indică la Ștefan Adam nici martorii Maria Vutcareva și Vadim Pananghiu la care se referă instanța de apel. 5.3.3. Instanța de apel se mai referă la raportul de expertiză a corpurilor delicte și indică că „în conținutul de sub unghii a bănuitului Adam Ștefan a fost depistat sînge de om cu antigen H care s-a format pe contul sângelui victimei Filatova Natalia". Or, concluzia experților nu este una categorică. Ei menționează că antigena H putea parveni pe contul sângelui s-au secretului sudoripar de la persoanele, sângele cărora se referă la grupa O alfa beta, inclusiv toți bănuiții - Adrian Repeșcu, Constantin Repeșco și Ștefan Adam, și nu de pe contul sângelui Nataliei Filatova, cum indică instanța de apel. La colectarea de la Ștefan Adam a sângelui pentru cercetarea comparativă (f.d.215, vol. l) n-a participat apărătorul, conținutul de sub unghii, colectat (vol. 3, f.d. 16,) de la Ștefan Adam n-a fost sigilat și tot cu neglijență a fost prezentat (f. d. 204, vol. l) experților, fapt reflectat de aceștia în raport (f.d. 217, vol. l). Astfel, asupra acestor încălcări procedurale a fost sesizată instanța de apel, însă nu s-a pronunțat. 5.3.4. În apel, partea apărării și-a exprimat dezacordul și cu concluzia experților, din care rezultă că pe debara exterioară a ușii apartamentului în care a fost comis omorul, a fost depistată amprenta degetului mare a mânii stângi a lui Ștefan Adam. Instanța de apel a fost de acord cu argumentele apărării, acceptând cererea și dispunând expertiză repetată. Însă în virtutea faptului că foile respective au dispărut, posibil intenționat, ele urmînd să fie păstrate pînă la ce sentința devine definitivă, - efectuarea expertizei a devenit imposibilă, în așa mod, instanța de apel se referă și condamnă persoana în baza probei asupra căreia a avut dubii, or potrivit art. 8 Cod procedură penală, dubiile la legalitatea expertizei urmau a fi interpretate în favoarea inculpatului. 5.3.5. În decizia sa, instanța de apel se mai referă și la raportul de expertiză medico-legală, potrivit căruia „urmele de pe fața postero-laterală al antebrațului sting al cadavrului Nataliei Filatova au fost produse prin mușcătură și lăsate de dinții lui Adam Ștefan". Însă, la judecarea apelului partea apărării și-a exprimat dezacordul și cu această concluzie, astfel pe 01 octombrie 2009 instanța dispunând Centrului 17 național de expertize judiciare a Ministerului Justiției efectuarea unei expertize complexe medico-legale trasologice. Însă, din raportul de expertiză, semnat de același expert, Valentin Isac, concluziile căruia apărarea le-a contestat, rezultă imposibilitatea „efectuării expertizei trasologice suplimentare din motivul că materialele inițiale au fost consumate la executarea expertizei primare". Printr-o cerere repetată, partea apărării a sesizat instanța, că potrivit încheierii respective, expertiza urma a fi efectuată în corespundere cu prevederile art. 147- 148 Cod procedură penală, de experții din diferite domenii. A mai menționat apărarea că, motivul „imposibilității efectuării expertizei” invocat de către expert, este unul chiar aberant, or, „dinții inculpaților nu s-au consumat la expertiza inițială", cum sunt prezente și fotografiile, solicitînd instanța de apel în vederea atenționării Directorului instituției de experți despre încălcările la ce ne-am referit și efectuarea expertizei în conformitate cu legislația în vigoare. Însă, Curtea de Apel a respins cererea, ca mai apoi în decizie să se refere la concluzia inițială a expertului ca la o probă asupra căreia a avut dubii, care de asemenea trebuia interpretată în favoarea inculpatului. 5.3.6. O concluzie în favoarea acuzării a instanței de apel este că „la data de 09.08.2007...în jurul orei 13.00...Adam Ștefan și Repeșcu Adrian …au bătut la ușa apartamentului nr. 109 pe str. Cuza-Vodă 15/1, în care locuia Filatova Natalia și prezentându-se drept colaboratori de poliție, au pătruns înăuntru". În acest sens, se relevă că instanța de apel, fiind axată în favoarea acuzării, - denaturează lucrurile. Or, din declarațiile lui Adrian Repeșcu în calitate de bănuit, reflectate în decizie, rezultă că anume el singur s-a prezentat ca polițist, pe Ștefan Adam nu 1-a pomenit. Audiat în ședința de judecată în prima instanță martorul Elmendorp Johannes de asemenea a declarat că Ștefan Adam nu s-a prezentat ca polițist, însă în decizia sa, instanța de apel indică că acesta s-ar fi prezentat ca colaborator de poliție. 5.3.7. La judecarea cauzei în prima instanță, pentru a explica încălcările comise în procesul efectuării percheziției, urmare a căreia la domiciliul lui Ștefan Adam „au fost depistate" muniții, partea apărării a solicitat, să fie audiați angajații poliției, inclusiv Virgiliu Gurbulea și Igor Bologani. Însă, contrar prevederilor art. 90 alin.(1) pct. 4) Cod procedură penală, instanța de judecată la declarațiile acestora despre circumstanțele ce le-au devenit cunoscute în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, - s-a referit ca la probe ale acuzării. Despre aceste erori de drept, apărarea a sesizat instanța de apel, solicitînd să se pronunțe, însă și în decizia Curții de Apel declarațiile angajaților politiei Igor Bologan și Vergiliu Gurbulea, audiați la cererea apărării, sunt aduse ca suport probatoriu a vinovăției lui Ștefan Adam de păstrarea ilegală a munițiilor. 18 5.3.8. În procesul judecării apelurilor la Curtea de Apel Chișinău a parvenit cererea lui Leonid Pleșca, înregistrată pe 13 mai 2011 cu nr. 6512, în care respectivul solicită a fi citat și audiat, considerînd că declarațiile lui vor contribui la stabilirea adevărului. Potrivit legislației de procedură penală, de dreptul de a prezenta probe dispun părțile - acuzării și apărării, astfel această cerere nu trebuia să fie anexată la materialele cauzei, fiind tăinuită de la accesul părții apărării. La fel, procurorii în așa mod au tăinuit raportul de expertiză biologică a firelor de păr ridicate la locul incidentului, concluziile experților fiind în favoarea apărării, fapt stabilit la inițiativa acesteia doar la judecarea apelurilor, cît și descifrările convorbirilor telefonice, de unde rezultă că Ștefan Adam la momentul săvîrșirii infracțiunii se afla în altă parte a orașului. 6. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 03 aprilie 2012 au fost admise recursurile ordinare declarate de procurorii în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vdovîi Valentin și Bolduratu Vasile, de inculpatul Repeșco Constantin și avocatul Bînzari Liliana în numele acestuia, de avocații Bobu Petru în numele inculpatului Adam Ștefan, de condamnatul Repeșcu Adrian și avocatul Pavalatii Alexandru în numele acestuia, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2011, cu dispunerea rejduecării cauzei penale în privința lui Repeșco Constantin, Repeșcu Adrian și Adam Ștefan de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. Instanța de recurs ordinar, în motivarea soluției adoptate a menționat, că după cum rezultă din recursul ordinar declarat de procuror coroborat cu actele cauzei (pct.5 al prezentei decizii), deși instanța de apel a casat sentința cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță și, astfel a încetat procesul penal în baza art.217 alin. (2) Cod penal în privința lui A. Repeșcu și C. Repeșco, temeiul servind faptul expirării termenului de prescripție, instanța de judecată nu a constatat fapta incriminată inculpaților, după cum prevăd cerințele art. 394 alin.(l) pct. 1) CPP, odată ce încetarea pe motivul respectiv nu-i reabilitează pe cei condamnați. Astfel spus, încălcarea comisă nu oferă posibilitatea instanței de recurs de-a trage concluzii privitor la corectitudinea aprecierii probelor de către instanța de apel, și anume în aspectul dacă probele, la care se face trimitere, confirmă starea de fapt, reținută de instanța de fond, ori învinuirea sub care au fost puși inculpații. Totodată, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel, de fapt nu s-a expus asupra argumentelor părții apărării enunțate la pct.5.1.1. al prezentei decizii, în sensul că, recunoscîndu-1 vinovat pe Repeșco Constantin în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, au trecut cu vederea faptul că, Repeșco Constantin invocă că nici nu știa că are la domiciliul său temporar de pe str. Florești 33 „a”, substanțe narcotice 19 într-un ambalaj sau altul, iar prezența lor constatată prin procesul verbal de percheziție din 11.08.2010 (f.d. 10, vol. V), întocmit cu admiterea unui șir de încălcări procedurale, a fost confirmată prin încheierea interlocutorie a Judecătoriei Botanica din 17.07.2008 (vol.6, f.d.204), inclusiv lipsa persoanelor la care se face percheziția (art.127 alin.(l) CPP), ceea ce l-a privat pe inculpat de posibilitatea de a face obiecții, nefiind stabilite prezența amprentelor lui Repeșco Constantin pe cutia de chibrituri în care se afla masa vegetală. Astfel, recurentul invocă că la baza condamnării sale, au fost puse probe dobândite cu încălcarea esențială a normelor procedurale prevăzute art.94 alin. (1) pct.8) CPP. De asemenea a indicat că din recursurile ordinare declarate de partea acuzării și partea apărării, coroborate cu textul deciziei contestate, se evidențiază că hotărîrea instanței de apel pe episodul de tîlhărie, nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, or acesta este expus neclar. Așa fiind, instanța de apel încadrează fapta de tîlhărie incriminată celor trei inculpați în mod diferit (vol.9, f.d.41), - în privința lui A. Repeșcu și Șt. Adam în baza art.42,188 alin.(3) lit. d) Cod penal, iar în privința lui C. Repeșco în baza art.42,188 alin.(3) lit. b) “de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală” - semn calificativ, care nici nu i-a fost incriminat și, în final, conform dispozitivului îl condamnă pe acesta în baza art.42,188 alin.(2) lit. b) Cod penal (vol.9, f.d.45). Totodată, așa cum procurorul a mai invocat în recurs că, deși la judecarea apelului au fost stabilite circumstanțe de fapt pentru a califica acțiunile celor trei inculpați, inclusiv și în baza elementului calificativ prevăzut de lit. c) alin. (3) al art. 188 Cod penal “...cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății”, acest lucru nu a avut loc, altfel spus, instanța de apel a exclus acest element calificativ din învinuirea adusă inculpaților; sau instanța de apel, la încadrarea juridică a faptei de tîlhărie incriminată celor trei inculpați (vol.9, f.d.41), nici nu s-a pronunțat asupra excluderii din învinuire a elementului calificativ “lit. c) - “...cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății”. 6.2. Pe episodul săvărșirii omorului cet. Filatova Natalia, instanța de recurs s-a pronunțat asupra legalității hotărîrii instanței de apel contestată de recurenți în raport cu chestiunea de drept ce ține de examinarea plîngerilor inculpaților Șt. Adam, A. Repeșcu și C. Repeșco cu privire la obținerea declarațiilor de auto- incriminare în rezultatul maltratării lor de către colaboratorii de poliție. În acest aspect, a indicat că instanța de apel eronat a conchis că, -“… acest fapt n-a fost dovedit, deoarece prin rapoartele de expertiză medico-legală nr. 2483/D și 2484/D, s-a stabilit că leziunile corporale depistate pe corpul inculpaților Repeșcu Adrian, Repeșco Constantin și Adam Ștefan au fost cauzate prin acțiuni traumatice ale unor obiecte contodente dure, cu suprafața de infracțiune limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca 20 leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, iar producerea acestor leziuni la cădere de la înălțimea corpului propriu se exclude, însă aceste leziuni corporale nu s-a stabilit că au avut loc anume în perioada efectuării urmăririi penale pe prezenta cauză penală. Ulterior, în ședința Curții de Apel Chișinău, inculpatul Repeșco Constantin a prezentat un raport de expertiză medico-legală nr. 306 din 13.10.2010, (vol.VIII, f.d. 138-141), precum că i-au fost cauzate leziuni corporale medii. Din actele prezentate de asemenea nu rezultă că el a fost maltratat în timpul urmăririi penale pe cazul dat și că anume pentru a da depoziții întru autodenunțarea lor pe cazul dat.” (vol. IX, f.d. 42). În acest context, instanța de recurs a menționat că, potrivit ordonanței Procurorului sectorului Botanica mun. Chișinău S. Hadîrcă din 26 noiembrie 2010 (vol.8, f.d.155), cele trei ordonanțe ale procurorilor ierarhic inferiori au fost anulate cu dispunerea începerii urmăririi penale în baza art.309/1 alin.(3) lit.c) Cod penal pe faptul plîngerilor de maltratare a inculpaților Șt. Adam, A. Repeșcu și C. Repeșco. În atare situație de drept, instanța de apel neavînd informația cu privire la rezultate examinării cauzei penale intentate în baza art.309/1 alin.(3) lit. c) Cod penal și însuși actele acestei cauze în ședința de judecată, nu era în drept să constate, asumându-și atribuțiile organului de urmărire penală, că - „...aceste leziuni corporale nu s-au stabilit că au avut loc anume în perioada efectuării urmăririi penale pe prezenta cauză penală”, „...din actele prezentate de asemenea nu rezultă că el a fost maltratat în timpul urmăririi penale pe cazul dat și că anume pentru a da depoziții întru autodenunțarea lor pe cazul dat ” (vol. IX, f.d. 42). Mai mult ca atît, instanța de apel, dezvoltând această idee, a conchis absolut de pripit că, - „..prin înregistrările video ale declarațiilor învinuitului Repeșcu Adrian în cadrul urmăririi penale, precum și înregistrarea privind reconstituirea infracțiunii, unde inculpatul Repeșco Adrian cu lux de amănunte descrie modalitatea comiterii infracțiunii de către Adam Ștefan și dînsul, din care nu se observă careva influență psihică și fizică asupra inculpatului” (vol. l f.d.158-158). Totodată, instanța de apel a trecut cu vedere faptul că inculpatului C. Repeșco conform raportului de expertiză medico-legală nr. 306 din 13.10.2010, (vol. VIII, f.d. 138-141), i-au fost cauzate nu numai leziuni corporale medii, dar și o vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. În confirmarea celor relatate, a fost anexat extrasul din fișa medicală nr.1356, efectuat conform prevederilor Protocolului de la Istanbul (aplicarea art.3 CEDO). Din explicațiile de la pct.21.1 a Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel” cu modificările ulterioare rezultă că, - “…în condițiile cînd inculpatul ori alte părți în proces înaintează versiuni de aplicare a constrîngerii în timpul urmăririi penale și dacă acestea n-au fost obiect de discuții în prima 21 instanță, reieșind din faptul că apelul este continuarea judecării cauzei, instanța de apel, amânând examinarea, va întreprinde măsuri adecvate de verificare a acestor circumstanțe prin intermediul procurorului. Acesta în termenul stabilit va prezenta instanței în scris concluzia cu rezultatele verificării circumstanțelor invocate”. Or, în cauza Predică vs. România, hotărîrea din 7 iunie 2011, paragraful 58, Curtea Europeană atenționează că, - „... în cazul în care se fac acuzații în temeiul art. 2 și art. 3 din Convenție, instanța trebuie să aplice un control deosebit de riguros [a se vedea, mutatis mutandis, Ribitsch împotriva Austriei, 4 decembrie 1995, pct. 32, Seria A nr. 336, și Avșar împotriva Turciei, nr. 25657/94, pct. 283, CEDO 2001-VII (extrase)], chiar dacă anumite proceduri și investigații interne au avut deja loc”. Însă, în speță, instanța de apel în decizia sa nimic nu indică la investigațiile exercitate de către organul de urmărire penală în cadrul dosarului penal intentat în baza art.309/1 alin.(3) lit. c) Cod penal pe faptul plîngerilor de maltratare a inculpaților Șt. Adam, A. Repeșcu și C. Repeșco, or nici inculpaților nu li s-au adus la cunoștință despre „...investigațiile interne care au avut deja loc”. 6.3. De asemenea, instanța de recurs a menționat, că în privința legalității probatoriului administrat pe cauză, instanța de apel s-a pronunțat la general, asupra unor motive, iar pe altele invocate de partea apărării le-a trecut cu vederea. Astfel spus, cu toate că încheierea interlocutorie din 17.07.2008, pronunțată de prima instanță n-a fost casată (vol.6, f.d.204-205), ea fiind adresată Procurorului General și Ministrului Afacerilor Interne, atenționîndu-se despre gravele încălcări a legii procesuale penale art.126,128,131, 260 CPP la administrarea probelor, comise de către organul de urmărire penală și, că unele probe obținute legal în favoarea inculpatului Adam Șt. au fost tăinuite, iar aceste încălcări au fost invocate în apeluri și în recursurile ordinare de către partea apărării, - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestor motive și a pus la baza hotărîrii de condamnare probele, care prin încheierea primei instanțe sunt declarate ca fiind obținute contrar legii după cum urmează: „În procesele verbale din 10.08.2007 privind colectarea mulajelor și din 14.08.2007 și 12.08.2007 de cercetare la fața locului, nu este indicat cum au fost efectuate aceste acțiuni (f.d. 29, 30-31, 151-152). În procesele verbale de percheziție din 10.08.2007, 11.08.2007, 15.08.2007, nu este indicat dacă persoanelor la care au fost efectuate perchezițiile li s-a înmânat ordonanța de percheziție. Procesul-verbal de percheziție din 11.08.2007 (f.d. 10 v.5) a fost întocmit într-un mod neglijent și cu diferite inexactități, fapt care a condiționat necesitatea audierii în instanță a ofițerului de urmărire penală și solicitarea de a-l descifra, deoarece textul nu era citeț. 22 De asemenea procesul-verbal menționat conține date care nu corespund realității și anume este indicat, că la percheziție a participat cet. Șliceva pe când în instanță s-a constatat, că a participat Ermolaev, procesul verbal a fost întocmit și cu încălcarea prevederilor art. 127 alin. (l) CPP, care stipulează, că la efectuarea percheziției și ridicării documentelor și obiectelor trebuie să fie asigurată prezența persoanelor la care se face percheziția, fapt ce nu a fost respectat. De asemenea colaboratorii de politie au acționat contrar prevederilor art. 128 alin. (6) CPP, potrivit căruia toate obiectele și documentele ridicate se prezintă tuturor persoanelor prezente la efectuarea percheziției sau ridicării, iar potrivit art.260 alin. (4) CPP, procesul verbal se citește tuturor persoanelor participante la efectuarea acțiunii de urmărire penală cu explicația de a face obiecții și consemnarea lor în procesul verbal. Instanța consideră, că procesele verbale de percheziție și ridicare, precum și procesele verbale de cercetare la fața locului, anexate la materialele cauzei sunt întocmite fără respectarea întocmai a prevederilor art. 131 alin. (5) CPP, care presupune, că obiectele ridicate urmează să fie împachetate și sigilate, fapt despre care se menționează în procesul verbal respectiv. Este de menționat faptul, că în cazul utilizării mijloacelor tehnice la acțiunile de urmărire penală menționarea acestui fapt este obligatorie, precum este obligatorie și anexarea lor la procesul-verbal. S-a mai constatat, că în cadrul urmăririi penale au fost ridicate de la compania „Orange" descifrările convorbirilor telefonice ale inculpatului Adam Șt. efectuate în perioada vizată, însă nu au fost anexate la materialele cauzei, fiind tăinuite.” 6.4. La fel, instanța de recurs ordinar a menționat, că instanța de apel a încălcat și principiul egalității armelor în procesul judecării cauzei în apel, astfel a respins sau n-a luat măsuri pentru efectuarea expertizelor pe care le-a numit la solicitarea părții apărării, ceea ce contravine și cerințelor art.24 alin. (4) Cod de procedură penală Motivele invocate de partea apărării referitor la demersurile respinse la efectuarea expertizelor și expertizele care au fost dispuse de către instanța de apel la solicitarea părții apărării și n-au fost efectuate, sunt enunțate la pct.5.2.4, 5.2.5, 5.3.4, 5.3.5 ale prezentei decizii. De asemenea, instanța de apel nu s-a expus asupra unei versiuni, care fundamental influiențează la adoptarea unei hotărîri pe fondul cauzei, astfel, în acest sens a rămas fără soluționare motivul invocat de partea apărării la pct. 5.2.8 al prezentei decizii, - „ Pe parcursul examinării la fața locului pe patul unde se afla cadavrul lui Filatova Natalia, au fost depistate și ridicate 10 fire de par din care 8 zmulse și două frînte. Rezultatele examinării la fața locului a cadavrului confirmă, că victima a opus asasinilor о rezistență activă, fiind in stare de autoapărare. Firele 23 de par depistate nu aparțin nici victimei nici inculpaților (raportul de expertiza nr.424 din 20.09.07)” În acest context, este relevant și alt motiv al părții apărării coroborat cu constatarea primei instanțe din încheierea interlocutorie enunțată supra, referitor la faptul că, „... în cadrul urmăririi penale au fost ridicate de la compania „Orange" descifrările convorbirilor telefonice ale inculpatului Adam Șt. efectuate în perioada vizată, însă nu au fost anexate la materialele cauzei, fiind tăinuite”, or partea apărării a invocat că, din cele constatate, rezultă că Ștefan Adam la momentul săvîrșirii infracțiunii se afla în altă parte a orașului pe "Viaduc", fapt confirmat și prin depozițiile martorilor M. Procopie, D. Cerlat și I. Pascari, contrar versiunii înaintate de procuror. La fel, partea apărării a invocat, pct. 5.2.2 al prezentei decizii că, -„... în procesele verbale menționate este stipulat, că pentru imobilizarea victimei la 09.08.07 Adam Ș. și Repeșco A. au utilizat un șiret cu care i-au legat mâinele, însă conform raportului de expertiză asasini a fost folosit un corp dur de formă inelară cu lățimea de 3 cm care pot fi cătușe. Prin urmare faptul aplicării șiretului a fost respins de examinarea medico-legală a cadavrului persoanei asasinate. În textul proceselor-verbale de audiere a inculpatului Repeșcu A. este menționat, că pe parcursul înfrîngerii rezistenței victimei el a fost zgîriat și mușcat de ea, iar el, la rîndul său a mușcat-o pe Natalia Filatova de mînă. Totodată materialele cauzei nu conțin careva date despre prezența pe corpul lui, inclusiv și pe mâini a echimozelor și exoriațelor provocate de mușcături și prin zgâriere. Pe antebrațul stâng a persoanei asasinate cu adevărat au fost depistate leziuni provocate prin mușcături, însă conform raportului de expertiză medico- legală nr.154 din 08.11.2007, posibilitatea provocării lor de dinții lui Repeșco A. este exclusă. Fiind audiat în calitate de bănuit la 11.08.2007 Repeșco A. a acceptat propunerea de a fi supus examinării corporale, însă din materialele cauzei nu conțin careva date despre examinarea inculpatului și nici motivele neefectuării acestei acțiuni procesuale”. Așa fiind, instanța de apel, urma să respecte jurisprudența CEDO în cazuri analogice, astfel Curtea Europeană în hotărîrea Vetrenko c. Moldovei din 18 mai 2010, a notat că, “…discrepanța între declarația de autodenunțare privind tentativa de a o strangula pe M. cu un cordon și concluziile experților care au constatat că nu existau urme de strangulare pe corpul lui M. Totuși, deși Curtea Supremă de Justiție aparent a încercat să soluționeze această discrepanță evidentă, ea a ales pur și simplu să reformuleze declarația reclamantului din ceea ce acesta a spus expres (tentativă de strangulare) în ceva ce corespundea mai bine concluziilor experților (semne serioase de violență, care niciodată nu au fost menționate în declarațiile reclamantului). Curtea a considerat că această reformulare a probelor, care a modificat semnificativ declarațiile reclamantului, a fost nu doar arbitrară, dar nici nu a răspuns la argumentele reclamantului precum că exista o contradicție gravă între declarațiile sale și probele obiective, care 24 examinate împreună cu refuzul de a semna acele declarații, puneau la îndoială veridicitatea acestora”. 7. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2013 au fost admise apelurile acuzatorului de stat Vadim Marianciuc, avocatului Petru Bobu, în numele inculpatului Adam Ștefan, și a inculpaților Repeșcu Adrian, Adam Ștefan și Repeșco Constantin, casată, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) CPP, sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 17 iulie 2008 și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: A fost încetat procesul penal intentat în privința lui Adam Ștefan Gheorghe în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, iar și a lui Repeșco Constantin Constantin și Repeșcu Adrian Constantin în baza art. 217 alin. (2) Cod penal în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală prevăzut la art. 60 alin. (1) Cod penal. Repeșco Constantin Constantin a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 42, 145 alin. (3) lit. f), h), i), Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. Adam Ștefan Gheorghe a fost condamnat: - în baza art. 48, 145 alin. (2) lit. j), k) Cod penal la 15 ani închisoare; - în baza art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal la 10 ani închisoare Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial de pedepse, inculpatului Adam Ștefan Gheorghe i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 17 ani închisoare. Potrivit art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, drept recompensă pentru încălcarea drepturilor în cadrul instrumentării cauzei penale, inculpatului Adam Ștefan Gheorghe i s-a redus termenul pedepsei definitive pentru executare până la 15 ani închisoare, pe care acesta urmează să o execute în penitenciare de tip închis. Repeșcu Adrian Constantin a fost condamnat: - în baza art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. j), k) Cod penal la 12 ani închisoare; - în baza art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal la 8 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial de pedepse, inculpatului Repeșcu Adrian Constantin i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 14 ani închisoare. Potrivit art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, drept recompensă pentru încălcarea drepturilor în cadrul instrumentării cauzei penale, inculpatului Repeșcu Adrian Constantin i se reduce termenul pedepsei definitive pentru executare până la 12 ani închisoare, pe care acesta urmează să o execute în penitenciare de tip închis. Repeșco Constantin Constantin a fost condamnat în baza art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal la 7 ani închisoare. Potrivit art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, drept recompensă pentru încălcarea drepturilor în cadrul instrumentării cauzei penale, inculpatului Repeșco Constantin Constantin i se reduce termenul pedepsei pentru executare până la 6 25 ani închisoare, pe care acesta urmează să o execute în penitenciare de tip semiînchis. 7.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat, că Adam Ștefan, Repeșco Constantin și Repeșcu Adrian, având intenția de a sustrage bani ce aparțineau lui Filatova Natalia, împreună și prin înțelegere prealabilă au comis tâlhăria cu o deosebită cruzime, în următoarele circumstanțe: La 09 august 2007, acționând conform planului și realizându-și fiecare rolul său, inculpatul Repeșco Constantin l-a contactat telefonic pe Panaghiu Vadim, prietenului lui Filatova Natalia, și i-a numit ultimului o întâlnire în s. Centru, m. Chișinău, urmărind scopul scoaterii acestuia din apartamentul nr. 109, amplasat în m. Chișinău, str. Cuza Vodă 15/1, unde Filatova Natalia domicilia temporar, astfel ca, în apartamentul menționat, ea să rămână de una singură și ținerii lui Panaghiu Vadim în s. Centru, m. Chișinău pentru a nu crea obstacole în vederea realizării intenției lor. La 09 august 2007, în jurul orelor 13:00, acționând în conformitate cu planul elaborat și rolurile ce le reveneau inculpații Adam Ștefan și Repeșcu Adrian, beneficiind de faptul că Filatova Natalia, a rămas singură în apartamentul sus- menționat, iar Panaghiu Vadim se află împreună cu inculpatul Repeșco Constantin în s. Centru, m. Chișinău, cu automobilul de model „Opel Astra”, n/î E 560 AO, la volanul căruia se afla Repeșcu Adrian, s-au deplasat la domiciliul temporar a lui Filatova Natalia. Acolo Repeșcu Adrian s-a prezentat ca colaborator al poliției și cu acordul acesteia, el și Adam Ștefan au intrat în apartament. Urmărind scopul lor criminal și cerându-i predarea banilor, inculpații Adam Ștefan și Repeșcu Adrian, au imobilizat victima, cu ajutorul unui șiret și cu o deosebită cruzime, au început să-i aplice multiple lovituri cu pumnii, cu pistolul de modelul „IWG” cu nr. 29878 și cu cuțitul de bucătărie peste diferite părți ale corpului, iar inculpatul Adam Ștefan a mușcat-o pe fața postero-laterală a antebrațului stâng. În urma acțiunilor criminale ale inculpaților Adam Ștefan și Repeșcu Adrian lui Filatova Natalia i-au fost provocate, conform raportului de expertiză medico- legală nr. 1621 din 13 august 2007, vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății manifestate prin echimoze și excoriații în treime inferioară a antebrațului bilateral, provocate cu un corp dur contodent cu formă inelară; vătămări corporale ușoare – plăgi tăiate în regiunea degetelor 3, 4 a mînii din stânga și pe bărbie, produse cu un corp tăietor; vătămări corporale medii – traumă cranio-cerebrală închisă cu fracturi înfundate și hemoragii subarahnoidale, plăgi contuze în regiunea capului, plăgi contuze în regiunea falangelor distale a mînii din dreapta cu zdrobirea oaselor, produse cu un corp dur contondent cu suprafață specifică, ei sustrăgând de la aceasta 500 dolari SUA, ce la situația de 09 august 2007 constituiau 6034,25 lei. Inculpatul Adam Ștefan la 09 august 2007, după comiterea tâlhăriei cu o deosebită cruzime în privința lui Filatova Natalia, acționând prin exces de autor, cu 26 scopul de a ascunde infracțiunea comisă în baza art. 188 alin. (3) lit. d) CP, aflându-se la domiciliul temporar al ultimei, situat în m. Chișinău, str. Cuza Vodă 15/1, ap. 109, în prezența inculpatului Repeșcu Adrian a luat cuțitul de bucătărie, cu care a torturat victima, și cu o deosebită cruzime i-a aplicat câteva lovituri în regiunea gâtului, cauzându-i lui Filatova Natalia, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1621 din 13 august 2007, vătămări corporale grave periculoase pentru viață manifestate prin lezarea vaselor și mușchilor gâtului, ce au dus la apariția șocului hemoragic, în urma cărora victima a decedat. În continuare, inculpatul Repeșcu Adrian, acționând ca complice a omorului, a luat cuțitul de bucătărie cu care a fost tăiat gâtul victimei, tăinuind instrumentul cu care a fost comis omorul lui Filatova Natalia, pe care l-a păstrat la domiciliul său temporar situat pe str. Florești 33 A din m. Chișinău și care în cadrul percheziției de la 11 august 2007 a fost depistat și ridicat de către colaboratorii de poliție. Inculpatul Adam Ștefan a păstrat, fără autorizare, în geanta personală, la domiciliul temporar situat în m. Chișinău, bd. Decebal 23, ap. 122, piese a unei grenade de tip „F-1” care la 12.08.2007, în urma percheziției la domiciliul, au fost depistate de către colaboratorii de poliție. Potrivit raportului de expertiză nr. 2235/2236/2237 din 21.08.2007, piesele unei grenade de tip „F-1” constituie un focos de tip „UZRGM” și se atribuie la categoria muniției, fiind util pentru detonarea încărcăturii explozive a grenadelor. Tot, inculpatul Adam Ștefan în perioada anului 2007, a păstrat, fără autorizație corespunzătoare, printre lucrurile personale, la domiciliul temporar situat în m. Chișinău, str. Melestiul 24/7, în incinta clădirii nefinisate a restaurantului „Amsterdam”, o cutie cu 50 de cartușe, care la 12.08.2007, în urma percheziției la domiciliul, au fost depistate de către colaboratorii de poliție. Potrivit raportului de expertiză nr. 2235/2236/2237 din 21.08.2007 cele 50 cartușe constituie muniții pentru arme de sport și de vânătoare cu țeava ghintuită, calibrul 5,6 mm, fiind utile pentru efectuarea tragerilor. Careva documente ce ar autoriza purtarea și păstrarea munițiilor depistate la Ștefan Adam lipsesc. Inculpații Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin la domiciliul lor temporar situat în m. Chișinău, str. Florești 33 A, în perioada anului 2007, printre obiectele personale, au păstrat ilegal într-o cutie de chibrituri, substanța narcotică – marihuana, care la data de 11.08.2007, în cadrul percheziției efectuate la domiciliu, a fost depistată și ridicată. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 756 din 16.08.2007 masă vegetală mărunțită, de culoare verde, din cutia de chibrituri ridicată în timpul percheziției la domiciliu, reprezintă substanța narcotică – marihuana, cu masa de 2,84 gr. 7.2. Referitor la episoadele de tâlhărie și de omor săvârșite în privința lui Filatova Natalia de către inculpații Adam Ștefan, Repeșcu Adrian și Repeșco 27 Constantin, instanța de apel a menționat, că pe acest capăt de acuzare au fost administrate și cercetate următoarele probe: - procesul verbal de cercetare la fața locului cu fototabele anexate (f.d. 9-14, vol. I); - procesul verbal de cercetare la fața locului cu fototabele anexate (f.d. 30-33, vol. I ); - procesul verbal de audiere a martorului Solovei Elena (f.d. 54-57, vol. I); - procesul verbal de audiere a părți civile Solovei Elena (f.d. 72-73, vol. I); - Procesul verbal de audiere a martorului minor Vutcariova Maria (f.d. 85-86, vol. I); - procesul verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie (f.d. 89, vol. I); - procesul verbal de audiere a martorului Panaghiu Vadim (f.d. 89-93, vol. I); - procesul verbal de audiere a martorului Rotaru Svetlana din (f.d. 105-106, vol. I); - procesul verbal de audiere a martorului Rotaru Valeriu (f.d. 107, vol. I); - procesul verbal de percheziție petrecută în anexa imobilului din str. Florești 33 A (f.d. 137-138, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 1621 cu fototabele anexă (f.d. 178- 185, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 151 a corpurilor delicte (f.d. 190- 198, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 413-414, 421, 422, 423 a corpurilor delicte (biologică) (f.d. 216-228, vol. I); - raportul de expertiză nr. 293 (trasologică) (f.d. 239-240, vol. I); - raportul de expertiză nr. 44 (f.d. 6-12, vol. II); - raportul de expertiză nr. 43 (f.d. 30-45, vol. II); - raport de expertiză medico-legală nr. 154 (f.d. 56-59, vol. II); - informația privind convorbirile telefonice ale abonatului Panaghiu Vadim (85-90, vol. II); - informația privind convorbirile telefonice ale abonatului Repeșcu Adrian (f.d. 95-98, vol. II); - informația privind convorbirile telefonice ale abonatului Repeșco Constantin (f.d. 103-104, vol. II); - procesul verbal de reconstituire a faptei cu aplicarea înregistrării video (f.d. 115-117, vol. II); - extras din ratele oficiale de schimb (f.d. 122, vol. II); - procesul verbal de audiere a bănuitului Repeșcu Adrian (f.d. 132-134, vol. II), - procesul verbal de audiere a învinuitului Repeșcu Adrian (f.d. 164-166, vol. II); - procesul verbal de audiere a bănuitului Repeșco Constantin (f.d. 186-187, vol. II); - procesul verbal de audiere învinuitului Repeșco Constantin (f.d. 221, 226 vol. II), 28 - procesul verbal de audiere a bănuitului Adam Ștefan (f.d. 10-11, vol. III); - procesul verbal de audiere a învinuitului Adam Ștefan (f.d. 46, vol. III); - informația privind convorbirile telefonice ale abonatului Adam Ștefan (f.d. 176-199, vol. III); - declarațiile succesorului părții vătămate Solovei Elena (f.d. 90-98 vol. VI); - declarațiile martorului Panaghiu Vadim (f.d. 99-110, vol. VI), - declarațiile martorului Vutcariova Maria (f.d. 111-114, vol. VI; - declarațiile martorului Stoian Victor (f.d. 118-122, vol. VI); - declarațiile martorului Ermolaeva Sofia (f.d. 125-126, vol. VI); - declarațiile inculpatului Repeșco Constantin(f.d. 133-141, vol. VI). - declarațiile inculpatului Adam Ștefan (f.d. 142-152, vol. VI); - declarațiile martorului Rotaru Svetlana (f.d. 153-156, vol. VI); - declarațiile similare a lui Rotaru Valeriu (f.d. 157-158, vol. VI); - declarațiile similare ale martorilor Crețu Ion, Tomșa Iurie (f.d. 159-160, 166 vol. VI). - declarațiile martorului Gumeniuc Iurie (f.d. 161 vol. VI); - declarațiile martorului Fasola Victor (f.d. 162-163 vol. VI); - declarațiile martorului Isac Valentin (f.d. 164-165 vol. VI); - declarațiile martorului Revenco Mihail (f.d. 167-170, vol. VI); - declarațiile martorului Holban Dorin (f.d. 171-172 vol. VI); - declarațiile martorului Braga Sergiu (f.d. 173-176, vol. VI); - declarațiile martorului Neaga Vladislav (f.d. 17-179, vol. VI). - declarațiile martorului Procopie Mihai (f.d. 180-182, vol. VI); - declarațiile martorului Pascaru Ion (f.d. 183-186, vol. VI); - declarațiile martorului Cerlat Dumitru (f.d. 187-188, vol. VI); - declarațiile inculpatului Repeșcu Adrian (f.d. 190-203, vol. VI); - raportul de expertiză medico-legală a corpurilor delicte nr. 324 (f.d. 88-92, vol. VIII). - declarațiile martorului Cristal Mihai (f.d. 121, vol. VIII); - raportul de examinare medico-legală nr. 3006 (f.d. 138-140, vol. VIII); - răspuns nr. 11/272 din 22 februarie 2011 (f.d. 206-209, vol. VIII). Instanța de apel, verificând probele enunțate mai sus, în contextul motivelor invocate de apelanți, a statuat că cele constatate la rejudecarea cauzei în ordine de apel și-au găsit deplină confirmare, iar versiunile înaintate de inculpați în susținerea nevinovăției lor nu și-au găsit confirmare, fiind apreciate ca făcute în scopul ușurării situației în care ei s-au pomenit și a exercitării dreptului de a nu se autoincrimina. La baza concluziei de vinovăție a inculpaților Repeșco Constantin, Repeșcu Adrian și Adam Ștefan, instanța de apel a pus declarațiile făcute de către aceștia la urmărirea penală în calitate de bănuiți și învinuiți, din care rezultă implicarea 29 fiecărui inculpat în parte, din motiv că ele coroborează și se completează, în ansamblu, prin prisma concludenții, pertinenței, utilității și veridicității, cu celelalte probe administrate de acuzare. Motive de a nu da crezare martorilor acuzării nu s-au stabilit, procedura de audiere a fost respectată. Aceștia fiind supuși avertizării de răspundere penală în baza art. 312-313 Cod penal și a depunerii jurământului. Existența relațiilor ostile între martorii acuzării și inculpați nu s-au stabilit și nici o parte nu a invocat existența acesteia. Afirmațiile, că Repeșco Constantin nu este implicat în infracțiunea de tâlhărie au fost respinse prin informațiile privind convorbirile telefonice efectuate de la numerele de telefonie mobilă a abonaților Panaghiu Vadim, Adam Ștefan, Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin, din care rezultă că lui Panaghiu Vadim i s-a telefonat de la telefoanele mobile ale lui Repeșco Constantin și Repeșcu Adrian și nu invers și că Adam Ștefan nu a telefonat lui Panaghiu Vadim sau lui Repeșco Constantin la 09 august 2007. Alibiul inculpatului Adam Ștefan asigurat prin declarațiile martorilor Procopie Mihai, Pascaru Ion și Cerlat Dumitru nu poate fi admis deoarece aceste declarații contravin celor stabilite mai sus și este greu de imaginat ca la mai bine de un an de la cele comise de Repeșco Constantin, Repeșcu Adrian și Adam Ștefan, martorii țin minte ce s-a întâmplat într-o zi de vară, în care nu au avut loc careva evenimente importante. Mai mult ca atât toți martorii au indicat că până a fi audiați de instanța de judecată au dus discuții cu rudele lui Adam Ștefan, iar martorul Pascaru Ion anticipa răspunsurile la întrebările puse. Referitor la legalitatea percheziției, instanța de apel a reținut, că procedura a fost respectată, percheziția fiind făcută în baza ordonanței motivate a procurorului (f.d. 136, vol. I sau f.d. 9, vol. IV) care ulterior a fost legalizată prin încheierea judecătorului de instrucție (f.d. 140, vol. I sau f.d. 14, vol. IV). Încheierea interlocutorie din 17 iulie 2008 (f.d. 204-205, vol. VI) nu poate fi considerată încheierea prin care s-au exclus ori s-au declarat nule unele acte ale acțiunilor procesuale pentru că în ea s-au reflectat încălcări admise în timpul urmăririi penale, sesizându-se Procurorul General și Ministrul MAI. Referitor la legalitatea colectării de mostre pentru cercetarea comparativă de la Adam Ștefan și Repeșcu Adrian (fire de păr, unghii, mostre ale dinților și dactilocarta), instanța de apel a reținut, că aceasta s-a efectuat în conformitate cu legislația în vigoare, fiind respectate normele de procedură penală, în sensul că la colectarea mostrelor au participat experți criminaliști și colectarea s-a efectuat în prezența avocaților inculpaților vizați – Nicolae Pricopneac și Vascauțan Mihaela (f.d. 139, vol. II și f.d. 16, vol. III). În procesul verbal au fost descrise cu ajutorul căror instrumente s-a efectuat colectarea și modalitatea de colectare, indicându-se și procedura de ambalare și sigilare a mostrelor. După efectuarea acțiunii 30 procesuale participanților le-a fost citit procesul verbal, aceștia nu au făcut careva obiecții și explicații și l-au semnat, copie a procesului verbal fiind înmânat persoanei examinate. De asemenea până la trecerea la colectarea de mostre, ordonanțele ofițerului de urmărire penală (f.d. 138, vol. II și f.d. 15, vol. III) au fost aduse la cunoștință inculpaților Adam Ștefan și Repeșcu Adrian, explicându- li-se drepturile și obligațiile, și în ordonanță găsindu-și reflectare prevederile art. 154 Cod de procedură penală. În asemenea mod s-a procedat și în cazul inculpatului Repeșco Constantin, cu excepția că nu a participat apărătorul și că acțiunea procesuală a sfârșit pe timp de noapte (f.d. 191-192, vol. II), însă ținând cont că vizatul nu a fost la locul infracțiunilor, mostrele colectate de la el nu au influențat în nici un mod procesul de stabilire a adevărului și această omisiune a OUP va fi reținută drept recompensă pentru încălcarea drepturilor inculpatului. Instanța de judecată a menționat că în acțiunile inculpaților este prezentă „aplicarea violenței periculoase pentru sănătate” și „folosirea armei” în privința lui Filatova Natalia, iar pentru a-și duce intenția la capăt și a obține scopul dorit, la locul crimei Repeșcu Adrian și Adam Ștefan s-au deplasat având asupra loc arma – pistol de model „IWG” nr. 29878 și în timpul aplicării violenței a fost folosit și cuțitul de bucătărie cu inscripția „KOCH MESSER”. La această concluzie instanța ajunge reieșind din procesul verbal de percheziție la domiciliul temporar al lui Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin din str. Florești 33 A din m. Chișinău, declarațiile martorului Ermolaeva Sofia cât și din concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală a cadavrului și corpurilor delicte nr. 151 și nr. 413-414, 421, 422, 423. În acțiunile inculpaților se întrunește „deosebita cruzime” de vreme ce pe corpul victimei au fost depistate multiple vătămări corporale de diferită gravitate (fără cauzarea prejudiciului sănătății, ușoare și medii). Instanța de apel a exclus din acțiunile inculpaților semnul calificativ „pătrunderea”, invocînd că conform raportului de expertiză trasologică nr. 293 s- a exclus efracția, iar din declarațiile lui Repeșcu Adrian făcute OUP rezultă că după ce s-a prezentat ca lucrător de poliție Filatova Natalia a deschis ușa apartamentului și ei au intrat liber și cu acordul ei în apartament. Nu a fost stabilit semnul agravant al componenței de infracțiune prevăzut la art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal de vreme ce acțiunea adiacentă de vătămare intenționată gravă a integrității corporale, în speță, nu a fost realizată până la imposedarea de cei 500 dolari SUA, ci după, împrejurare ce rezultă din declarațiile lui Repeșcu Adrian făcute la urmărirea penală și care nu a fost combătută de acuzare prin careva probe. Instanța de apel a exclus din învinuire și semnul „cauzarea de daune în proporții considerabile” deoarece 500 dolari SUA echivalentul la acel moment a 31 6034, 25 lei pentru Filatova Natalia, care și-a permis să-și cumpere aparat de fotografiat „Sony” cu cameră de luat vederi la prețul de 5472 lei și un telefon mobil la prețul de 10861 lei și mai avea deschis și un cont curent în bancă, nu poate constitui proporții considerabile. Astfel, instanța de apel, aceste acțiuni ale inculpaților Adam Ștefan, Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin, le-a încadrat în baza art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal – tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru sănătate, de mai multe persoane și cu o deosebită cruzime. 7.3. Referitor la episodul de păstrare fără autorizația corespunzătoare a muniției de către inculpatul Adam Ștefan, instanța de apel a menționat, că potrivit învinuirii aduse, acuzarea a încadrat acțiunile lui Adam Ștefan în baza art. 290 alin. (2) lit. a) CP. La 18 decembrie 2008 prin Legea nr. 277-XVI a fost exclusă circumstanța agravantă a componenței de infracțiune prevăzută la art. 290 alin. (2) lit. a) Cod penal, reieșind din modificările legii penale, așa cum au fost descrise și calificate de către partea acuzării, acțiunile lui Adam Ștefan cad sub incidența art. 290 alin. (1) CP – purtarea, păstrarea, procurarea, a munițiilor fără autorizația corespunzătoare. Pe acest episod, instanța de apel a exclus din învinuirea adusă lui Adam Ștefan modalitatea normativă alternativă a laturii obiective – purtarea– din moment ce acuzarea nu a prezentat probe în acest sens și a pronunțat o hotărâre de încetare a procesului penal, deoarece a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală a inculpatului. 7.4. Referitor la episodul de circulația ilegală (păstrare), fără scop de înstrăinare, a substanțelor narcotice, în proporții mari de către Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin, instanța de apel a menționat că reieșind din materialele cauzei versiunea că substanțele narcotice au fost plasate nu și-a găsit confirmare. Neaflarea la evidența medicului narcolog a inculpaților nu echivalează cu achitarea acestora, iar lor nu li se incriminează „întrebuințarea” ci păstrarea lor. 8. Împotriva sentinței Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 17 iulie 2008 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2013, au declarat recursuri ordinare avocatul Zadoinov Roman în numele inculpaților Repeșcu Adrian, Repeșcu Constantin și avocatul Balan Angela în numele inculpatului Adam Ștefan. 8.1. În recursul ordinar declarat de avocatul Zadoinov Roman în numele inculpaților Repeșcu Adrian, Repeșcu Constantin, în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 7), 8), 12), 16) Cod de procedură penală, se solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, invocînd că: 32 - la emiterea hotărîrii de condamnare, instanța de apel s-a bazat exclusiv pe probele dosarului instrumentat de prima instanță; - instanța de apel în cadrul ședinței de judecată nu a interogat nici o persoană, nu a examinat nici o probă iar la data de 21.05.2013 a emis numai partea dispozitivă a hotărîrii; - instanța de apel nu a motivat soluția, limitîndu-se doar la copierea rechizitoriului și materialelor dosarului obținute în prima instanță și în cadrul urmăriri penale; - inculpații Repeșcu A. și Repeșco C. au fost condamnați în mod arbitrar, contrar prevederilor art. 6 CEDO; - inculpații Repeșcu A. și Repeșco C. au fost supuși torturii de către colaboratorii de poliție, contrar prevederilor art. 3 CEDO, iar informația, probele obținute în urma acestor acțiuni ilegale au fost folosite împotriva lor; - acuzațiile aduse de procuror nu puteau fi examinate ambulatoriu în exclusivitate bazîndu-se pe probele obținute în cadrul urmăririi penale și primei instanță; - instanța de apel nu a răspuns la întrebările principale – argumente, invocate de inculpați, cum ar fi dacă probele obținute contrar prevederilor art. 3 prin aplicarea torturii și art. 6 CEDO pot fi puse la baza unei hotărîri de condamnare. 8.2. În recursul ordinar declarat de avocatul Balan Angela în numele inculpatului Adam Ștefan, în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, se solicită casarea sentinței Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 17 iulie 2008 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2013, și în conformitate cu prevederile art. 390 alin.(1) pct. 2 Cod de procedură penală, emiterea unei noi hotărîri prin care Adam Ștefan să fie achitat pe art. 42- 145 alin.(3) lit. f), h), i), art. 188 alin.(3) lit. c), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu este comisă de inculpat. Concomitent a invocat că în conformitate cu art. 391 alin.(l) pct. 6) Cod de procedură penală solicită încetarea procesului intentat în baza art. 290 alin. (2) Cod penal în privința lui Adam Ștefan, deoarece există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. Recurentul în motivarea argumentelor sale, a reținut că: - nu au fost întrunite elementele infracțiunilor incriminate inculpatului Adam Ș.; - instanța de apel a reîncadrat acțiunile lui Adam Ștefan în „exces de autor”, ce este un calificativ mai grav, decît „participația” indicată în învinuire, astfel fiindu-i agravată situația inculpatului; - decizia instanței de apel este afectată de erori de drept sub aspectul încălcării prevederilor art. 325 Cod de procedură penală, cît și sub aspectul încălcării prevederilor art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală, deoarece „excesul de autor” 33 nu a servit obiect al cercetării judecătorești, fapt prin care s-a încălcat în mod grav nu numai dreptul la apărare, dar și întreg sistem al drepturilor fundamntale a inculpatului Adam Ștefan într-un proces penal; - apreciind probele pe care se bazează învinuirea adusă lui Adam Ștefan, apărarea a remarcat, că instanța de fond și cea de apel, motivînd sentința de condamnare în baza declarațiilor inculpatului Repeșco Adrian făcute în cadrul urmăririi penale și ignorînd declarațiile acestuia făcute în prima instanță și instanțele de apel, a comis o eroare de drept, prin prisma încălcării prevederilor art. 24 alin. (2) și (3), art. 101 alin. (4) și 384 alin.(4) Cod de procedură penală; - partea apărării a solicitat instanței de apel, cu referire la încălcările vădite a organului de urmărire penală, de a constata nulitatea procesului verbal de ridicare a probelor de la fața locului (f.d. 19-21, vol.-l), parte integrantă a procesului verbal de cercetare la fața locului din 11.08.2007(f.d. 9-22, vol.-l), deoarece a fost efectuată cu încălcarea prevederilor art. 131 alin.(5) Cod de procedură penală, însă ținînd cont de faptul, că mențiunile legale obligatorii lipsesc în procesul verbal de ridicare a probelor de la fața locului (f.d. 19-21, vol.-l), parte integrantă a procesului verbal de cercetare la fața locului din 11.08.2007(f.d. 9-22, vol.-l), acesta este atins de nulitate prin prisma art. 251 alin.(l) Cod de porcedură penală și nu poate fi admis ca probă prin prisma art. 94 alin.(l) pct.8) Cod de porcedură penală; - raportul de expertiză medico-legală nr. 413-414, 421, 422, 423 din 07.09.2007 (Vol. I, f.d. 216-227) este o probă inadmisibilă și nu poate fi pusă la baza sentinței de condamnare, atît timp cît este imposibilă stabilirea modului de proveniență a mostrelor de salivă, pretinsă că ar fi fost colectată de organul de urmărire penală, cercetată de expert și pusă la baza raportului de expertiză; - ținînd cont de faptul, că foliile ridicate nu au fost împachetate, sigilate și semnate în conformitate cu art. 131 alin.(5) Cod de procedură penală, în același timp, nefiind admise ca corpuri delicte și anexate la materialele dosarului, apărarea invocă, că aceste acțiuni ilegale, organul de urmărire penală le-a comis în mod intenționat, în vederea distrugerii urmelor reale a infracțiunii comise, în vederea imposibilității verificării probelor prezentate de organul de urmărire penală și stabilirii adevărului în speța dată. - în hotărîrile judecătorești contestate lipsește descrierea acțiunilor de tîlhărie, incriminate inculpatului Adam Ș.; - încheierea de legalizare a acțiunilor de percheziție din 12 august 2012 (Vol. I. f.d. 150) este lovită de nulitate absolută; - la judecarea cauzei a fost încălcat principiul contradictorialității și egalității părților într-un proces penal. 34 9. Verificînd argumentele recursurilor în raport cu actele cauzei Colegiul penal consideră, că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Instanța de recurs verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele motivelor invocate de recurent. Starea de fapt reținută și de drept apreciată de către instanța de apel concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relatate și examinate în cuprinsul hotărîrii atacate. Instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele complet și obiectiv, făcînd o apreciere probelor în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, dîndu-i o încadrare juridică corectă acțiunilor incriminate inculpaților Adam Ștefan, Repeșcu Adrian, Repeșco Constantin. 9.1. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Zadoinov Roman în numele inculpaților Repeșcu Adrian, Repeșcu Constantin. Drept temei pentru recurs recurentul a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 7), 8), 12), 16) Cod de procedură penală, adică cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; apelul a fost introdus tardiv; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Analizînd aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrii judecătorești atacate. Totodată, după cum rezultă din conținutul recursului, de fapt, recurentul nu este de acord cu aprecierea probelor prezentate de învinuire, considerînd că instanța de apel incorect a pus la baza sentinței de condamnare procesele verbale de cercetare la fața locului, unde au fost găsite urmele infracțiunii, procesul verbal de audiere a martorului Solovei Elena, procesul verbal de interogare a martorului Vutcariova Maria, procesul verbal de recunoaștere a persoanei, procesul verbal de audiere a martorului Panaghiu Vadim, rapoartele de expertiză medico-legală, procesul verbal de reconstituire a faptei, deși a recunoscut că probele au fost obținute în cadrul dosarului penal cu încălcarea Codului de procedură penală. La acest capitol, Colegiul reține, că conform art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. În continuare, alin.(2) al acestei norme stipulează că judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Esențiale, consideră Colegiul și stipulările alin.(3) al art.101 Cod de procedură penală, potrivit cărora nici o probă (indiferent cine o prezintă: partea acuzării ori partea apărării), nu are o valoare dinainte stabilită pentru instanța de judecată. 35 Astfel, instanța de apel, corect a calificat acțiunile lui Repeșcu Adrian în baza art. 42 alin. (5), art. 145 alin. (2) lit. k), j), art. 188 alin. (3) lit. d), art. 217 alin. (2) Cod penal și ale inculpatului Repeșco Constantin în baza art. 188 alin. (3) lit. d), art. 217 alin. (2) Cod penal. O asemenea concluzie a fost trasă de instanța de apel, care în temeiul art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, a verificat legalitatea și temeinicia sentinței atacate pe baza probelor examinate în instanța de fond, conform materialelor din dosar, pe care suplimentar le-a cercetat, audiind inculpații Repeșcu Adrian, Adam Ștefan, inculpatul Repeșco Constantin a depus cerere de examinarea a cauzei în lipsa sa, succesorul părții vătămate Solovei Elena, dînd citire documentelor și proceselor verbale ale acțiunilor procesuale (Vol. X, f.d. 129-133), examinîndu-le în ansamblu, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor, relevînd temeiurile care au dus la admiterea apelurilor, just ajungînd la concluzia că vinovăția inculpaților este dovedită. Mai mult ca atît, referitor la faptul că probele au fost obținute în cadrul dosarului penal cu încălcarea Codului de procedură penală, instanța de apel a indicat, că „reieșind din prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, va micșora cuantumul pedepsei stabilite tuturor inculpaților, drept recompensă pentru încălcarea drepturilor procesuale și anume a dreptului la apărare, în sensul că probele au fost administrate cu unele încălcări neesențiale, specificate în textul hotărârii; dreptului la examinarea a cauzei în termen rezonabil, cauza aflându-se pe rolul instanțelor de judecată mai bine de 5 ani, ea fiind remisă la o nouă rejudecare din motivul nemotivării hotărârilor judecătorești a instanței de fond și cea de apel”. Deasemenea Colegiul penal nu poate reține argumentul recurentului, precum că apelul procurorului a fost introdus tardiv, deoarece din materialele cauzei rezultă, ca extrasul din sentința Judecătoriei Botanica din 17 iulie 2008 a fost pronunțat la 17 iulie 2008(Vol. VI, f.d. 206-207). Prin scrisoarea din 01.08.2008 (Vol. VI, f.d. 239), procurorul Marianciuc Vadim a indicat, că dosarul nu este transmis în cancelarie cu sentința redactată, solicitînd de la judecătorul Druță Ion – Președintele Judecătoriei Botanica mun. Chișinău să fie înștiințat în scris despre faptul transmiterii în cancelarie a dosarului și despre redactarea sentinței pentru contestarea acesteia. Conform art. 399 alin. (2) Cod de procedură penală (red. 15.04.2008) în cazul redactării sentinței, părților li se comunică în scris despre semnarea sentinței redactate. În materialele cauzei nu există dovada primirii de către procurorul Maranciuc Vadim a înștiințării despre redactarea sentinței, dar pe versul scrisorii din 01.08.2008 (Vol. VI, f.d. 239) este indicat, că copia sentinței redactate el a primit-o pe 13 august 2008. Apelul a fost declarat de către procuror la 28 august 2008 (Vol. VI, f.d. 259- 264), astfel, termenul de declarare a apelului – 15 zile, prevăzut de art. 402 Cod de procedură penală (red. 2008) a fost respectat de către procuror la declararea apelului. Totodată, Colegiul consideră lipsite de temei afirmațiile recurentului, precum că atît în instanța de fond, cît și de apel, inculpaților Repeșcu Adrian, Repeșco Constantin li s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece din actele cauzei rezultă că inculpații au avut acces la o instanță de judecată și posibilitatea de a fi audiați, cît și de asistența juridică care i-a fost acordată atît la urmărirea penală, cît 36 și în instanțele de judecată, nefiind lipsiți de dreptul la apărare și de a ataca acțiunile și hotărîrile organului de urmărire penală. Neîntemeiate și inadmisibile șunt și argumentele invocate de recurent, precum că inculpații au fost supuși torturii, contrar prevederilor art. 3 CEDO, din motiv că acest temei a fost înaintat anterior de către apărare și în instanța de apel, care s-a expus detaliat asupra acestuia, stipulînd că „Relele tratamente nu pot fi reținute și reieșind din faptul, că acuzarea a prezentat Ordonanța din 30 noiembrie 2011 de clasarea cauzei penale pornită în baza art. 309/1 Cod penal, care fiind contestată de către apărare în persoana avocatului Liliana Bînzari și a inculpatului Adrian Repeșcu, a fost menținută prin încheierea judecătorului din 12 martie 2012. Astfel, până la proba contrară, Colegiul conchide că dubiul judiciar a fost înlăturat și nu va reține tortura, iar în situația în care pe viitor se va pronunța o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care să fie stabilită tortura lui Repeșco Constantin, Repeșcu Adrian și Adam Ștefan la obținerea declarațiilor, aceștia sunt în drept de a solicita revizuirea cauzei în vederea obținerii unei pedepse mai blânde, or prezenta hotărâre de condamnare nu se bazează în exclusiv pe declarațiile incriminatoare a inculpaților ci și pe un cumul de probe administrat de acuzare” (Vol. X, f.d. 231). Concomitent, instanța de recurs ordinar menționează, că deși atît apărarea, cît și inculpații au susținut că au fost supuși torturii de către colaboratorii de poliție pentru a recunoaște vina în comiterea infracțiunilor incriminate, la nici o etapă a procesului penal, inculpații Repeșcu Adrian, Repeșco Constantin, Adam Ștefan nu au indicat recunoașterea vinei, nu au declarat că ar avea careva pretenții față de acordarea asistenței juridice de către avocații, ce le-au oferit asistență juridică garantată de stat sau în baza contractului la urmărirea penală. Mai mult ca atât, unii din ei au participat și în instanța de fond –Popovici Oleg, Bobu Petru și Vornicescu Constantin (Vol. VI, f.d. 208), iar alții și în cea de apel –Bobu Petru (Vol. IX, f.d. 26). Totodată, din declarațiile martorului Revenco Mihail (Vol. VI, f.d. 167-170), care a efectuat reținerea inculpaților, rezultă că „pînă la audiere inculpații au avut întîlnire confidențială cu avocații. Audierea s-a petrecut în prezența avocaților, însă inculpații nu au făcut declarații că au fost maltratați”. În această ordine de idei, se constată că cauza a fost examinată echitabil, nefiind încălcate prevederile art. 3, 6 din Convenție, iar referindu-se la practica CEDO, în special cauza Gafgen vs Germania din 01 iunie 2010, Colegiul penal consideră, că în această cauză ca probe decisive în comiterea infracțiunilor incriminate inculpaților Repeșcu Adrian, Repeșco Constantin, Adam Ștefan au fost 37 nu numai declarațiile acestora, precum și cumulul de probe menționat în pct. 7.2. al prezentei decizii. În acest sens, Colegiul penal menționează, că dezacordul părții în proces cu soluția adoptată de instanța de judecată, nu neapărat înseamnă că soluția conține careva erori de drept. Motivele aduse de către recurent, precum că instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar ține de starea de fapt și nu este prevăzut ca temei pentru recurs, în art. 427 Cod de procedură penală. O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi efectuată de instanța de recurs, deoarece în procedura de recurs ordinar se verifică numai chestiunile de drept. Motivele relevante pentru cauză, invocate de avocatul Zadoinov Roman în numele inculpaților Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin au fost verificate minuțios în instanța de apel și actele cauzei dovedesc legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au dus la admiterea apelurilor declarate. Careva motive relevante în susținerea argumentelor invocate recurentul instanței de recurs nu a prezentat. Referindu-se la motivele invocate de recurent, privind încălcarea prevederilor art. 6 CEDO, Colegiul penal mai invocă, că instanța de apel a examinat cauza dată în termen de aproximativ 1 an, a interogat pe viu inculpații prezenți (Vol. X, f.d.156-157, 149-151), martorii Ermolaeva Sofia (Vol. X, f.d.154-155), Golovin Ioana(Vol. X, f.d.152-153), Solovei Elena (Vol. X, f.d.148), a examinat toate cererile și demersurile parvenite în judecată. Motivele din recurs, că instanța de apel nu a interogat în direct nici un martor, nu a examinat nici un document nemijlocit nu corespunde realității, documentele fiind cercetate nemijlocit în ședința de judecată a instanței de apel la 30 octombrie 2012 (Vol. X, f.d.129-133), tot atunci inculpații și apărătorii lor au indicat că nu este necesar de audiat suplimentar alți martori, ci doar de dat citirii declarațiile acestora (Vol. X, f.d.129). În recurs se mai invocă, că a fost încălcat art. 2 Protocol 7 CEDO, deoarece instanța de apel în mod formal și ambulatoriu a examinat cauza, neefectiv bazîndu- și concluziile pe probele obținute în prima instanță și la urmărirea penală. Colegiul constată, că nici acest motiv nu s-a confirmat în instanța de recurs ordinar, fiindcă apelurile au fost examinate în strictă corespundere cu legislația procesual - penală a Republicii Moldova, fiind respectate și prevederile CEDO. În acest context, Colegiul penal conchide că temeiurile pentru recurs ordinar declarate de avocatul Zadoinov Roman în numele inculpaților Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 7), 8), 12), 16) Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmarea în instanța de recurs și din aceste considerente recursul urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat. 38 9.2. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Balan Angela în numele inculpatului Adam Ștefan. Din conținutul recursului declarat de către avocatul Balan Angela în numele inculpatului Adam Ștefan, rezultă că aceasta critică decizia instanței de apel sub aspectul temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, însă Colegiul penal constată că acest temei nu și-a găsit confirmarea în speța dată. Astfel, argumentul recurentului, precum că nu au fost întrunite elementele infracțiunilor incriminate inculpatului Adam Ștefan în baza art. 48, 145 alin. (2) lit. j), k), art. 188 alin. (3) lit. d), art. 290 alin. (1) Cod penal, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și declarative, deoarece probele examinate în cauza dată și puse de către instanța de apel la baza hotărîrii de condamnare a acestuia dovedesc contrariul, acestea fiind enumerate la pct. 7.2. al prezentei decizii. De asemenea neîntemeiat este și argumentul recurentului, precum că instanța de apel reîncadrînd acțiunile inculpatului Adam Ștefan în baza art. 48, 145 alin. (2) lit. k), j) Cod penal – excesul de autor la comiterea omorului săvîrșit cu o deosebită cruzime și în scopul ascunderii infracțiunii de tîlhărie, ce este un calificativ mai grav, decît „participația”- art. 42 Cod penal indicată în învinuire, astfel agravîndu-i situația inculpatului. Colegiul penal constată, că calificarea instanței de apel a acțiunilor inculpatului Adam Ștefan în „excesul de autor” nu este o agravare a situației inculpatului Adam Ștefan, deoarece cum art. 42 Cod penal, așa și art. 48 Cod penal nu agravează pedeapsa, ci doar specifică rolul inculpatului Adam Ș. în comiterea infracțiunii incriminate. Prin urmare, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2011, Adam Ștefan fiind condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal i s–a stabilit pedeapsa de 15 ani închisoare, iar prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2013, fiind rejudecată cauza, acțiunile inculpatului Adam Ștefan au fost reîncadrate în baza art. 48, 145 alin. (2) lit. j), k) Cod penal, de asemenea fiindu-i stabilită pedeapsa de 15 ani închisoare, motivare ce a fost expusă pe larg în decizia atacată (Vol. X, f.d. 220-221). Neîntemeiat și declarativ, Colegiul penal consideră și argumentul recurentului, precum că instanța de fond și cea de apel, motivînd sentința de condamnare în baza declarațiilor inculpatului Repeșco Adrian făcute în cadrul urmăririi penale și ignorînd declarațiile acestuia făcute în prima instanță și instanțele de apel, a comis o eroare de drept, prin prisma încălcării prevederilor art. 24 alin. (2) și (3), art. 101 alin. (4) și 384 alin.(4) Cod de procedură penală. În acest sens, instanța de recurs indică, că conform procesului verbal de audiere a bănuitului Repeșcu Adrian prin care acesta nu-și recunoaște vina și a făcut aceleași declarații ca și l-a momentul reconstituirii la fața locului, a specificat că „la sfârșitul lunii iulie 2007 fratele Costea (Repeșco Constantin) mi-a comunicat 39 că Vadim Panaghiu locuiește cu o domnișoară pe nume Natașa, care este venită din Turcia și posibil racolează și duce persoane în Turcia sau în Egipt…. Tot în acea zi la 07 august 2007 aproximativ la ora 20:00 eu m-am întâlnit cu Adam Ștefan …eu am început discuția cu el și am comunicat, că este o domnișoară care posibil se ocupă cu traficul de ființe umane, știind preventiv că Adam are cunoștințe prin Direcția de Trafic de Ființe Umane. Eu i-am comunicat cu scopul să verifice la aeroport dacă într-adevăr ea pleca peste hotare cu cineva, sau dacă Filatova Natalia are bilet cu cineva de plecare peste hotare…. Adam a lovit-o cu cuțitul pe Natalia după ce a sustras banii din portmoneu, a pus banii în buzunar, s-a urcat pe ea a spus „Suca tî vreoși”și a tăiat-o. Nu cunoaște dacă au fost luate careva bunuri din apartament după omorul Nataliei în afară de cei 500 dolari SUA (f.d. 132-134, vol. II)”. Din procesului verbal de audiere a învinuitului Repeșcu Adrian, reiese că acesta a făcut aceleași declarații ca și l-a momentul audierii în calitate de bănuit, specificând că: „ la 09 august 2007, înainte de a veni pe adresa str. Cuza Vodă 15/1, Adam Ștefan îl telefona pe Panaghiu Vadim de pe telefonul meu mobil, se prezenta ca Costea și-i zicea să vină și să se întâlnească la „Unic” și pe Costea la fel să vină la „Unic”. Eu cred că din apartament posibil au fost luate careva lucruri și anume de către Adam Ștefan deoarece el a rămas în apartament și a ieșit mai târziu…Eu mă aflam la terminalul rutierei 160 și după vreo 20 minute, când s-a apropiat el (notă Adam Ștefan) avea în mîină un săculeț de culoare neagră și de la prima vedere se observa în săculeț o cutie… Eu nu cunosc precis dacă Adam se cunoștea cu Panaghiu (f.d. 164-166, vol. II)”. Inculpatul Repeșcu Adrian, fiind interogat în cadrul ședinței primei instanțe, conform procesului verbal din 02 iunie 2008, a indicat că ” nu a omorît pe nimeni, la urmărirea penală a declarat, că el împreună cu Adam Ștefan a comis infracțiunea incriminată, deoarece a fost maltratat și impus de către colaboratorii de poliție”, aceleași depoziții inculpatul Repeșcu Adrian le-a dat și-n cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, conform procesului verbal din 02 octombrie 2012 (Vol. X, f.d. 149-150), comunicînd că „declarațiile făcute la urmărirea penală nu le susține, deoarece a zis și semnat tot ce i-au indicat colaboratorii de poliție, pentru a nu fi maltratat atît el, cît și fratele său – Repeșco Constantin”. Însă, din înregistrările video ale declarațiilor bănuitului Repeșcu Adrian în cadrul urmăririi penale, precum și înregistrarea privind reconstituirea infracțiunii, unde inculpatul Repeșco Adrian în prezența avocatului Pricopneac Nicolai, cu lux de amănunte descrie modalitatea comiterii infracțiunii de către Adam Ștefan și dînsul, nu se observă careva influență psihică și fizică asupra inculpatului (Vol. II, f.d.115-117). Mai mult ca atît, Colegiul penal consideră schimbarea declarațiilor în instanța de fond și de apel de către Repeșco Adrain în raport cu cele făcute la urmărirea 40 penală, confirmă lipsa de sinceritate a acestuia și, respectiv caracterul intenționat și premeditat al acțiunilor inculpatului în cauză, care au fost coordonate și îndreptate în vederea realizării unui scop comun indicat în actul de învinuire. Totodată, Colegiul menționează, că instanța de apel corect nu a admis scrisorile prezentate de către apărare și expediate de către Repeșcu Adrian lui Adam Ștefan, relatînd că „din conținutul acestora, rezultă că primul dorește să intre din nou în grațiile lui Adam Ștefan, prietenia cu care îi este convenabilă în locurile de detenție, or până la cazul dat, Repeșcu Adrian a fost colaborator de poliție, iar Adam Ștefan fiind cunoscut cu antecedente penale și cu aflare anterioară în penitenciare”. Referitor la argumentul invocat de recurent, precum că în hotărîrile judecătorești contestate lipsește descrierea faptei acțiunilor de tîlhărie incriminate inculpatului Adam Ștefan în baza art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal (red. 08.11.2012) – tîlhăria, adică atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvîrșit cu deosebită cruzime. Colegiul penal specifică, că în decizia instanței de apel (Vol. X, f.d. 199) este clar descrisă fapta tîlhăriei cu deosebită cruzime, fiind amănunțit descrise și circumstanțele comiterii infracțiunilor de tîlhărie și omor. Conform rechizitoriului (Vol. III, f.d. 69-88), în învinuirea adusă inculpatului Adam Ștefan în baza art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal (red. 18.04.2002), invocă tîlhăria comisă „prin schingiuire, tortură”, pe motiv că pe corpul victimei au fost depistate multiple vătămări corporale de diferită gravitate (fără cazarea prejudiciului sănătății, ușoare și medii) exteriorizate prin: echimoze și excoriații în treime inferioară a antebrațului bilateral, provocate cu un corp dur contodent cu formă inelară; plăgi tăiate în regiunea degetelor 3, 4 a mâinii din stânga și pe bărbie, produse cu un corp tăietor; traumă cranio-cerebrală închisă cu fracturi înfundate și hemoragii subarahnoidale, plăgi contuze în regiunea capului, plăgi contuze în regiunea falangelor distale mâinii din dreapta cu zdrobirea oaselor, produse cu un corp dur contondent cu suprafață specifică. Pe suprafața posterio-laterală a antebrațului stâng în treimea medie, se determină două echimoze sub forma literei O de culoare bordo-violacee, pe fonul cărora pe o linie semilunară, sunt aranjate excoriații cu diferite forme și dimensiuni care repetă amprenta dentară la mușcătură, ultima fiind făcută de către Adam Ștefan. La săvârșirea omorului vitimei Filatova Natalia s-a acționat cu „deosebită cruzime” deoarece tăierea gâtului acesteia constituie o metodă de natură să pricinuiască victimei suferințe grele. Din declarațiile inculpatului Repeșcu Adrian făcute la urmărirea penală, rezultă că Filatova Natalia a decedat în suferințe groznice, iar după tăierea gâtului „Natalia forăia, emitea sunete...din Natalia curgea sânge”, Ștefan astupându-i gura cu mâinile. 41 Conform „DEX-ului”, ediția București, 1996, f.d. 959, prin „schingiuire” se subîntelege supunerea unei ființe la (mari) suferințe fizice; a chinui, a munci, a tortura; a maltrata. Prin urmare, Colegiul penal constată că în speța dată, calificativul „deosebita cruzime”, prevăzut de art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal (red. 08.11.2012) se cuprinde în calificativul „prin schingiuire”, prevăzut în rechizitoriu de art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal (red. 18.04.2002). Cu referire la argumentele recurentei privind încetarea procesului penal intentat în privința inculpatului Adam Ștefan în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea acestuia la răspundere penală, fiind încălcată inviolabilitatea domiciliului lui Adam Ștefan, Colegiul le consideră neîntemeiate și inadmisibile. În acest sens, instanța de apel corect a argumentat și întemeiat soluția, totodată concluzionînd, că „Din probele administrate și examinate în ședința de judecată, rezultă cu certitudine că inculpatul Adam Ștefan a realizat latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal (păstrarea munițiilor) și că din probele examinate și cercetate se concluzionează că, acuzarea pripit și neîntemeiat a reținut în seama inculpatului procurarea și purtarea muniției fără autorizația corespunzătoare, deoarece prin purtare se înțelege deplasarea muniției, ținând-o în brațe, pe spate, pe brâu, într-o geantă, borsetă, într-un ghiozdan, rucsac, iar prin procurare se înțelege obținerea în posesie a munițiilor, în urma unei tranzacții ilicite, oneroase sau gratuite. Nu sunt temeiuri de a admite versiunea că munițiile au fost plasate de către colaboratorii de poliție de vreme ce Adam Stela a relatat că fratele ei în trecut a făcut parte din Forțele Armate și că are grad militar de locotenent major, și nici unul din cei prezenți la momentul percheziției sau cercetări la fața locului, nu au făcut obiecții sau explicații referitor la acțiunile colaboratorilor de poliție, cu atât mai mult că una din surorile inculpatului lucra în cadrul Biroului Asociat de Avocați „Botanica”, fiind în cunoștință de cauză a jurisprudenței. Tot martorul Adam Stela cât și martorul Elmendorp Johannes Gerardes au declarat că în încăperile unde se păstrau munițiile se depozitau obiectele personale ale lui Adam Ștefan, ultimul arătând și că acces la odaie avea doar inculpatul”. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Adam Ștefan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal nu echivalează cu achitarea acestuia, de vreme ce vina lui în comiterea infracțiunii imputate este dovedită prin cumulul de probe nominalizate, și anume: procesul verbal de percheziție din 12.08.2007 (Vol. V, f.d. 147-148, Vol. I, f.d. 23-24), procesul verbal de cercetare la fața locului din 12.08.2007 (vol. V, f.d. 151-152, Vol. I, f.d. 29-30), raportul de expertiză balistică nr. 2235/2236/2237 din 21.08.2007 (Vol. I, f.d. 254-255, Vol. V, f.d. 36-37), declarațiile martorului Vergiliu Gurbulea (Vol. IV, f.d. 42-43, Vol. V; f.d. 115-117) declarațiile martorului Stoian Victor (Vol. V, f.d. 44-46, Vol. VI, 42 f.d. 118-122), declarațiile martorului Bolocan Igor (Vol. V, f.d. 48-49, Vol. VI, f.d. 123-124), declarațiile martorului Bosîi Ghenadie (Vol. V, f.d. 50-51, Vol. VI, f.d. 127), declarațiile martorului Elmendorp Johannes Gerardes (Vol. I, f.d. 153, Vol. V, f.d. 47, vol. VI, 128-132). În acest sens, Colegiul penal menționează, că instanța de apel corect l-a recunoscut vinovat și a încadrat acțiunile inculpatului Adam Ștefan în prevederile art. 290 alin. (1) Cod penal, în conformitate cu modificările operate în Codul penal la 18 decembrie 2008 prin Legea nr. 277-XVI, fiind exclusă circumstanța agravantă a componenței de infracțiune prevăzută la art. 290 alin. (2) lit. a) Cod penal. Totodată, potrivit art. 60 Cod penal, art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel just a ajuns la concluzia de a înceta procesul penal intentat în privința lui Adam Ștefan în baza art. 290 alin. (1) Cod penal în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală, deoarece fapta incriminată în baza acestui articol a fost comisă de către inculpat la 12 august 2007, astfel au expirat cei 5 ani prevăzuți de legea penală, iar termenul de prescripție nu a fost întrerupt sau suspendat. Referindu-se la motivele invocate, precum că inculpatul Adam Ștefan are alibi, confirmat prin probe, Colegiul penal consideră, că instanța de apel corect și convingător a respins aceste motive prin argumentele invocate în decizia adoptată (Vol. X, f.d. 215-216), făcînd trimitere și la interceptarea apelurilor telefonice, precum și declarațiile martorilor Braga Sergiu, Neaga Sergiu și Holban Dorin, angajați ai Î.M. „Orange-Moldova”, care convingător au combătut motivul de alibi, plus mai sunt descrise în decizia atacată probe incontestabile, care indică univoc prezența inculpatului Adam Ștefan la locul comiterii infracțiunii, cum sunt urmele de la dinți - mușcătură și de la degete de pe mîini, depistate în apartamentul victimei. Referitor la nesigilarea și neîmpachetarea mostrelor – urmelor, Colegiul penal invocă, că mostrele – urmele au fost împachetate în pachete (Vol. III, f.d. 16, Vol. I, f.d. 9-22), dar despre sigilare nu-i indicat în procesele verbale, dar art. 131 Cod de procedură penală, prevede sigilarea și împachetarea obiectelor nu obligatoriu, dar pe cît e posibil și necesar. Astfel nu se poate dispune inadmisibilitatea acestor probe. Motivul invocat, că nu a fost ridicată mostra – dinților inculpatului Adam Ștefan nu poate fi acceptat, fiindcă el contravine procesului-verbal de ridicare a mostrelor (Vol. III, f.d. 16), inclusiv a dinților de la inculpatul Adam Ștefan. La fel, Colegiul penal consideră, că instanța de apel corect a motivat în decizia adoptată (Vol. X, f.d. 213-214) și depistarea firelor de păr la victimă între degete, care nu aparțin inculpaților, dar ar aparține la alte persoane neidentificate de organele de urmărire penală. Acest motiv nu poate duce la achitarea inculpatului Adam Ștefan, fiindcă există alte probe descrise în decizia atacată, care confirmă vina inculpatului Adam Ștefan. 43 Prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de avocata Balan Angela în numele inculpatului Adam Ștefan, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Zadoinov Roman în numele inculpaților Repeșcu Adrian, Repeșco Constantin și de către avocatul Balan Angela în numele inculpatului Adam Ștefan împotriva sentinței Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 17 iulie 2008 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2013, în cauza penală privindu-i pe Adam Ștefan Gheorghe, Repeșcu Adrian Constantin, Repeșco Constantin Constantin, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 05 februarie 2014. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Nicolaev Ghenadie 44