1ra-1138/2014 — art. 309-1 al. 3 lit. c, 90 CP

1ra-1138/2014 — art. 309-1 al. 3 lit. c, 90 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-1138/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

(dispozitiv)

30 septembrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ion Guzun,

Judecători – Petru Moraru, Oleg Sternioală, Sveatoslav Moldovan, Dumitru Mardari,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul

Serghei Chiosa în numele inculpaților Golban Cătălin și Jora Alexandru, împotriva

sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 martie 2009 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2014, în cauza penală privindu-i pe,

Golban Cătălin Iulian, născut la 21 iunie 1978, originari din r-ul.

Drochia, s. Sofia, domiciliat mun. Chișinău str. Hristo Botev 25,

:

ap.69;

și

Jora Alexandru Timofei, născut la 03 mai 1986 originar și

domiciliat în mun. Chișinău, str. Sarmisegetuza 96, ap. 58.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Instanței de fond din 07.11.2007 -pînă la 10.03.2009;

Instanței de apel din 16.06.2009 - până la 09.11.2009;

Instanței de recurs din 11.03.2010 - până la 25.05.2010;

Instanței de apel din 03.08.2010 - până la 21.12.2010;

Instanței de recurs din 11.05.2011 - până la 05.07.2011;

Instanței de apel din 20.0S.2011 - până la 04.05.2012;

Instanței de recurs din 08.10.2012 - până la 27.11.2012;

Instanței de apel din 22.01.2013 - până la 03.03.2014;

Instanței de recurs din 27.05.2014 - până la 30.09.2014.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Code de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, asupra recursului,

C O N S T A TĂ:

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10 martie 2009, Golban

Cătălin a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin.

(1), 332 alin. (1) Cod penal, din motivul că fapta lui nu întrunește elementele

infracțiunii.

Tot Golban Cătălin a fost condamnat în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c), 90 Cod

penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne pe un termen de 3 ani, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.

Jora Alexandru a fost condamnat în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c), 90 Cod penal la

5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne pe un termen de 3 ani, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probă de 3 ani.

În fapt, instanța de fond a constatat că:

„inculpații Golban Cătălin și Jora Alexandru, activînd în calitate de ofițeri

operativi de sector la sectorul de poliție nr.7 al Comisariatului de Poliție sect. Botanica

1

mun. Chișinău al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău, avînd statut de

ofițeri de urmărire penală, fiind astfel persoane cu funcție de răspundere, la 20

noiembrie 2006, aflîndu-se în exercițiul funcției autoritare și folosindu-se în mod abuziv

de împuternicirile atribuite de lege, suspectîndu-l pe cet. Buzilo Serghei, domiciliat în

mun. Chișinău, str. Cuza Vodă 17/4, ap.83, precum că a participat la comiterea unui

furt din ghereta amplasată pe str. Zelinschi, 20 mun. Chișinău, l-au citat la sectorul de

poliție nr.7 al CPs Botanica mun. Chișinău situat pe str. Trandafirilor 13/3, mun.

Chișinău.

În aceeași zi, aproximativ la ora 17.00, cet. Buzilo Serghei s-a prezentat la

sectorul de poliție nr.7 al CPs Botanica mun. Chișinău unde inculpații Golban Cătălin

și Jora Alexandru, acționînd de comun acord, în scopul de a obține de la cet. Buzilo

Serghei mărturii de recunoaștere a vinei în săvîrșirea infracțiunii de furt, i-au provocat

dureri și suferințe psihice și fizice acestuia, manifestate prin provocarea în mod

intenționat a unor lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului.

După aceasta, fiind întocmit proces-verbal de reținere în privința cet. Buzilo

Serghei, el a fost transportat la Comisariatul de Poliție Botanica, mun. Chișinău, unde

în incinta comisariatului de poliție în continuare a fost maltratat de către inculpații

Golban Cătălin și Jora Alexandru. În rezultatul acțiunilor violente fizice și psihice cu

caracter de tortură ale inculpaților, cet. Buzilo Serghei, conform raportului de

expertiză medico-legală nr. l457/D din 03 iulie 2008, i-au fost cauzate vătămări

corporale medii sub formă de echimoze în masivul facial, toracal, pe ambele fesiere și

coapse la fel fractura închisă fragmentată a fibulei în locul talo-crural. Leziunile

menționate au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice repetate a unor obiecte dur

contodenet, cu suprafața de interacțiune limitată sub formă alungită.

Tot Golban Cătălin, se învinuiește în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 327

al. 1 CP RM, adică abuz de serviciu, folosirea intenționată de către o persoană cu

funcție de răspundere a situației de serviciu în interese personale, ce a cauzat daune în

proporții considerabile intereselor publice și anume pentru aceea că, deținînd funcția

de inspector de sector la sectorul de poliție nr.7 al Comisariatului de Poliție sect.

Botanica mun. Chișinău al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău, avînd

statut de ofițer de urmărire penală, fiind astfel persoană cu funcție de răspundere,

căreia i s-au acordat prin numire drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor

autorității publice, a comis abuz de serviciu și fals în acte publice în următoarele

circumstanțe. La 08.09.2006, Golban Cătălin, activînd în calitate de inspector de sector

la sectorul de poliție nr.7 al CPs Botanica al CGP mun. Chișinău, fiind astfel persoană

cu funcție de răspundere, a folosit intenționat situația sa de serviciu în interese

personale, în scopul sporirii artificiale a indicelui personal de activitate și anume în

scopul majorării numărului contravențiilor administrative depistate de el, stabilind cu

certitudine că directorul ÎMGFL nr.2 Goncearenco Anatolie nu a primit sesizări de la

CPs Botanica mun. Chișinău și respectiv nu s-a constatat existența unei contravenții

administrative, în temeiul atribuției funcției pe care o deținea, a întocmit în privința

directorului ÎMGFL nr.2 Goncearenco Anatolie, în lipsa acestuia, procesul-verbal nr.

12502 cu privire la contravenția administrativă prevăzută de art. 174/9 CCA RM, în

care a indicat date vădit denaturate precum că „cet. Goncearenco Anatolie, la data de

08.09.2006, fiind directorul ÎMGFL nr.2 din str. Trandafirilor, 29/1, nu a dat răspuns

în scris la prezentările adresate pe neajunsurile depistate de organele de poliție”,

introducînd astfel intenționat în acest proces-verbal date vădit false și ulterior a

2

expediat acest material administrativ cu conținut fals în instanța de judecată pentru

examinare în fond.

Tot Golban Cătălin, se învinuiește în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.332

al. 1 CP al RM, adică falsul în acte publice, înscrierea de către o persoană cu funcție de

răspundere în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvîrșite din interese

personale și anume pentru faptul că activînd în calitate de inspector de sector la

sectorul de poliție nr.7 al Comisariatului de Poliție sect. Botanica mun. Chișinău al

CGP mun. Chișinău, fiind astfel persoană cu funcție de răspundere, a folosit intenționat

situația sa de serviciu în interese personale, în scopul majorării artificiale a indicelui

personal de activitate și anume în scopul majorării numărului contravențiilor

administrative depistate de el, la 08.09.2006 stabilind cu certitudine că directorul

ÎMGFL nr.2 Goncearenco Anatolie nu a primit sesizări de la CPs Botanica al CGP

mun. Chișinău și respectiv nu s-a constatat existența unei contravenții administrative,

presupunînd că aceasta va influența la sporirea indicelui personal de activitate în

domeniul contracarării acțiunilor ilegale ale cetățenilor, acționînd în asemenea mod în

interese personale și urmărind scopul sporirii artificiale a numărului de contravenții

administrative din sectorul său de activitate, a întocmit în privința directorului ÎMGFL

nr.2 Goncearenco Anatolie, în lipsa acestuia, procesul-verbal nr. 12502 cu privire la

contravenția administrativă prevăzută de art. 174/9 CCA RM în care a indicat date

vădit denaturate precum că „cet. Goncearenco Anatolie la data de 08.09.2006, fiind

directorul ÎMGFL nr.2 din str. Trandafirilor,29/1 nu a dat răspuns în scris la

prezentările adresate pe neajunsurile depistate de organele de poliție”, introducînd

astfel intenționat în acest proces-verbal date vădit false și ulterior a expediat acest

material administrativ cu conținut fals în instanța de judecată pentru examinare în fond.

Instanța de judecată conchide că în cadrul examinării cauzei penale nu s-a

confirmat faptul că partea vătămată S. Buzilo a fost maltratat fizic, cu folosirea unor

instrumente speciale de tortură și a altor obiecte adaptate în acest scop, de către

inculpații Golban Cătălin și Jora Alexandru. Din acest motiv instanța a ajuns la

concluzia de a exclude din învinuire semnul calificativ prevăzut de lit. e) al.(3) art.

309/1 CP RM - folosirea unor instrumente speciale de tortură și a altor obiecte

adaptate în acest scop. La această concluzie instanța de judecată a ajuns reieșind din

faptul că atît din declarațiile inculpaților Golban Cătălin, cît și din certificatele

eliberate de către șeful Biroului Servicii și Logistică a CPs Botanica, V.Cernăuțan,

urmează că colaboratorii de poliție Golban Cătălin și Jora Alexandru nu au fost dotați

cu mijloace speciale (baston de cauciuc, cătușe, mască antigaz).

Nefiind constatate în ședința de judecată probe incontestabile ale dovedirii

interesului personal a lui Golban Cătălin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327

alin. (1) CP al RM, adică a abuzului de serviciu, folosirea intenționată de către o

persoană de răspundere a situației de serviciu, în interese personale, ce a cauzat daune

în proporții considerabile intereselor publice și ale unei persoane fizice, precum și a

infracțiunii în baza art.332 alin. (1) CP RM, adică falsul în acte publice, acțiuni

manifestate în înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere în documentele

oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvîrșite din interese personale, ținînd cont de

faptul că acuzarea de stat se bazează pe unele probe neconcludente și contradictorii cu

alte probe, divergențele existente nu au fost înlăturate și, tratînd toate contradicțiile și

dubiile în favoarea inculpatului, instanța de judecată consideră că inculpatul Golban

Cătălin urmează a fi achitat în baza art. art. 327 alin.(1), art.332 alin. (1) Cod Penal al

RM, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

3

La stabilirea pedepsei inculpaților Golban Cătălin și Jora Alexandru în baza art.

309/1 al.(3) lit. c) CP RM, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul Golban Cătălin să fie condamnat în

baza art. 309/1 alin. (3) lit. lit. c), e), 327 alin. (l) și art. 332 alin. (l), 84 Cod Penal, la 8

ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani.

Inculpatul Jora_Alexandru să fie condamnat în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c), e)

Cod Penal, la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 4 ani.

Apelantul a invocat că probele prezentate dovedesc integral vinovăția inculpaților

pe toate capetele de acuzare, iar pedeapsa aplicată acestora, fiind prea blîndă, este

inadecvată faptelor comise de ei și nu va atinge scopul pedepsei penale privind

restabilirea echității sociale și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni.

2.1. Apel a declarat și inculpatul Golban Cătălin, solicitînd casarea parțială a

sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitat

integral.

El a specificat că nu a aplicat forță fizică față de Buzilo Serghei, că acesta, fiind

reținut și avînd intenția de a se ascunde de urmărirea penală a sărit de la etajul doi al

sectorului de poliție nr. 7 Botanica, cauzîndu-și leziunile corporale indicate în

rechizitoriu.

2.2. Condamnatul Jora Alexandru la fel a declarat apel, în care a optat pentru

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie

achitat.

El a specificat că nu se afla în incinta sectorului de poliție cînd au avut loc

evenimentele respective, iar reținerea ulterioară a bănuitul în apropierea sectorului de

poliție nr. 7, după ce acesta a evadat, nu poate fi calificată ca o infracțiune de tortură.

2.3. Și partea vătămată Buzilo Serghei a declarat apel, în care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărîri prin care

inculpații să fie condamnați conform învinuirii formulate la pedeapsă sub formă

de închisoare.

A menționat că, pedeapsa stabilită inculpaților este prea blîndă, că instanța n-

a ținut cont de gravitatea infracțiunii comise de ei, omițînd faptul că aceștia au folosit

instrumente speciale de tortură și anume bastonul de cauciuc, masca antigaz, el fiind

lovit și cu un scaun de fier.

apelurile au fost respinse și menținută sentința.

Instanța de apel a relevat, că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și

întemeiată.

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Recurentul a invocat că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor

invocate de procuror în apel.

4

4.1. Au declarat recurs ordinar și ambii condamnați, solicitînd casarea deciziei

nominalizate, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărîri, prin care să fie achitați,

menționînd că, vinovăția lor nu a fost legal dovedită.

admise, casată decizia atacată și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a reținut că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate de apelanți, în special, referitor la lipsa de motivare a sentinței

pronunțată în primă instanță.

Mai mult, motivarea concluziei instanței de apel este sumară și incompletă, fără a

fi stabilite temeiurile de fapt și de drept, care au dus la respingerea apelurilor declarate.

apelurile procurorului, părții vătămate ca nefondate și a admis apelurile ambilor

inculpați, a casat sentința în partea condamnării lor pe art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal

și pronunțat o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Golban Cătălin și Jora Alexandru au fost achitați de sub învinuirea săvîrșirii

infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din motivul că fapta lor nu

întrunește elementele infracțiunii.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a constatat că versiunea părții vătămate precum că el a fost

maltratat de către inculpați cu un baston de cauciuc, pe diferite părți ale corpului și lovit

cu un scaun din fier, după ce i-a fost îmbrăcată pe cap masca antigaz, contravine

probelor administrate.

și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a relatat că instanța de apel nu a verificat toate probele examinate de

prima instanță și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar soluția

adoptată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

admis, casată decizia atacată și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a reținut că instanța de apel superficial și unilateral a cercetat

probele, fără a se pronunța asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, deși

acesta invocă probe concrete, care confirmă vinovăția inculpaților de săvîrșirea

infracțiunilor incriminate.

respins apelul părții vătămate ca fiind nefondat, a fost admis parțial apelurile

procurorului și a inculpatului Golban Cătălin și integral apelul inculpatului Jora

Alexandru, casînd sentința, rejudecînd cauza și pronunțînd o nouă hotărîre, potrivit

ordinii stabilite pentru prima instanță.

Golban Cătălin și Jora Alexandru au fost achitați de sub învinuirea săvîrșirii

infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, din motivul că fapta nu a

fost comisă de inculpați.

Procesul penal în privința lui Golban Cătălin pe art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod

penal a fost încetat, în legătură cu expirarea termenului de prescripție, în temeiul art. 60

alin. (1) lit. b) Cod penal și art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Instanța a constat că:

5

„va adopta o nouă hotărîre de achitare a ambilor inculpați pe art. 309/1 alin. (3)

lit. c) Cod penal, fiindcă pe parcursul judecării cauzei nu au fost prezentate probe ce ar

demonstra vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate în această parte.

Concluziile primei instanțe sunt neconvingătoare, contravin circumstanțelor

cauzei și nu demonstrează vinovăția inculpaților.

Organul de urmărire penală nu a verificat declarațiile părții vătămate Buzilo S.

referitor la faptul, că el a fost mai întîi maltratat de către colaboratorul de poliție cu

gradul maior, care 1-a lovit cu bastonul de cauciuc peste diferite părți ale corpului de

mai multe ori, adică nu de inculpați.

Chiar instanța de fond a exclus din învinuirea inculpaților capătul de învinuire ce

ține de aplicarea de către inculpați a bastoanelor de cauciuc, măștii antigaz, cătușelor,

scaunului și nu a indicat aplicarea acestora nici în partea descriptivă a sentinței.

Organul de urmărire penală nu a înlăturat dubiile apărute pe de o parte în

legătură cu declarațiile părții vătămate, precum că i-a fost fracturat piciorul de la

loviturile aplicate cu scaunul peste picior de către inculpați și pe de altă parte

concluziile expertului în Rapoartele de expertiză medico-legală nr. 1457/D din

03.07.2008 și nr. 552/D din 12.03.2008 conform cărora - fractura fragmentară a fibulei

în loc talo-crural a fost cauzată prin precipitarea corpului de la înălțime (f.d. 93, 94,

96, 97 vol. 2).

Declarațiile părții vătămate Buzilo S. sunt contradictorii, fiindcă în primele

explicații și declarații (f.d. 20, 33, 54, vol. 2 ) el nu pomenește nimic despre aplicarea

cătușelor, a măștii antigaz, dar numai la audierea în calitate de parte vătămată la data

de 08.04.2008, adică peste mai mult de un an și cinci luni el a declarat despre faptul, că

a fost maltratat cu încătușarea mîinilor în cătușe, cu aplicarea măștii antigaz, iar la

audierea din 10.04.2008 a adăugat, că a fost maltratat cu bastonul de cauciuc, cu

scaunul (f.d. 60-63 vol. 2).

Declarațiile părții vătămate Buzilo S., ale martorilor Murzacovschi Iulia, Saga

Vitalie sunt îndoielnice și sub aspectul, că ei au vocația și sunt predispuși la înscenarea

faptelor ceia ce rezultă și din faptul înscenării de către ei a furtului bunurilor din

ghereta amplasată pe strada Zelinschi, mun. Chișinău, pentru care au și fost reținuți,

iar ulterior condamnați.

Analizînd declarațiile inculpaților, martorilor apărării și rapoartele de expertiză

susmenționate, Colegiul penal conchide, că o parte din vătămările corporale depistate

la S. Buzilo, inclusiv fractura fragmentară a fibulei în loc talo-crural au fost cauzate

acestuia la căderea de la etajul doi a sectorului de poliție nr. 7 al CPs Botanica, iar o

parte din echimoze puteau fi cauzate și în incinta poliției de persoane, care urmează a fi

stabilite, inclusiv de persoana cu gradul maior la care a indicat S. Buzilo”.

decizii, doar în partea achitării inculpaților pe art. 309/1 alin. (3) lit. c), e) Cod penal, și

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, de către un alt complet de judecată.

Recurentul a invocat că:

„potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii.

Acuzarea consideră că în cazul dat s-a constatat cu certitudine că partea vătămată

S. Buzilo, aflîndu-se de la 20.11.2006 sub controlul poliției a fost supus unui tratament

6

inuman din partea inculpaților Golban Cătălin și Jora Alexandru, fiindu-i provocate în

mod intenționat leziuni corporale cu scopul de a obține de la acesta declarații în

vederea recunoașterii vinovăției sale în comiterea unei infracțiuni.

Instanța de apel la baza deciziei de achitare s-a axat pe declarațiile inculpaților,

fără a lua în considerație probele prezentate de partea acuzării care au fost cercetate în

instanța de fond.

Instanța de apel, încălcind prevederile art.436 alin.(2) Cod de procedură penală,

care stipulează că pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sînt

obligatorii în măsură în care situația de fapt rămîne cea care a existat la soluționarea

recursului, n-a îndeplinit indicațiile instanței de recurs”.

2012, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casează parțial decizia Curții

de Apel Chișinău din 04 mai 2012, în partea privind respingerea apelului părții vătămate

Serghei Buzilo, admiterii apelurilor ambilor inculpați, neadmiterea integrală a apelului

procurorului, casării sentinței în partea condamnării inculpaților pe art. 309/1 alin. (3)

lit. c), e) Cod penal, achitarea inculpaților Golban Cătălin Iulian și Jora Alexandru

Timofei de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 309/1 alin. (3) lit. c), e)

Cod penal și dispoziția reluării urmăririi penale de către procuror în vederea identificării

făptuitorului infracțiunii. Dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Pentru a se pronunța instanța de recurs a menționat că, instanța de apel nu a

soluționat, în conformitate cu rigorile legii, fondul cauzei și a apelurilor de pe rol, și a

adoptat o hotărîre, care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

Astfel, rejudecînd cauza potrivit regulilor generale, potrivit părții descriptive a

deciziei atacate, instanța de apel nu a indicat învinuirea pe baza căreia cauza în privința

inculpaților a fost trimisă în judecată, nu a analizat și apreciat probele în raport cu

circumstanțele concrete incriminate inculpaților prin rechizitoriu.

Mai mult, instanța de apel și-a fondat concluziile pe probe necercetate în ședința

publică și neconsemnate în procesul verbal al acesteia, cum ar fi probele de la f.d. 33,

38-42, 54, 60-63, 96, 97 - v. 2.

Totodată, ea nu a verificat toate probele examinate de prima instanță, or acestea,

fiind incluse în procesul verbal al ședinței instanței de fond și în sentință, nu se regăsesc

și în procesul verbal al ședinței instanței de apel, cît și în decizia atacată.

Pe lîngă aceasta, în descriptivul deciziei sale, instanța de apel a indicat că:

„analizînd declarațiile inculpaților, martorilor și rapoartelor de expertiză...,

declarațiile părții vătămate Buzilo S., ale martorilor Murzacovschi Iulia, Saga Vitalie

sunt îndoielnice..., probele prezentate și cercetate de instanța de fond în condițiile legii

nu demonstrează cauzarea leziunilor corporale lui Buzilo S. de către inculpați”, însă în

hotărîrea nominalizată lipsește cu desăvîrșire analiza propriu-zisă a probelor și

circumstanțelor cauzei. Conținutul deciziei respective atestă într-un mod evident că

instanța de apel nu a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor.

fost admisă cererea părții vătămate Serghei Buzilo de retragere a apelului declarat

împotriva sentinței și încetată procedura de apel.

Au fost respinse, ca nefondate, apelurile inculpaților Golban Cătălin Iulian și Jora

Alexandru Timofei, declarate împotriva sentinței.

7

A fost admis apelul procurorului, casată sentința în partea numirii pedepsei pe art.

3091 alin.(3), lit. c) Codul penal și pronunță o nouă hotărîre, prin care: Golban Cătălin

Iulian și Jora Alexandru Timofei au fost condamnați în baza art. 3091 alin.(3), lit. c)

Codul penal (în redacția legii din 30.06.2005) sub formă de închisoare pe un termen de

cîte 5 ani fiecăruia, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul MAI pe un

termen de cîte 3 ani fiecăruia, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip

semiînchis.

Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, consideră fondată concluzia

instanței de fond cu privire la excluderea semnului calificativ prevăzut de lit. e) alin.(3)

art.3091 Codul penal - folosirea unor instrumente speciale de tortură și a altor obiecte

adaptate în acest scop, deoarece s-a constatat cu certitudine că partea vătămată Buzilo

Serghei a fost torturat de inculpații Golban Cătălin și Jora Alexandru în circumstanțele

sus-indicate, aplicând lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite regiuni ale corpului,

iar apelurile inculpaților Golban Cătălin și Jora Alexandru sunt nefondate și se resping.

Astfel, instanța de apel a conchis că, întreaga sistemă de probe enumerate și

apreciate de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul comiterii de către

inculpații Golban Cătălin și Jora Alexandru a infracțiunii prevăzute de art.3091 alin.(3),

lit. c) Cod penal (în redacția legii din 30.06.2005) - Tortura, adică provocarea în mod

intenționat a unei dureri puternice, fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a obține

de la această persoană mărturisiri, durere provocată de o persoană cu funcție de

răspundere, cu calificativul de mai multe persoane.

La o așa concluzie instanța de apel a ajuns pe motiv că, prin Legea nr. 252 din

08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012 a fost abrogat art. 3091 Cod penal, fiind totodată

modificate și completate un șir de acte legislative, avînd ca scop intensificarea activității

și ridicarea eficienței în combaterea torturii, printre ele și Codul penal al Republicii

Moldova.

Tot, prin această Lege a fost introdus art. 1661 Cod penal - Tortura, tratamentul

inuman sau degradant.

În consecință, tortura, precum este speța dată, după modificările operate în Codul

penal prin Legea nr. 252 nu a fost decriminalizată, în continuare fiind pasibile de

pedeapsă penală faptele prejudiciabile comise de către colaboratorii de poliție, în baza

art. 1661 Cod penal.

La modificarea Legii penale s-a ținut cont, că Codul penal al Republicii Moldova

conține un șir de prevederi aplicabile persoanelor cu funcții de răspundere, acuzați că ar

fi recurs la tortură sau maltratare. Astfel, această modificare a exclus posibilitatea

recalificării acțiunilor de tortură, prevăzute art.3091 alin.(3), lit. c) Cod penal la

prevederile art. 1661 Cod penal - Tortura, tratamentul inuman sau degradant, fapt

negativ menționat de CEDO în hotărîrile Valeriu și Nicolae Roșea și Pădureț contra

Moldovei. Din aceste motive a fost abrogat art.3091 Cod penal și nicidecum fapta nu a

fost decriminalizată.

Prin urmare, avînd în vedere că Legea nr. 252 din 08.11.12 nu conține careva

prevederi, care ar înlătura caracterul infracțional al faptei, care ar ușura pedeapsa ori în

alt mod ar ameliora situația persoanei care a comis infracțiunea, aceasta nu are efect

retroactiv în speța dată, și acțiunile subiecților infracțiunilor care cad sub incidența legii

în cauză, urmează a fi calificate, potrivit prevederilor art. 8 Cod penal, în baza legii

penale în vigoare la dată săvîrșirii infracțiunii.

8

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, sancțiunea prevăzută de

art. 3091 alin.(3), lit. c) Cod penal (în redacția legii din 30.06.2005) prevedea o pedeapsă

cu închisoare de la 5 la 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de

a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, pe cînd sancțiunea art. 1661

alin. (4) lit. c), d) Cod penal (red. 08.11.2012 ) în care ar urma reîncadrarea corectă a

faptelor comise de inculpat prevede o pedeapsă cu închisoare de la 8 la 15 ani cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe

un termen de la 10 la 15 ani.

Totodată instanța de apel a considerat că, la pronunțarea sentinței instanța de fond

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că Golban

Cătălin trebuie să fie achitat pe art. art.327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, din motiv

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală și care au fost corect apreciate, respectîndu-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, nici una din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în ședința

instanței de fond și de apel nu confirmă vina inculpatului Golban Cătălin în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. art.327 alin.(1), 332 alin.(1) Cod penal:

Mai mult ca atît, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, prin decizia sa din 27

noiembrie 2012 a dispus rejudecarea cauzei doar în privința învinuirii inculpaților C.

Golban și A. Jora pe art. 3091 alin. (3) lit. c) și e) Cod penal.

Alexandru, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, solicită casarea hotărîrilor instanțelor inferioare, cu pronunțarea unei hotărîri de

achitare în privința lui Golban Cătălin și Jora Alexandru din lipsa componenței de

infracțiune și fiindcă fapta nu a fost săvîrșită de ei. Avocatul în motivarea recursului a

menționat că, instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, la fel

fiind greșit apreciate elementele de fapt constatate la cauza penală, vinovăția

inculpaților nefiind legal dovedită, motivarea deciziei este unilaterală deoarece nu a fost

luate în considerație depozițiile martorilor apărării ci a acuzării.

invocate, Colegiul penal lărgit conchide respingerea acestuia ca inadmisibil din

următoarele motive.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de

procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5)

Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens.

În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, apărătorul a invocat în

drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat asupra

căror motive concrete din apelul apărătorului nu s-ar fi pronunțat instanța de apel,

omițîndu-se totalmente motivarea ilegalității deciziei contestate în acest sens, cu

indicarea unor concrete erori în aspectul vizat.

9

Rezultă, că recursul apărătorului nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de

recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul apărătorului cu

circumstanțe în fapt și în drept, care ar justifica acest recurs.

Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decît interesele legii

Recurentul mai invocă că, instanța de apel incorect a apreciat probele prezentate de

apelant care infirmă vinovăția inculpaților în cele incriminate.

Motivele aduse de către autorul recursului, referitor la dezacordul cu aprecierea

probelor de către instanța de apel, ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei

pentru recurs stipulate în art. 427 Cod de procedură penală. La etapa recursului ordinar

instanța de recurs nu efectuează un control asupra fondului cauzei, ci verifică aplicarea

corectă a normelor de drept material și de procedură față de faptele constatate de

instanța de fond ori, după caz, de instanța de apel. Această verificare se efectuează

numai în limita temeiurilor formulate în recurs.

Curtea Europeană, în cauza (Balliu vs. Albania, 74727/01), a reiterat că ,, …

admisibilitatea probelor este în primul rînd reglementat de normele de drept intern și ea,

de regulă, este de competența instanțelor naționale să aprecieze mijloacele de probă

administrate în fața lor. Așadar, conform Convenției, Curtea trebuie mai degrabă să

stabilească, dacă procesul în ansamblul său –inclusiv modul în care mijloacele de probă

au fost luate – au fost echitabile”.

Colegiul remarcă faptul că, în speță, conținutul probelor și valoarea lor probatorie

este detaliat analizată în textele sentinței și deciziei.

Temei de a pune la îndoială veridicitatea probelor și concluziilor instanțelor nu s-

au stabilit. Totodată, Colegiul penal menționează că, argumentele invocate în recursul

avocatului au fost deja obiect de judecare în instanța de apel, iar aceasta respectînd

prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, iar careva noi argumente în recurs procurorul nu a indicat.

Mai indică recurentul că, instanța de apel incorect a calificat acțiunile inculpaților

conform art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, ori la momentul luării deciziei, prin Legea

nr. 252 din 08.11.2012, articolul dat a fost abrogat, fapt ce duce la încetarea procesului

penal.

Colegiul reiterează că, în acest sens, criticile aduse de recurent nu pot fi admise și

urmează a fi respinse din următoarele considerente.

La momentul comiterii infracțiunilor, acțiunile inculpaților au for calificate

conform prevederilor art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, ca tortura, adică provocarea în

mod intenționat a unei dureri puternice, fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a

obține de la această persoană mărturisiri, durere provocată de o persoană cu funcție de

răspundere, cu calificativul de mai multe persoane.

Ulterior, prin Legea nr. 252 din 08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012 a fost

abrogat art. 3091 Cod penal, fiind totodată modificate și completate un șir de acte

legislative, având ca scop intensificarea activității și ridicarea eficienței în combaterea

torturii, printre ele și Codul penal al Republicii Moldova.

Tot, prin această Lege a fost introdus art. 1661 Cod penal - Tortura, tratamentul

inuman sau degradant.

Prin urmare, tortura, precum este speța dată, după modificările operate în Codul

penal prin Legea nr. 252 nu a fost decriminalizată, în continuare fiind pasibile de

10

pedeapsă penală faptele prejudiciabile comise de către colaboratorii de poliție, în baza

art. 1661 Cod penal.

Avînd în vedere că sancțiunea art. 1661 alin. (4) lit. c), d) Cod penal, introdus prin

Legea sus menționată, prevede o pedeapsă mai aspră decît sancțiunea art. 3091 alin. (3)

lit. c) Cod penal, acțiunile inculpaților urmează a fi calificate conform Legii penale la

momentul săvîrșirii faptei, ori conform art. 10 alin. (2) Cod penal - legea penală care

înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvîrșirea unei

infracțiuni nu are efect retroactive.

În așa fel, acțiunile inculpaților corect au fost apreciate, respectându-se prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar și, potrivit legii, se impune respingerea recursului ca inadmisibil, cu

menținerea hotărîrii atacate.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de avocatul Serghei Chiosa în

numele inculpaților Golban Cătălin și Jora Alexandru, împotriva sentinței Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din 10 martie 2009 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 03 martie 2014, în cauza penală privindu-i pe Golban Cătălin

Iulian, Jora Alexandru Timofei, cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Publicarea integrală la 21 octombrie 2014.

Președinte Ion Guzun

Judecători Petru Moraru

Oleg Sternioală

Sveatoslav Moldovan

Dumitru Mardari

11