1rh-3/2015 — 217 al.2, art.145 alin.2, 188 alin.3 CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 17 iulie 2008, au fost condamnați: Adam Ștefan în baza art. 42, 145 alin.(3) lit. f), h), i) Cod penal, la 20 ani închisoare; - în baza art. 42, 188 alin. (3) lit. c), d) Cod penal la 15 ani închisoare, cu amendă în mărime de 5000 unități convenționale; - în baza art. 290 alin. (2) lit. a) Cod penal la 5 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită definitiv pedeapsa de 25 ani închisoare, cu amendă în mărime 5000 unități convenționale, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Repeșcu Adrian în baza art. 42,145 alin. (3) lit. f), h), i) Cod penal la 15 ani închisoare; - în baza art. 42,188 alin.(3) lit. c), d) Cod penal la 13 ani închisoare, cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale; - în baza art. 217 alin.(2) Cod penal la 1 an închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită definitiv pedeapsa de 20 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Repeșco Constantin în baza art. 217 alin (2) Cod penal la 11 luni 5 zile închisoare. Repeșco Constantin a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 42, 145 alin.(3) lit. f), h), e) și art. 42, 188 alin. (3) lit. c), d) Cod penal, din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Adam Ștefan și Repeșcu Adrian, prin participație complexă au comis omorul cu premeditare, cu o deosebită cruzime, din interes material a cet. Filatova Natalia și au însușit bunurile proprietarului în proporții mari, prin tâlhărie, în următoarele circumstanțe: La 07 august 2007, Repeșcu Adrian și Adam Ștefan, s-au înțeles de a săvârși omorul cu premeditare a cet. Filatova Natalia, cu scopul sustragerii banilor și a bunurilor materiale în proporții mari, divizând între ei rolurile. La 09 august 2007, aproximativ la ora 1300, acționând conform planului elaborat și rolurilor ce le reveneau Repeșcu Ad. și Adam Șt., cu automobilul de model „Opel - Astra" cu n.î. E 560 AO, la volanul căruia se afla Repeșcu Ad., s-au deplasat la domiciliul cet. Filatova N. - apartamentul nr.109, din mun. Chișinău, str. 2 Cuza Vodă, 15/1, unde, sub un pretext inventat, prezentîndu-se drept colaboratori ai poliției, au pătruns în apartamentul indicat. Urmărind scopul său criminal, Repeșcu Ad. împreună cu Adam Șt. i-au pus pe mîini lui Filatova N. cătușele luate cu ei din timp, și au început să-i aplice multiple lovituri cu pumnii, cu pistolul de modelul „IWG" cu nr. 29878 și cu un cuțit de bucătărie, peste diferite părți ale corpului. De asemenea, pentru a învinge rezistența opusă de către victimă, Adam Șt. i-a produs cîteva mușcături pe fața postero-laterală al antebrațului stîng. În urma acțiunilor criminale ale lui Repeșcu Ad. și Adam Șt., părții vătămate Filatova N. i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză medico-legală nr.1621 din 13 august 2007, echimoze și excoriații în treimea inferioară a antebrațului stîng bilateral, ce se califică ca vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, plăgi tăiate în regiunea degetelor 3,4 ale mîinii stîngi și pe bărbie, ce se califică ca vătămări corporale ușoare, traumă cranio- cerebrală închisă cu fracturi înfundate și hemoragii subarahnoidale, plăgi contuze în regiunea falangelor mîinii dreapte cu zdrobirea oaselor, ce se califică ca vătămări corporale medii. Ulterior, cu o deosebită cruzime, cu un cuțit de bucătărie, Adam Șt. i-a aplicat victimei Filatova N. cîteva lovituri în regiunea gîtului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1621 din 13 august 2007, leziuni corporale grave, în urma cărora ultima a decedat pe loc. Apoi, Repeșcu Ad. și Adam Șt. au sustras de la cet. Filatova N. bani și bunuri materiale, în valoare totală de 22367, 9 lei. La 12 august 2007, în urma percheziției la domiciliul lui Ștefan și Stela Adam, situat în mun. Chișinău, bd. Decebal, 23, ap. 122, în geanta personală a lui Șt. Adam au fost depistate piesele unei grenade de tip „F-1", care potrivit raportului de expertiză nr. 2235/2236/2237 din 21.08.2007 constituie un focos de tip „UZRGM" și constituie muniție, fiind util pentru detonarea încărcăturii explozive a grenadelor. Tot la 12 august 2007, a fost efectuată cercetarea la fața locului la domiciliul temporar al lui Șt. Adam, din mun. Chișinău, str. Melestiul, 24/7, în incinta clădirii nefinisate a restaurantului „Amsterdam", în rezultatul percheziției, printre obiectele personale ale lui Șt. Adam, a fost depistată o cutie cu 50 de cartușe, care potrivit raportului de expertiză nr. 2235/2236/2237 din 21.08.2007 constituie muniții pentru arme de sport și de vânătoare cu țeava ghintuită, calibrul 5,6 mm, fiind utile pentru efectuarea tragerilor. Careva documente ce ar autoriza purtarea și păstrarea munițiilor depistate la Adam Șt. lipsesc. În perioada anului 2007, Repeșcu Ad. și Repeșco C. păstrau ilegal la domiciliul său temporar din mun. Chișinău, str. Florești, 33 „a", substanțe narcotice - „marijuana". La data de 11 august 2007, în cadrul percheziției efectuate la domiciliu printre obiectele personale ale lui Repeșcu Ad. și Repeșco C., a fost depistată și ridicată o cutie de chibrituri cu masă vegetală mărunțită de culoare verde, care, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 756, din 16.08.2007 reprezintă marijuana - substanță narcotică, cu masa de 2,84 g. De către organul de urmărire penală, Repeșco Constantin și Repeșcu Adrian au fost puși sub învinuire și pe art.217 alin. (2) Cod penal, pentru faptul că la 11 3 august 2007 în cadrul percheziției efectuate după comiterea infracțiunii de tîlhărie și omor pe cauza penală nr. 2007420861, printre obiectele personale ale fraților Repeșco Constantin și Repeșcu Adrian a fost depistată și ridicată o cutie de chibrituri cu masa vegetală de culoare verde, care, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 756 din 16 august 2007, reprezintă marijuana, substanță narcotică cu masa de 2,84 grame.

Împotriva sentinței au declarat apeluri procurorul, inculpații Repeșcu A., Repeșco C., Adam Șt. și avocatul ultimului Bobu Petru, care au solicitat: - acuzatorul de stat: casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - lui Adam Ștefan să-i fie stabilită pedeapsa în baza art. 290 alin. (2) lit. a) Cod penal, de 7 ani închisoare; în baza art. 42, 188 alin. (3) lit. c), d) Cod penal, de 15 ani închisoare, cu amendă în mărime de 5.000 unități convenționale; în baza art. 42, 145 alin. (3) lit. f), h), i) Cod penal, detențiune pe viață. Potrivit art. 84 Cod penal, pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, a-i aplica lui Adam Șt. detențiune pe viață, cu amendă în mărime de 5.000 unități convenționale, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. - lui Repeșcu Adrian să-i fie stabilită pedeapsa în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, de 3 ani închisoare, în baza art. 42, 188 alin. (3) lit. c), d) Cod penal, de 15 ani închisoare, cu amendă în mărime de 5.000 unități convenționale, în baza art. 42, 145 alin. (3) lit. f), h), i) Cod penal, detențiune pe viață. Conform art. 84 Cod penal, definitiv de stabilit pedeapsa detențiune pe viață, cu amendă în mărime de 5000 unități convenționale, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. - lui Repeșco Constantin să-i fie stabilită pedeapsa în baza art. 42, 145 alin. (3) lit. f), h), i) Cod penal, de 21 ani închisoare, în baza art. 42, 188 alin. (3) lit. c), d) Cod penal, de 13 ani închisoare, cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale, iar în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, de 3 ani închisoare. În temeiul art. 84 Cod penal, prin cumulul parțial, să-i fie stabilită o pedeapsă definitivă de 25 ani închisoare, cu amendă în mărime de 3000 unități convenționale, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Acuzatorul de stat a menționat că declarațiile inculpaților Repeșcu A., Repeșco C. și Adam Șt. sînt contradictorii și depuse în scopul eschivării de la pedeapsa penală. Instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpaților nu a ținut cont de faptul că ultimii au comis o infracțiune excepțional de gravă, de persoana celor vinovați, de motivul care i-a determinat la săvîrșirea infracțiunii, de circumstanțele cauzei care agravează răspunderea acestora, în scopul stabilirii unor pedepse echitabile potrivit principiului individualizării pedepsei, precum și în vederea atingerii scopului pedepsei, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților. - inculpatul Repeșcu A.: casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, de achitare, invocînd că la pronunțarea sentinței de condamnare instanța de judecată a dat o apreciere greșită probelor acumulate în cauză, și anume, declarațiilor martorilor Panaghiu V. și Solovei E., precum și neîntemeiat a refuzat audierea martorului Gh. Tăut. Depozițiile sale și ale celorlalți coinculpați au fost 4 depuse cu aplicarea torturii și maltratărilor, iar la baza sentinței de condamnare au fost puse probe obținute cu încălcarea Codului de procedură penală. - inculpatul Repeșco C.: casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să fie achitat pe art. 217 alin. (2) Cod penal, deoarece sentința este ilegală, bazată pe probe ce au fost dobîndite cu încălcarea procedurii penale, fiind întemeiată doar pe declarațiile colaboratorilor de poliție, fără a da o apreciere corectă celorlalte probe acumulate. A mai menționat, că el nu s-a aflat la evidența medicului narcolog și nu există temeiuri de a presupune că pachețelul de marijuana, depistat în urma percheziției, îi aparține lui sau lui Repeșcu Adrian. - avocatul Bobu P. în numele inculpatului Adam Șt. și inculpatul Adam Șt.: casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care Adam Șt. să fie achitat, din motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. În motivarea solicitării a menționat că la baza sentinței de condamnare au fost puse depozițiile lui Repeșcu Ad., care au fost depuse de către acesta sub presiunea colaboratorilor de poliție, iar probele acumulate în cauză au fost dobîndite cu multiple încălcări a legislației de procedură penală. A menționat, că colaboratorii de poliție au fost audiați în calitate de martori contrar prevederilor art. 90 alin. (3) Cod de procedură penală. Potrivit interceptărilor convorbirilor telefonice ale lui Adam Șt. reiese că, ultimul în acea zi se afla pe "Viaduc", fapt confirmat și prin depozițiile martorilor M. Procopie, D. Cerlat și I. Pascari, fapt ce contravine versiunii înaintate de către procuror, din care motiv, în opinia apelanților, declarațiile date nu au fost apreciate ca probe. Totodată, la baza sentinței de condamnare, contrar prevederilor art.105 Cod de procedură penală, au fost puse depozițiile surorii inculpatului Adam Stela. Suplimentar, inculpatul Adam Șt. a invocat că, la baza sentinței au fost puse declarațiile persoanelor bănuite Repeșcu Ad. și Repeșco C., care au avut drept scop calomnierea lui și eschivarea lor de la pedeapsa penală, iar declarațiile coinculpaților sunt în contradicție cu materialele cauzei. Nici un martor al acuzării nu a indicat, că Adam Șt. ar fi comis infracțiunile incriminate. A considerat că descifrările convorbirilor telefonice intenționat nu au fost anexate la materialele cauzei, deoarece acestea demonstrează faptul că inculpatul Adam Șt. la momentul comiterii infracțiunii se afla în alt loc. A subliniat că inculpatul Repeșcu Ad. în timpul audierii în calitate de bănuit, la reconstituirea faptei, a recunoscut faptul, că el a mușcat-o pe partea vătămată Filatova N.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2011, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către inculpații Repeșcu Adrian, Repeșco Constantin, Adam Ștefan, și a avocatului acestuia Bobu Petru. A fost admis apelul procurorului, casată sentința contestată, inclusiv și din alte motive, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Adam Ștefan a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal la 15 ani închisoare, în baza art. 188 alin.(3) lit. d) Cod penal, la 8 ani închisoare și în baza art. 290 alin.(1) Cod penal la 1 an închisoare. 5 In temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, definitiv i-a fost stabilită pedeapsa de 18 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Procesul penal intentat în baza art. 217 alin.(2) Cod penal, în privința lui Repeșcu Adrian, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Repeșcu Adrian a fost condamnat în baza art. 42,145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, la 14 ani închisoare, în baza art.42, 188 alin. (3) lit. d) Cod penal la 8 ani închisoare. În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, definitiv i-a fost stabilită pedeapsa de 16 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Repeșco Constantin a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 42,145 alin.(2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de către inculpat. A fost încetat procesul penal intentat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal în privința lui Repeșco Constantin în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Repeșco Constantin a fost condamnat în baza art. 42, 188 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat, că la începutul verii 2007, Filatova Natalia a revenit în mun. Chișinău din or. Dubai, avînd asupra sa o sumă considerabilă de bani și alte obiecte de preț. În mun. Chișinău Filatova N. a închiriat un apartament în sect. Botanica mun. Chișinău de la cunoscuta sa, E. Solovei. În acel apartament ea locuia cu Panaghiu Vadim, care, era la curent cu starea ei financiară și i-a povestit despre aceasta lui Repeșco C., cu care se cunoșteau, deoarece el se întâlnea cu verișoara lui. Despre faptul că Filatova N. dispune de bani, Repeșco C. i-a povestit fratelui său Repeșcu Adrian, care, la rîndul său, l-a informat pe prietenul său Ștefan Adam. Ulterior, toți trei - Repeșco C., Repeșcu Ad. și Adam Șt. s-au înțeles să săvîrșească atacul tâlhăresc asupra cet. Filatova N. În acest scop, la data de 09.08.2007, acționînd conform planului, Repeșco C. l- a contactat telefonic pe Panaghiu Vadim și i-a dat o întîlnire în sect. Centru mun. Chișinău, pe un motiv inventat, precum că la acea întîlnire va veni și un american pe nume Eric, care le va oferi un loc de muncă. Astfel, Panaghiu V. a părăsit apartamentul în care locuia cu Filatova Natalia, lăsînd-o de una singură. În jurul orei 13.00, cînd Panaghiu V. se afla deja la întîlnire cu Repeșco C., Adam Șt. și Repeșcu Ad. s-au deplasat cu automobilul ultimului, de model „Opel Astra" cu n.î. E 560 AO, condus de Repeșcu Ad. în sectorul Botanica mun. Chișinău, au bătut la ușa apartamentului nr.109 din str. Cuza-Vodă 15/1, în care locuia Filatova N. și prezentîndu-se drept colaboratori de poliție, au pătruns înăuntru. Acolo, Adam Șt. și Repeșcu Ad. i-au pus pe mîini cătușele pregătite din timp, aplicîndu-i multiple lovituri cu pumnii, pistolul și cu un cuțit de bucătărie, provocîndu-i dureri, suferințe fizice și leziuni corporale care au fost calificate de experții legiști ca vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, - în 6 regiunea antebrațului, treimea inferioară-bilateral; leziuni corporale ușoare - în regiunea degetelor 3 și 4 ale mîinii stângi și bărbie; leziuni corporale medii- în regiunea craniului, a falangelor distale ale mîinii drepte. În timpul atacului, inculpații au sustras de la victimă bani și bunuri materiale, în sumă totală de 22.367,9 lei. Apoi, după însușirea bunurilor, Adam Șt. și Repeșcu Ad., acționînd cu premeditate, din interes material, urmărind scopul de a ascunde atacul tâlhăresc comis, manifestînd o deosebită cruzime, prin exces de autor au hotărît s-o omoare pe Filatova N., care a opus rezistență actelor de violență întreprinse asupra ei și care nu dorea să le dea toate bunurile care i le cereau inculpații. În acest scop Adam Șt. i-a aplicat victimei Filatova N. cîteva lovituri cu o deosebită cruzime, cu cuțitul de bucătărie în regiunea gîtului, cauzîndu-i leziuni corporale grave, în urma cărora victima a decedat pe loc. După comiterea atacului tâlhăresc și omorului intenționat inculpații Adam Ștefan și Repeșcu Adrian au părăsit locul infracțiunii. A doua zi, la 10.08.2007, în apartamentul indicat cadavrul victimei a fost depistat de Solovei Elena, care o căuta pe Filatova N., deoarece ultima nu răspundea la telefon. Tot Solovei Elena a anunțat poliția. Tot Adam Șt., la data de 12.08.2007, la domiciliul său temporar, situat în mun. Chișinău str. Melestiul 24/7, în incinta clădirii nefinisate a restaurantului „Amsterdam" păstra o cutie cu 50 cartușe, care constituie muniții pentru arme de sport și de vînătoare cu țeava ghintuită calibrul 5.6 mm, fiind utile pentru efectuarea tragerilor. Aceste muniții Adam Ștefan le-a procurat și le-a păstrat fără ca să dispună de acte ce ar autoriza purtarea și păstrarea lor.

Împotriva deciziei nominalizate au declarat recursuri ordinare procurorii V. Vdovîi și V. Bolduratu, inculpatul Repeșco C. și avocatul acestuia Bînzari L., inculpatul Repeșco Ad. și avocatul acestuia Pavalatii Al. și avocatul Bobu P. în numele inculpatului Adam Șt., care au solicitat: - procurorii: casarea hotărîrii cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece instanța de apel nu a respectat prevederile art. 101, 414, 417 Cod de procedură penală, precum și explicațiile date de către Plenul Curții Supreme de Justiție la pct. 14 al Hotărîrii nr. 22 din 12 decembrie 2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel", considerînd că nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate în apel, echivalează cu nerezolvarea fondului apelului. Partea acuzării a solicitat casarea parțială a sentinței în ce privește calificarea acțiunilor inculpaților, din motiv că pe parcursul judecării cauzei în legea penală au fost operate unele modificări, care impuneau recalificarea acțiunilor acestora, precum și încetarea procesului penal în baza art. 217 alin.(2) Cod penal, în privința lui A. Repeșcu și C. Repeșco în temeiul art. 60 Cod penal. Procurorii au indicat asupra faptului că, deși instanța de apel a încetat procesul penal în baza art. 217 alin.(2) Cod penal în privința lui Repeșcu Ad. și Repeșco C., în temeiul expirării termenului de prescripție, instanța de apel nu a constatat fapta criminală respectivă, după cum prevede art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod 7 de procedură penală, deoarece încetarea pe motivul respectiv nu-i reabilitează pe cei condamnați. Totodată partea acuzării n-a fost de acord cu calificarea acțiunilor inculpaților în ce privește actul de tâlhărie, înfăptuită de către instanța de apel, deoarece instanța a stabilit circumstanțe de fapt pentru a califica acțiunile inculpaților, inclusiv și în baza elementului calificativ prevăzut de lit. c) alin. (3) al art. 188 Cod penal "...cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății", însă ulteror instanța de apel neîntemeiat a exclus acest element calificativ din învinuirea adusă inculpaților. Procurorii au considerat, că au fost acumulate suficiente probe, care demonstrează vinovăția lui Repeșco C. de implicarea directă în omorul lui Filatova N., deoarece acesta a acționat în mod conștient împreună cu complicii săi, având rolul de a asigura aflarea martorului Panaghiu Vadim în timpul comiterii infracțiunii de către A. Repeșcu și Șt.Adam, în alt loc decât domiciliul prietenei sale – victima Filatova N. - inculpatul Repeșco C. și avocatul acestuia Bînzari L.: casarea parțială a deciziei atacate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Repeșco C. să fie achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 217 alin. (2), 42, 188 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motivul lipsei componențelor de infracțiune. Recurenții au indicat că instanțele de judecată, condamnîndu-l pe Repeșco C. în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, au trecut cu vederea faptul că lipsește unul din elementele constitutive ale acestei componențe de infracțiune și anume latura subiectivă, care conform doctrinei penale constă în faptul, că "era necesar ca făptuitorul să acționeze în lipsa scopului de înstrăinare a plantelor sau a substanțelor vizate (cu scopul de a consuma, utiliza substanțele narcotice în sfera industrială, alimentară, medicală, farmaceutică etc.)". În opinia recurenților, Repeșco C. nici nu știa că are la domiciliul său temporar de pe str. Florești 33 „a", substanțe narcotice într-un ambalaj sau altul, prezența căruia a fost constatată prin procesul-verbal de percheziție din 11.08.2010, întocmit cu un șir de încălcări procedurale și anume: în lipsa persoanelor la care se efectuiază percheziția, fapt ce l-a privat pe inculpat de posibilitatea de a face obiecții. Recurenții au menționat, că nu s-a stabilit prezența amprentelor lui Repeșco C. pe cutia de chibrituri în care se afla masa vegetală. Astfel, au considerat că pe acest capăt de acuzare, probele au fost dobândite cu încălcarea esențială a normelor procedurale prevăzute de art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Astfel, recurenții au opinat, că procesul-verbal de percheziție din 11.08.2010, precum și declarațiile martorului V. Stoian, care a participat la percheziție ca membru al grupului operativ, în absența persoanei- Repeșco C. - nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, iar raportul de constatare tehnico - științifică nr.756 din 16.08.2007, nu reprezintă o probă, deoarece nu s-au constatat și elucidat circumstanțele apariției acestor substanțe la domiciliul lui Repeșco C. La fel, recurenții au subliniat, că în partea descriptivă a deciziei instanța de apel l-a recunoscut vinovat pe Repeșco C. de comiterea tâlhăriei, indicînd încadrarea juridică în baza art. 188 alin. 3 lit. b) Cod penal, iar în dispozitiv l-a condamnat pe 8 art. 42, 188 alin.(2) lit. b) Cod penal. Totodată, prin rechizitoriu, acestuia i-a fost incriminată comiterea tâlhăriei în baza art. 188 alin.(3) lit. c), d) Cod penal, iar instanța de apel l-a condamnat pe art. 188 alin. (2) lit. b) Cod penal, fără a motiva recalificarea faptei incriminate. - inculpatul Repeșcu Ad. și avocatul Pavalatii A.: casarea hotărîrilor contestate și pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii. Recurenții au indicat, că în cadrul examinării cauzei penale, toți inculpații nu au recunoscut infracțiunile incriminate. Repeșco C. și Adam Șt. nu și-au recunoscut vinovăția nici pe parcursul urmăririi penale, declarînd, că nu au cunoscut-o pe Filatova N., la ea acasă nu au fost, la omor nu au participat și nu au avut la el nici o atribuție. La baza hotărîrilor de condamnare, instanțele au pus declarațiile inculpatului Repeșcu Ad. expuse în procesul-verbal din 14.08.07, în care el a recunoscut, că la 09.08.07, în jurul orelor 14 00, el împreună cu Adam Șt. s-au deplasat la locul aflării cet. Filatova N., unde Adam Șt. a asasinat victima. Recurenții au menționat că declarații analogice Repeșcu Ad. a depus la 11.08.2007, cînd a fost audiat în calitate de bănuit în prezența apărătorului, iar ulterior și în cadrul reconstituirii faptei la fața locului, cu înregistrarea video a procesului de reconstituire. Instanțele de judecată au concluzionat, că inculpatul, benevol a reconstituit fapta, fiind asistat de avocat, însă recurenții consideră că depozițiile depuse de Repeșcu Ad. nu poartă un caracter consecutiv, deoarece în procesele-verbale sunt prezente contradicții esențiale, care pun la îndoială veridicitatea lor integrală. Astfel, potrivit recursului, în procesele-verbale menționate este stipulat, că pentru imobilizarea victimei la 09.08.2007 Adam Șt. și el au utilizat un șiret cu care i-au legat mâinile, însă, potrivit raportului de expertiză, asasinii au folosit pentru imobilizare un corp dur de formă inelară cu lățimea de 3 cm, care pot fi și cătușele. În așa mod, în opinia recurenților, faptul aplicării șiretului pentru imobilizare a fost exclus prin examinarea medico-legală a cadavrului persoanei asasinate. Potrivit proceselor-verbale de audiere a inculpatului Repeșcu Ad., pe parcursul înfrângerii rezistenței victimei, el a fost zgîriat și mușcat de către aceasta, iar el, la rîndul său, a mușcat-o pe Filatova N. de mîină, cu toate acestea materialele cauzei nu conțin careva date privind prezența pe corpul lui, inclusiv pe mâini, a echimozelor și excoriaților provocate de mușcături și prin zgîriere. Pe antebrațul stîng al persoanei asasinate au fost depistate leziuni provocate prin mușcături, însă, conform raportului de expertiză medico-legală nr.154 din 08.11.2007, posibilitatea provocării lor de dinții lui Repeșcu Ad. este exclusă. Recurenții au indicat că, deși procesul penal intentat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, a fost încetat, Repescu Ad. se consideră nevinovat de comiterea infracțiunii imputate, deoarece în perioada anului 2007 nu a păstrat substanțe narcotice, la evidența medicului narcolog nu se află, iar masa vegetală care a fost depistată și ridicată de la domiciliul său la data de 11.08.2007, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul său temporar din mun. Chișinău, str. Florești 33 „a", și anume o cutie de chibrituri cu masa vegetală mărunțită de culoare verde, care potrivit raportului de constatare tehnico-științific nr. 756 din 16.08.2007 reprezintă 9 marijuana - substanță narcotică cu masa de 2,84 gr., i-a fost strecurată de către polițiști, iar această versiune n-a fost verificată și respinsă de către instanța de apel. - avocatul Bobu Petru în numele inculpatului Adam Ștefan a solicitat: casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță, în alt complet de judecată. Avocatul a menționat că inculpatul Adam Șt. vina nu a recunoscut-o, declarînd că la etapa urmăririi penale interogarea sa a început la data de 12.08.2007 ora 04.00, și s-a finisat la ora 08.30-09.00 dimineața, fapt confirmat prin procesul-verbal de percheziție din 12.08.2007. Motivul falsificării probelor din dosar a fost de a ascunde faptul, că a fost maltratat la momentul reținerii lui. De asemenea a subliniat că martorul Panaghiu V., fiind reținut, a fost maltratat de către poliție, de aceea a dat declarații împotriva inculpaților, iar comportamentul colaboratorilor de poliție a survenit în urma declarațiilor lui Panaghiu V. pe care Adam Șt. l-a văzut la Rotaru Sv., prietena fratelui său. Recurentul a menționat că inculpatul Ștefan Adam a fost suspendat din funcție din 30.10.2005, iar în anul 2006, din automobil, i-a fost sustrasă legitimația de serviciu împreună cu alte documente, în acest sens existînd ordinul MAI pe faptul dispariției legitimației. Recurentul și inculpatul considerau că legitimația a fost pusă în automobilul lui Adam Șt., de către cineva dintre persoanele care l-au reținut, deoarece ea a fost găsită sub scaunul șoferului, totodată alte documente și permisul de conducere se aflau în altă parte, iar Adam Șt. nu a participat la percheziția automobilului său „ Opel Astra", deoarece în acel timp se afla în biroul polițiștilor și era maltratat. Recurentul de asemenea a menționat că coinculpatul Repeșco C. a declarat că a fost maltratat de poliție cu scopul obținerii probelor, dar instanța n-a făcut un control efectiv pe faptul maltratării și, pe data de 14.10.2010 acesta s-a adresat la spitalul din str. Corolenco 8, iar la 25.10.2010 a fost efectuată în privința acestuia expertiza medico-legală, constatîndu-se leziuni corporale ca urmare a aplicării violenței. Cu toate acestea, instanța de apel automat a preluat concluzia primei instanțe, precum că „aceasta este versiunea inculpatului Adam Ștefan, inventată în scop de apărare și eschivare de la răspunderea meritată". Avocatul a subliniat că concluzia despre vinovăția lui Adam Șt. este bazată pe declarațiile lui Repeșcu Ad. depuse în calitate de bănuit, pe care acesta ulterior le-a negat în instanța de judecată.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 03 aprilie 2012 au fost admise recursurile ordinare declarate de procurori, de inculpatul Repeșco C. și avocatul Bînzari L. în numele acestuia, de avocatul Bobu P. în numele inculpatului Adam Șt., de condamnatul Repeșcu Ad. și avocatul Pavalatii A. în numele acestuia, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2011, cu dispunerea rejudecării cauzei penale de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Rejudecînd cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2013, au fost admise apelurile acuzatorului de stat, avocatului Bobu P., în numele inculpatului Adam Șt., și a inculpaților Repeșcu Ad., Adam Șt. și Repeșco C., casată, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, sentința 10 contestată și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: A fost încetat procesul penal intentat în privința lui Adam Ștefan în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, și a lui Repeșco Constantin și Repeșcu Adrian în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală prevăzut la art. 60 alin. (1) Cod penal. - Repeșco Constantin a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 42, 145 alin. (3) lit. f), h), i) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. - Adam Ștefan a fost condamnat: - în baza art. 48, 145 alin. (2) lit. j), k) Cod penal la 15 ani închisoare; - în baza art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal la 10 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor, definitiv i-a fost stabilit 17 ani închisoare. Potrivit art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, drept recompensă pentru încălcarea drepturilor în cadrul instrumentării cauzei penale, inculpatului Adam Ștefan i-a fost redus termenul pedepsei definitive pentru executare până la 15 ani închisoare cu executarea acestea în penitenciar de tip închis. - Repeșcu Adrian a fost condamnat: - în baza art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. j), k) Cod penal la 12 ani închisoare; - în baza art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal la 8 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor, definitiv i-a fost stabilită pedeapsa de 14 ani închisoare. Potrivit art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, drept recompensă pentru încălcarea drepturilor în cadrul instrumentării cauzei penale, inculpatului Repeșcu Adrian i-a fost redus termenul pedepsei definitive pentru executare până la 12 ani închisoare cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. - Repeșco Constantin a fost condamnat în baza art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal la 7 ani închisoare. Potrivit art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, drept recompensă pentru încălcarea drepturilor în cadrul instrumentării cauzei penale, inculpatului Repeșco Constantin i-a fost redus termenul pedepsei definitive pentru executare până la 6 ani închisoare cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. 7.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat, că Adam Ștefan, Repeșco Constantin și Repeșcu Adrian, având intenția de a sustrage bani ce aparțineau lui Filatova N., împreună și prin înțelegere prealabilă au comis tâlhăria cu o deosebită cruzime, în următoarele circumstanțe: La 09 august 2007, acționând conform planului și realizându-și fiecare rolul său, Repeșco Constantin l-a contactat telefonic pe Panaghiu Vadim, prietenul lui Filatova N., și i-a numit ultimului o întâlnire în s. Centru, mun. Chișinău, urmărind scopul scoaterii acestuia din apartamentul nr. 109, amplasat în mun. Chișinău, str. Cuza Vodă 15/1, unde Filatova N. domicilia temporar, astfel ca, în apartamentul menționat, ea să rămână de una singură și ținerii lui Panaghiu Vadim în sect. Centru, mun. Chișinău pentru a nu crea obstacole în vederea realizării intenției lor. 11 La 09 august 2007, în jurul orelor 13:00, acționând în conformitate cu planul elaborat și rolurile ce le reveneau Adam Șt. și Repeșcu Ad., beneficiind de faptul că Filatova Natalia, a rămas singură în apartamentul sus-menționat, iar Panaghiu V. se află împreună cu Repeșco C. în sect. Centru, mun. Chișinău, cu automobilul de model „Opel Astra", n/î E 560 AO, la volanul căruia se afla Repeșcu Adrian, s-au deplasat la domiciliul temporar a lui Filatova Natalia. Acolo, Repeșcu Ad. s-a prezentat drept colaborator al poliției și cu acordul acesteia, el și Adam Ștefan au intrat în apartament. Urmărind scopul lor criminal și cerîndu-i predarea banilor, Adam Șt. și Repeșcu Ad., au imobilizat victima, cu ajutorul unui șiret și cu o deosebită cruzime, au început să-i aplice multiple lovituri cu pumnii, cu pistolul de modelul „IWG" cu nr. 29878 și cu cuțitul de bucătărie peste diferite părți ale corpului, iar Adam Șt. a mușcat-o pe fața postero-laterală a antebrațului stâng. În urma acțiunilor criminale ale lui Adam Șt. și Repeșcu Ad. lui Filatova N. i-au fost provocate, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1621 din 13 august 2007, vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, vătămări corporale ușoare, vătămări corporale medii, după care au sustras de la ultima 500 dolari SUA, echivalentul a 6034,25 lei. Adam Ștefan la 09 august 2007, după comiterea tâlhăriei cu o deosebită cruzime în privința lui Filatova Natalia, acționînd prin exces de autor, cu scopul de a ascunde infracțiunea comisă în baza art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal, aflându-se la domiciliul temporar al ultimei, situat în mun. Chișinău, str. Cuza Vodă 15/1, ap. 109, în prezența lui Repeșcu Ad. a luat un cuțit de bucătărie, cu care a torturat victima, și cu o deosebită cruzime i-a aplicat câteva lovituri în regiunea gâtului, cauzându-i lui Filatova N., conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1621 din 13 august 2007, vătămări corporale grave periculoase pentru viață, în urma cărora victima a decedat. În continuare, Repeșcu Adrian, acționând ca complice a omorului, a luat cuțitul de bucătărie cu care a fost tăiat gâtul victimei, tăinuind instrumentul cu care a fost comis omorul lui Filatova N., pe care l-a păstrat la domiciliul său temporar situat pe str. Florești 33 A, din mun. Chișinău și care în cadrul percheziției de la 11 august 2007 a fost depistat și ridicat de către colaboratorii de poliție. Adam Ștefan a păstrat, fără autorizare, în geanta personală, la domiciliul temporar situat în mun. Chișinău, bd. Decebal 23, ap. 122, piese a unei grenade de tip „F-1" care la 12.08.2007, în urma percheziției la domiciliul, au fost depistate de către colaboratorii de poliție. Potrivit raportului de expertiză nr. 2235/2236/2237 din 21.08.2007, piesele unei grenade de tip „F-1" constituie un focos de tip „UZRGM" și se atribuie la categoria muniției, fiind util pentru detonarea încărcăturii explozive a grenadelor. Tot, Adam Ștefan în perioada anului 2007, a păstrat, fără autorizație corespunzătoare, printre lucrurile personale, la domiciliul temporar situat în mun. Chișinău, str. Melestiul 24/7, în incinta clădirii nefinisate a restaurantului „Amsterdam", o cutie cu 50 de cartușe, care la 12.08.2007, în urma percheziției la domiciliul, au fost depistate de către colaboratorii de poliție. 12 Potrivit raportului de expertiză nr. 2235/2236/2237 din 21.08.2007 cele 50 cartușe constituie muniții pentru arme de sport și de vânătoare cu țeava ghintuită, calibrul 5,6 mm, fiind utile pentru efectuarea tragerilor. Careva documente ce ar autoriza purtarea și păstrarea munițiilor depistate la Ștefan Adam lipsesc. Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin la domiciliul lor temporar, situat în mun. Chișinău, str. Florești 33 A, în perioada anului 2007, printre obiectele personale, au păstrat ilegal într-o cutie de chibrituri, substanța narcotică - marijuana, care la data de 11.08.2007, în cadrul percheziției efectuate la domiciliu, a fost depistată și ridicată. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 756 din 16.08.2007 masă vegetală mărunțită, de culoare verde, din cutia de chibrituri ridicată în timpul percheziției la domiciliu, reprezintă substanța narcotică - marijuana, cu masa de 2,84 gr. Instanța de apel, verificînd probele apreciate în modul corespunzător, în contextul motivelor invocate de apelanți, a statuat că cele constatate la rejudecarea cauzei în ordine de apel și-au găsit deplină confirmare, iar versiunile înaintate de inculpați în susținerea nevinovăției lor nu și-au găsit confirmare, fiind apreciate ca făcute în scopul ușurării situației în care ei s-au pomenit și a exercitării dreptului de a nu se autoincrimina. La baza concluziei de vinovăție a lui Repeșco Constantin, Repeșcu Adrian și Adam Ștefan, instanța de apel a pus declarațiile făcute de către aceștia la urmărirea penală în calitate de bănuiți și învinuiți, din care rezultă implicarea fiecărui inculpat în parte la săvîrșirea infracțiunilor incriminate, din motiv că ele coroborează și se completează, în ansamblu, prin prisma concludenții, pertinenții, utilității și veridicității, cu celelalte probe administrate de acuzare. Instanța de apel a menționat că în acțiunile inculpaților este prezentă „aplicarea violenței periculoase pentru sănătate" și „folosirea armei" în privința lui Filatova N., iar pentru a-și duce intenția pînă la capăt și a obține scopul dorit, la locul crimei Repeșcu Ad. și Adam Șt. s-au deplasat avînd asupra lor arma - pistol de model „IWG" nr. 29878 și în timpul aplicării violenței a fost folosit și cuțitul de bucătărie cu inscripția „KOCH MESSER". La această concluzie instanța, a ajuns reieșind din procesul-verbal de percheziție la domiciliul temporar al lui Repeșcu Ad. și Repeșco C. din str. Florești 33 A, mun. Chișinău, declarațiile martorului Ermolaeva S., precum și din concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală a cadavrului și corpurilor delicte nr. 151 și nr. 413-414, 421, 422, 423. În acțiunile inculpaților se întrunește „deosebita cruzime", deoarece pe corpul victimei au fost depistate multiple vătămări corporale de diferită gravitate (fără cauzarea prejudiciului sănătății, ușoare și medii). Instanța de apel a exclus din acțiunile inculpaților semnul calificativ „pătrunderea", invocînd că conform raportului de expertiză trasologică nr. 293 a fost exclusă efracția, iar din declarațiile lui Repeșcu Ad. făcute organului de urmărire penală rezultă, că după ce s-a prezentat ca lucrător de poliție Filatova N. a deschis ușa apartamentului și ei au intrat liber, cu acordul ei în apartament. La fel, instanța de apel a conchis că nu a fost stabilit semnul agravant al componenței de infracțiune prevăzut la art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, deoarece 13 acțiunea adiacentă de vătămare intenționată gravă a integrității corporale, în speță, nu a fost realizată până la deposedarea de cei 500 dolari SUA, ci după, circumstanță care rezultă din declarațiile lui Repeșcu Ad. făcute la urmărirea penală și care nu a fost combătută de către partea acuzării prin careva probe. Instanța de apel de asemenea a exclus din învinuire și semnul „cauzarea de daune în proporții considerabile", deoarece 500 dolari SUA, echivalentul la acel moment a 6034, 25 lei pentru Filatova N., care și-a permis să-și cumpere aparat de fotografiat „Sony" cu cameră de luat vederi la prețul de 5472 lei și un telefon mobil la prețul de 10861 lei și mai avea deschis și un cont curent în bancă, nu puteau constitui daune în proporții considerabile. Astfel, instanța de apel, aceste acțiuni ale lui Adam Șt., Repeșcu Ad. și Repeșco C., le-a încadrat în baza art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal - tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru sănătate, de mai multe persoane și cu o deosebită cruzime. Referitor la episodul de păstrare fără autorizația corespunzătoare a muniției de către inculpatul Adam Șt., instanța de apel a menționat, că potrivit învinuirii aduse, acuzarea a încadrat acțiunile lui Adam Ștefan în baza art. 290 alin. (2) lit. a) Cod penal. La 18 decembrie 2008 prin Legea nr. 277-XVI a fost exclusă circumstanța agravantă a componenței de infracțiune prevăzută la art. 290 alin. (2) lit. a) Cod penal, reieșind din modificările legii penale, așa cum au fost descrise și calificate de către partea acuzării, acțiunile lui Adam Ștefan cad sub incidența art. 290 alin. (1) Cod penal - purtarea, păstrarea, procurarea, a munițiilor fără autorizația corespunzătoare. Pe acest episod, instanța de apel a exclus din învinuirea adusă lui Adam Ștefan modalitatea normativă alternativă a laturii obiective, purtarea, deoarece acuzarea nu a prezentat probe în acest sens, și a pronunțat o hotărâre de încetare a procesului penal, pe motiv că a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală a inculpatului. Referitor la episodul privind circulația ilegală (păstrare), fără scop de înstrăinare, a substanțelor narcotice, în proporții mari de către Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin, instanța de apel a menționat că, reieșind din materialele cauzei, versiunea că substanțele narcotice au fost plasate nu și-a găsit confirmare, iar faptul că inculpații nu se aflau la evidența medicului narcolog nu echivalează cu achitarea acestora, dat fiind faptul că lor nu li se incriminează „întrebuințarea" substanțelor narcotice, ci păstrarea lor.

Împotriva hotărîrilor judecătorești nominalizate au declarat recursuri ordinare avocatul Zadoinov R. în numele inculpaților Repeșcu Ad., Repeșco C., și avocatul Balan Angela în numele inculpatului Adam Șt., care au solicitat: - avocatul Zadoinov R. : casarea hotărîrilor contestate, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, deoarece la baza soluției de condamnare instanța de apel s-a bazat exclusiv pe probele din prima instanță, iar în cadrul ședinței de judecată instanța de apel nu a interogat nici o persoană, nu a examinat nici o probă, la data de 21.05.2013 fiind emis numai dispozitivul hotărîrii. 14 Recurentul a mai indicat că instanța de apel nu a motivat soluția adoptată, limitîndu-se doar la transcrierea rechizitoriului și a materialelor dosarului obținute în prima instanță și în cadrul urmăriri penale. Recurentul a susținut că inculpații Repeșcu A. și Repeșco C. au fost condamnați contrar prevederilor art. 6 CEDO, au fost supuși torturii de către colaboratorii de poliție, contrar prevederilor art. 3 CEDO, iar informațiile și probele obținute în urma acestor acțiuni ilegale au fost folosite împotriva lor. Totodată, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentelor invocate de către inculpați, că probele obținute contrar prevederilor art. 3 prin aplicarea torturii și art. 6 CEDO pot fi puse la baza unei hotărîri de condamnare. - avocatul Balan Angela în numele inculpatului Adam Șt.: casarea hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care potrivit art. 390 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală, Adam Ștefan să fie achitat pe art. 42,145 alin.(3) lit. f), h), i), art. 188 alin.(3) lit. c), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu este comisă de inculpat. În baza art. 391 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, procesul penal pe art. 290 alin.(2) Cod penal, să fie încetat, deoarece există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. În argumentarea cerințelor sale recurentul a invocat, că nu au fost întrunite elementele infracțiunilor incriminate inculpatului Adam Șt., instanța de apel a reîncadrat acțiunile lui Adam Șt. în „exces de autor", ce este un calificativ mai grav, decît „participația" indicată în învinuire, astfel fiindu-i agravată situația inculpatului. De asemenea recurentul a considerat că, decizia instanței de apel este afectată de erori de drept sub aspectul încălcării prevederilor art. 325 Cod de procedură penală, cît și sub aspectul încălcării prevederilor art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală, deoarece „excesul de autor" nu a servit obiect al cercetării judecătorești, fapt prin care s-a încălcat în mod grav nu numai dreptul la apărare, dar și întregul sistem al drepturilor fundamentale a lui Adam Șt. într-un proces penal. Recurentul a mai indicat, că instanța neîntemeiat nu a constatat nulitatea procesului-verbal de ridicare a probelor de la fața locului, fiindcă aceasta a fost efectuată cu încălcarea prevederilor art. 131 alin.(5) Cod de procedură penală, însă ținînd cont de faptul, că mențiunile legale obligatorii lipsesc în procesul verbal de ridicare a probelor de la fața locului, acesta este atins de nulitate prin prisma art. 251 alin.(1) Cod de procedură penală, și nu poate fi admis ca probă prin prisma art. 94 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală. În hotărîrile judecătorești lipsește descrierea acțiunilor de tîlhărie incriminate lui Adam Șt.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 15 ianuarie 2014, s-a decis inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Zadoinov R. în numele inculpaților Repeșcu A., Repeșcu C. și de avocatul Balan A. în numele inculpatului Adam Șt., împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 17 iulie 2008 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2013, ca fiind vădit neîntemeiate.

Pentru a-și motiva soluția instanța de recurs a reținut că, instanța de apel, bazîndu-se pe cumulul de probe, care au fost examinate complet și obiectiv, și verificate sub aspectul pertinenței și concludenții, în conformitate cu prevederile 15 art. 101 Cod de procedură penală, a stabilit corect starea de fapt și a calificat just acțiunile incriminate inculpaților Repeșcu A., Repeșco C. și Adam Șt. Referitor la argumentul avocatului Zadoinov R. precum că probele în cadrul dosarului penal au fost obținute cu încălcarea Codului de procedură penală, instanța de recurs a relevat că, instanța de apel a indicat asupra faptului că, reieșind din prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, va micșora cuantumul pedepsei stabilite tuturor inculpaților, drept recompensă pentru încălcarea drepturilor procesuale și anume a dreptului la apărare, în sensul că probele au fost administrate cu unele încălcări neesențiale, specificate în textul hotărârii; dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil, cauza aflându-se pe rolul instanțelor de judecată mai bine de 5 ani, ea fiind remisă la o nouă rejudecare din motivul nemotivării hotărârilor judecătorești a instanței de fond și cea de apel. La fel, Colegiul penal a considerat că sunt lipsite de temei afirmațiile recurentului, precum că în instanța de fond și cea de apel, inculpaților Repeșcu Adrian, Repeșco Constantin li s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece, din actele cauzei rezultă că inculpații au avut acces la o instanță de judecată și posibilitatea de a fi audiați, cît și de asistența juridică care i-a fost acordată la urmărirea penală și în instanțele de judecată, nefiind lipsiți de dreptul la apărare și de a ataca acțiunile și hotărîrile organului de urmărire penală. Mai mult ca atît, neîntemeiate și inadmisibile, au fost considerate de către instanța de recurs ordinar argumentele, precum că inculpații au fost supuși torturii, contrar prevederilor art. 3 CEDO, din motiv că acest temei a fost înaintat anterior de către apărare și în instanța de apel, care s-a expus detaliat asupra acestuia, stipulînd că „Relele tratamente nu pot fi reținute și reieșind din faptul, că acuzarea a prezentat ordonanța din 30 noiembrie 2011 de clasarea cauzei penale pornită în baza art. 309 1 Cod penal, care, fiind contestată de către apărare în persoana avocatului Bînzari L. și a inculpatului Repeșcu Ad., dar a fost menținută prin încheierea judecătorului din 12 martie 2012. Astfel, până la proba contrară, Colegiul a conchis că dubiul judiciar a fost înlăturat și nu a reținut tortura, indicînd că în situația în care pe viitor se va pronunța o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care va fi stabilită tortura lui Repeșco C., Repeșcu Ad. și Adam Șt. la obținerea declarațiilor, aceștia vor fi în drept să solicite revizuirea cauzei în vederea obținerii unei pedepse mai blânde. Totodată Colegiul a statuat că hotărârea de condamnare a lui Repeșcu Ad., Repeșco C. și Adam Șt. nu se bazează în exclusivitate pe declarațiile incriminatoare a inculpaților, dar și pe un cumul de probe administrate la urmărirea penală, cercetate și verificate de către instanțele judecătorești, cărora li s-a dat apreciere în conformitate cu legislația în vigoare. Instanța de recurs a menționat că, deși apărarea și inculpații au susținut că au fost supuși torturii de către colaboratorii de poliție pentru a recunoaște vina în comiterea infracțiunilor incriminate, la nici o etapă a procesului penal, inculpații Repeșcu Ad., Repeșco C. și Adam Șt. nu au indicat recunoașterea vinei, nu au declarat că ar avea careva pretenții față de acordarea asistenței juridice de către avocații, ce le-au oferit asistență juridică garantată de stat sau în baza contractului la urmărirea 16 penală. Mai mult ca atît, unii din ei au participat și în instanța de fond - Popovici Ol., Bobu P. și Vornicescu C., iar alții și în cea de apel - Bobu P. La fel, din declarațiile martorului Revenco M., care a efectuat reținerea inculpaților, rezultă că, „pînă la audiere inculpații au avut întîlnire confidențială cu avocații. Audierea s-a petrecut în prezența avocaților, însă inculpații nu au făcut declarații că au fost maltratați". Prin urmare, s-a constatat că cauza a fost examinată echitabil, nefiind încălcate prevederile art. 3, 6 din Convenție, iar referindu-se la practica CEDO, în special cauza Gafgen vs Germania din 01 iunie 2010, Colegiul penal a conchis, că în această cauză ca probe decisive în comiterea infracțiunilor incriminate inculpaților Repeșcu Adrian, Repeșco Constantin, Adam Ștefan au fost nu numai declarațiile acestora, precum și cumulul de probe menționat în decizia instanței de apel. De asemenea, instanța de recurs a considerat că argumentul avocatului, precum că instanța de apel, reîncadrînd acțiunile lui Adam Șt. în baza art. 48, 145 alin. (2) lit. k), j) Cod penal - excesul de autor la comiterea omorului, săvîrșit cu o deosebită cruzime și în scopul ascunderii infracțiunii de tîlhărie, ce este un calificativ mai grav, decît „participația"- art. 42 Cod penal, indicată în învinuire, prin ce i-a agravat situația inculpatului, este neîntemeiat. În acest sens instanța de recurs a indicat că, calificarea acțiunilor de către instanța de apel lui Adam Ștefan în „excesul de autor" - nu este o agravare a situației acestuia, deoarece art. 42 Cod penal și prevederile art. 48 Cod penal, nu agravează pedeapsa, dar specifică rolul inculpatului Adam Ș. în comiterea infracțiunii incriminate. Argumentul precum că în hotărîrile judecătorești lipsește descrierea faptei acțiunilor de tîlhărie incriminate lui Adam Șt. în baza art. 188 alin.(3) lit. d) Cod penal, instanța de recurs a menționat că, în decizia instanței de apel (f. d. 199, vol. X) este clar descrisă fapta tîlhăriei săvîrșită cu deosebită cruzime, fiind amănunțit descrise și circumstanțele comiterii infracțiunilor de tîlhărie și omor.

Hotărîrile judecătorești au fost contestate cu recursuri în anulare de către avocatul Nagacevschi Vitalie în numele inculpaților Repeșcu Adrian, Repeșco Constantin și de avocatul Miron Eugeniu în numele condamnatului Adam Ștefan, care au solicitat: - avocatul Nagacevschi V., invocînd ca temei de drept prevederile art. 453 alin.(1) Cod de procedură penală: casarea hotărîrilor contestate cu achitarea inculpaților, pe motiv că infracțiunea nu a fost comisă de către aceștea, sau, dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În argumentarea recursului avocatul a menționat că, în cadrul ședințelor de judecată inculpații au susținut permanent faptul, că declarațiile date în timpul urmăririi penale nu sunt veridice, deoarece au fost obținute în urma torturii. În acest sens, condamnații au depus mai multe cereri și demersuri privind sancționarea persoanelor vinovate, și excluderea declarațiilor date din numărul probelor, însă autoritățile naționale nu i-au sancționat pe cei vinovați de tortură, iar instanțele de judecată, au apreciat critic declarațiile inculpaților Repeșcu A. și Repeșco C. date în ședințele de judecată, bazîndu-și soluțiile pe probele obținute prin tortură. 17 La 28.05.2011, Repeșcu A. și Repeșco C. au adresat o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care, printre alte motive, au denunțat aplicarea torturii în timpul urmăririi penale, cînd au fost arestați și deținuți în incinta CPS Botanica, mun. Chișinău. La sfîrșitul anului 2012, CEDO a comunicat Guvernului Republicii Moldova cererea depusă, conform căreia, Curtea a reținut capătul de acuzație privind maltratarea în timpul detenției în custodia poliției. Mai mult că, Guvernul este pe cale de a încheia un acord amiabil pe cazul dat, urmînd a recunoaște faptul maltratării lui Repeșcu A. și Repeșco C. în timpul deținerii lor. Astfel, avocatul a considerat că la moment este demonstrat faptul că, în speță, declarațiile auto-incriminatorii ale lui Repeșcu Ad. și Repeșco C., care au fost invocate de instanțele naționale întru condamnarea lor, au fost obținute în urma supunerii condamnaților la tortură, ceea ce reprezintă un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrile judecătorești și poate fi reparat, printr-un recurs în anulare. - avocatul Miron E., invocînd ca temei de drept prevederile art. 453 alin.(1) Cod de procedură penală, a solicitat în temeiul art. 456 alin.(3) Cod de procedură penală, trimiterea recursului în anulare declarat pentru judecare Plenului Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, unde, recursul în anulare să fie admis, casate hotărîrile judecătorești, cu dispunerea achitării lui Adam Șt., pe motiv că faptele nu au fost săvîrșite de către inculpat, invocînd următoarele. Unul din motivele pentru care a fost dispusă rejudecarea cauzei prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 03 aprilie 2012, a fost violarea art. 3 coroborat cu art.6 din Convenție - tortura, obținerea probelor și utilizarea lor la condamnarea inculpaților, ceea ce constituie un viciu fundamental. - motivarea deciziilor instanțelor de apel și de recurs poartă un caracter insuficient, exprimat, prin formule succinte, abstracte și identice, nefiind precizate la concret și, doar în condițiile legii procesual-penale, modul în care este posibil ca hotărîrea de condamnare a lui Adam Șt. să poată fi bazată pe probele administrate de către organul de urmărire penală contrar prevederilor art. 94 Cod de procedură penală, art. 3 din Convenție. - la baza hotărîrii de condamnare au fost puse declarațiile autoincriminatorii a celor trei inculpați, care au fost obținute prin maltratare; - a considerat că instanțele naționale au lăsat pe seama celor trei inculpați sarcina probațiunii aplicării torturii și, în acest sens a denaturat absolut prevederile art. 10 alin.(31) Cod de procedură penală, care expres, stipulează că, sarcina probațiunii neaplicării torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante îi revine autorității în a cărei custodie se află persoana privată de libertate. - în speță, modul în care mijloacele de probă au fost obținute s-a desfășurat prin procedee probatorii contrare Codului de procedură penală și jurisprudenței CtEDO, astfel, procesul penal în privința lui Adam Șt., în sensul art. 6 al Convenției, nu a fost echitabil, prin urmare hotărîrile pronunțate fiind afectate de un viciu fundamental.

Prin decizia din 26 iunie 2014 Colegiul penal a concluzionat asupra inadmisibilității recursurilor în anulare din următoarele considerente. 18 În motivarea soluției sale Colegiul penal, raportînd argumentele invocate în recursuri la prevederile legale ale actelor internaționale și naționale, Colegiul penal a statuat următoarele. Referitor la argumentele privind ilegalitatea hotărîrilor adoptate în cauză pe motiv că, în opinia recurenților, instanța de apel nu a apreciat probele cauzei la justa lor valoare, că condamnarea lui Repeșcu An., Repeșco C. și Adam Șt. a fost bazată pe probe incorect apreciate, care nu demonstrează vinovăția acestora în săvîrșirea infracțiunilor de omor și tîlhărie, în legătură cu ce s-a solicitat casarea hotărîrilor judecătorești contestate, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, din motiv că faptele nu au fost comise de inculpați, Colegiul penal le-a considerat neîntemeiate și a menționat, că acest motiv ține de posibilitatea unei reaprecieri a stării de fapt, a circumstanțelor și probelor cauzei. Colegiul a subliniat, că competența de rejudecare a hotărîrilor judecătorești irevocabile poate fi exercitată pentru a fi corectate erorile de drept, și nu pentru o revizuire a aspectelor de fapt, de aceea punerea la îndoială a modului de administrare a probelor ori reaprecierea acestora la etapa recursului în anulare, după cum au solicitat recurenții, nu se încadrează în prevederile art. 453 Cod de procedură penală. Referitor la afirmațiile recurenților precum că, decizia de condamnare a fost întemeiată pe probele care au fost obținute în urma torturării inculpaților, care nu corespund adevărului, precum și prin procedee probatorii contrare Codului de procedură penală și jurisprudenței CEDO, prin ce inculpaților le-a fost încălcat dreptul garantat de art. 6 al Convenției, dreptul la un proces echitabil, Colegiul penal le-a apreciat ca nefondate, deoarece acestea nu pot servi drept temei legal de a casa hotărîrile contestate, dat fiind faptul că la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în prima instanță. În această ordine de idei Colegiul penal a menționat că instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, precum și în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Colegiul a menționat faptul că instanța de apel, în urma examinării apelurilor declarate de procuror, inculpatul Adam Șt. și avocatul acestuia Bobu P., precum și a inculpaților Repeșcu An., Repeșco C., a casat sentința, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală și, a pronunțat o nouă hotărîre, prin care Adam Ștefan a fost condamnat în baza art. 48, 145 alin. (2) lit. j), k), art. 188 alin. (3) lit. d) și 290 alin.(1) Cod penal, Repeșcu Adrian a fost condamnat în baza art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. j), k) Cod penal și art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal, iar Repeșco Constantin a fost condamnat în baza art. 188 alin. (3) lit. d) Cod penal, instanța de apel cercetînd suplimentar sub toate aspectele probele administrate de părți bazîndu-se pe materialele cercetate în cadrul ședinței instanței de apel, fapt ce se confirmă prin procesul - verbal al ședinței instanței de apel (f.d. 129-133 vol. X). Colegiul a reținut că aceleași argumente care au fost invocate în recursul în anulare au fost indicate și în recursul ordinar și acestea au format obiect de discuție în instanța de recurs ordinar. 19 În acest context Colegiul a remarcat faptul că, instanța de recurs ordinar întemeiat a constatat că, în speța discutată, referitor la faptul că probele au fost obținute în cadrul dosarului penal cu încălcarea Codului de procedură penală, instanța de apel a indicat, că „reieșind din prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, va micșora cuantumul pedepsei stabilite tuturor inculpaților, drept recompensă pentru încălcarea drepturilor procesuale și anume a dreptului la apărare, în sensul că probele au fost administrate cu unele încălcări neesențiale, specificate în textul hotărârii; dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil, cauza aflându-se pe rolul instanțelor de judecată mai bine de 5 ani, ea fiind remisă la o nouă rejudecare din motivul nemotivării hotărârilor judecătorești a instanței de fond și cea de apel". Colegiul penal a analizat și argumentul recurenților cu privire la faptul că condamnarea inculpaților Adam Șt., Repeșcu Ad. și Repeșco C. este bazată pe declarațiile condamnaților depuse în rezultatul aplicării violenței, precum și pe acest fapt nu a fost înfăptuită o anchetă efectivă, considerîndu-l neîntemeiat, deoarece în acest sens a fost efectuat un control deplin și suplimentar al circumstanțelor indicate de către condamnați, pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel. Astfel, la 30 noiembrie 2011, de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Gr. Dîrțu, a fost emisă ordonanța privind clasarea cauzei nr. 2010428078 pornită în baza art. 309 1 alin.(3) lit. c) Cod penal, din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii (f. d. 48-55, vol. X), care, ulterior a fost contestată de petiționar în baza art.2991 Cod de procedură penală, procurorului ierarhic superior, iar prin ordonanța, procurorului adjunct al Procuraturii mun. Chișinău Vl. Lupu, din 23.12.2011, a fost respinsă, ca neîntemeiată. Hotărîrea nominalizată a fost contestată judecătorului de instrucție în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, de către Repeșcu Ad. și avocatul Bînzari L. în interesele lui Repeșco C., iar prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 12 martie 2012, s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a plîngerii lui Repeșcu A. și avocatului Bînzari L. în interesele lui Repeșco C., împotriva ordonanțelor din 30.11.2011 de clasare a cauzei penale nr. 2010428078 și a procurorului adjunct al procuraturii mun. Chișinău, V. Lupu din 23.12.2011 (f. d. 56-69, vol. X). Conform materialelor cauzei, Repeșco C., Repeșcu Ad. și Adam Șt. nu s-au adresat după ajutor medical la serviciul medical din instituțiile penitenciare unde au fost deținuți. Totodată, condamnații, fiind asistați de avocați pe parcursul urmăririi penale, nu au relatat organului de urmărire penală despre careva acte de maltratare. Faptul neaplicării forței în privința lui Repeșco C., Repeșcu Ad. și Adam Șt. este dovedit și prin declarațiile martorului Parlicov V., cu anexarea fotografiilor fraților Repeșco C. și Repeșcu Ad. (f. d. 75-83, vol. III). Astfel, Colegiul penal a ajuns la concluzia că organul de urmărire penală a îndeplinit toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor pretinsei aplicări a violenței față de condamnați și, corect a stabilit că nu sunt încălcări din partea colaboratorilor de poliție și ai procuraturii. 20 Colegiul penal de asemenea a statuat, că controlul efectuat de către organele de procuratură pe marginea plîngerilor depuse de partea apărării este unul amplu și obiectiv, cu adoptarea pe caz a unei soluții legale și argumentate, ce a trecut căile de atac, fapt ce a determinat netemeinicia versiunii formulate de inculpați referitor la aplicarea față de ei a torturii în scopul autodenunțării pivind săvîrșirea omorului cet. Filatova N., aceasta urmînd a fi apreciată doar ca un mijloc de apărare și o încercare de eschivare de la răspunderea penală. Referitor la motivul invocat de avocați, că Repeșcu Ad. și Repeșco C. au adresat o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a comunicat Guvernului Republicii Moldova, că Curtea a reținut, capătul de acuzație privind maltratarea în timpul detenției în custodia poliției, mai mult că Guvernul este pe cale de a încheia un acord amiabil pe cazul dat, urmînd a recunoaște faptul maltratării acestora, Colegiul penal a menționat că, la momentul examinării cauzei, nu era o hotărîre irevocabilă a CEDO pe faptul dat, care în conform prevederilor art. 4641 alin.(1) Cod de procedură penală ar servi drept temei pentru revizuirea hotărîrilor irevocabile pronunțate în cauză. Colegiul penal a mai subliniat, că condamnarea inculpaților nu este bazată doar pe declarațiile auto-incriminatoare ale condamnaților, dar și pe un șir de probe administrate de acuzare. Colegiul penal a menționat că, la examinarea recursurilor în anulare declarate în prezenta cauză, nu a fost constatată încălcarea art. 6 CEDO și anume dreptul la un proces echitabil, deoarece această încălcare nu și-a găsit confirmare, nefiind comisă în acest sens o eroare de drept de către instanța de recurs ordinar, care ar indica la existența unui viciu fundamental în cauza dată și ar duce la casarea hotărîrii devenită irevocabilă. De asemenea Colegiul penal a indicat, că motivele expuse în textul recursului în anulare referitor la pretinsele încălcări care au avut loc în cadrul urmăririi penale și în instanța de apel sunt identice cu motivele invocate în cererea de recurs ordinar, pe care Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție le-a examinat amplu și detaliat, oferind răspunsuri argumentate asupra tuturor temeiurilor invocate în decizia adoptată la 15 ianuarie 2014.

La data de 10.02.2015 avocatul Vitalie Nagacevschi și Elena Repeșco, mama condamnaților Repeșcu Ad. și Repeșco Constantin, depun cereri de revizuire în temeiul 464/1 Cod de procedură penală, în numele condamnaților Repeșcu Ad. și Repeșco Constantin, iar la data de 26.02.2015 avocatul Miron Eugeniu în numele condamnatului Adam Ștefan, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Botanica din 17 iulie 2008, deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2013, deciziilor Colegiului penal ale Curții Supreme de Justiție din 15 ianuarie 2014 și din 26 iunie 2014 , cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare a condamnaților sau dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. Avocatul V. Nagacevschi și Elena Repeșco invocă faptul că, prin decizia din 25 noiembrie 2014 la cererea nr. 64785/11 Adrian Repeșcu și Constantin Repeșco contra Republicii Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare în text Curtea) a dispus scoaterea cauzei de pe rol ca urmare a soluționării amiabile a litigiului dintre stat și reclamanți. 21 Revizuienții indică asupra faptului că, potrivit deciziei indicate supra a Curții prin acordul de reglementare amiabilă încheiat între părți „Guvernul recunoaște că în prezenta cauză a existat o încălcare drepturilor reclamanților garantate de art. 3 și 13 din Convenție, luate separat și coroborate, ca urmare a relelor tratamente cauzate pe durata aflării acestora în custodia poliției, asistenței medicale inadecvate și investigației inefective privind aceste alegații”. Astfel, revizuienții consideră că Guvernul Republici Moldova a recunoscut în fața Curții că Ad. Repeșcu și C. Repeșco au fost supuși unor tratamente contrare prevederilor art. 3 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare în text Convenție), iar în asemenea circumstanțe, alegațiile acestora, că declarațiile autoincriminatorii, date în timpul aflării în custodia poliției și care au fost puse la baza condamnării lor, au fost obținute în rezultatul torturii, sunt confirmate prin acordul amiabil acceptat de Curte. În speță, revizuenții consideră că în conformitate cu art. 4641 alin. (1) Cod de procedură penală, consecința gravă a încălcării Convenției pentru Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin care continuă să se producă, este faptul că aceștea rămîn condamnați în baza unor probe obținute ilegal, iar redresarea acestor încălcări/consecințe poate avea loc numai prin revizuirea hotărîrilor de condamnare. Subsidiar revizuienții menționează că un alt condamnat, Adam Șt., de asemenea a fost condamnat în exclusivitate pe baza declarațiilor date de către Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin sub influența tratamentelor contrare prevederilor art. 3 din Convenție. Avocatul E. Miron au invocat faptul că, prin decizia din 25 noiembrie 2014 la cererea nr. 64785/11 Adrian Repeșcu și Constantin Repeșco contra Republicii Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare în text Curtea) a dispus scoaterea cauzei de pe rol ca urmare a soluționării amiabile a litigiului dintre stat și reclamanți. Cererea lui Adam Ștefan privind violarea art. 3 din Convenție a fost înregistrată și pusă pe rol la Curte la data de 17 noiebrie 2011, dar încă n-a fost raportată Guvernului, iar la 01 august 2014 a fost înregistrată și pusă pe rol cererea inculpatului Adam Ștefn privind violarea art. 3 coroborat cu art. 6 din Convenție împotriva deciziei irevocabile a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 21 ianuarie 2014. Revizuientul consideră că Adam Șt. a fost condamnat în exclusivitate pe baza declarațiilor date de către Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin sub influența tratamentelor contrare prevederilor art. 3 din Convenție și anume a torturii, astfel fiind necesară admiterea cererii de revizuire și casarea hotărîrilor judiciare de condamnare a lui Adam Șt. De asemenea revizuienții solicită ca în cazul admiterii cererii de revizuire să fie dispusă suspendarea executării hotărîrilor judecătorești atacate cu eliberarea condamnaților din detenție.

Judecînd cererile de revizuire în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit conchide că acestea urmează a fi respinse din următoarele considerente. 22 Conform art. 4641 alin.(10) Cod de procedură penală instanța respinge cererea în cazul în care constată că este tardivă sau neîntemeiată. Potrivit art. 4641 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrile irevocabile pronunțate în cauzele în care Curtea a constatat o încălcare a drepturilor sau a libertăților fundamentale ale omului ori a dispus scoaterea cauzei de pe rol ca urmare a soluționării amiabile a litigiului dintre stat și reclamanți pot fi supuse revizuirii dacă cel puțin una dintre consecințele grave ale încălcării Convenției și a protocoalelor adiționale la aceasta continuă să se producă și nu poate fi remediată decît prin revizuirea hotărîrii pronunțate. Conform prevederilor art. 4641 alin.(2) Cod de procedură penală pot cere revizuirea: a) persoana al cărei drept a fost încălcat; b) rudele condamnatului, chiar după moartea acestuia, numai dacă cererea este formulată în favoarea condamnatului; c) procurorul. Art. 4641 alin. (4) Cod de procedură penală stabilește că cererea de revizuire se face în termen de un an de la data publicării hotărîrii Curții Europene a Drepturilor Omului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Reieșind din dispozițiile legale menționate supra, Colegiul constată că realizarea acestei căi extraordinare de atac este dublu condiționată și în acest sens presupune: - existența unei hotărâri definitive a Curții, prin care s-a constatat o încălcare a drepturilor sau a libertăților fundamentale ale persoanei; - consecințele grave ale încălcării Convenției continuă să se producă și să nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate. Având în vedere prevederile art. 4641 alin.(2) Cod de procedură penală, Colegiul constată că cererea de revizuire în numele condamnaților Repeșcu Ad. și Repeșco C. este depusă în mod legal de către mama acestora Repeșco Elena, fapt confirmat prin anexarea la cerere a copiei de pe certificatele de naștere ale condamnaților, precum și de către avocatul V. Nagacevschi, care dispune de împuternicirile respective potrivit mandatului de acordare a asistenței juridice. Cererea de revizuire în numele condamnatului Adam Șt. este depusă de către avocatul E. Miron, care dispune de împuternicirile respective potrivit mandatului de acordare a asistenței juridice. De asemenea Colegiul constată că cererea de revizuire a fost depusă de către Elena Repeșco și Vitalie Nagacevschi la data de 10 februarie 2015, iar decizia Curții la cererea lui Adrian Repeșcu și Constantin Repeșco contra Republicii Moldova a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la data de 06 februarie 2015, astfel că cererea de revizuire este depusă în termen cu respectarea prevederilor art. 4641 alin. (4) Cod de procedură penală. Din cele constatate supra Colegiul penal atestă că prin decizia din 25 noiembrie 2014 la cererea nr. 64785/11 Adrian Repeșcu și Constantin Repeșco contra Republicii Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare în text Curtea) a dispus scoaterea cauzei de pe rol ca urmare a soluționării amiabile a litigiului dintre stat și reclamanți. Totodată Colegiul penal stabilește că decizia Curții nu se referă la condamnatul Adam Ștefan, iar avocatul în cererea de revizuire invocă faptul 23 depunerii cererii la Curte de către Adam Ștefan privind violarea art. 3 din Convenție, declarînd că aceasta a fost înregistrată și pusă pe rol la Curte la data de 17 noiembrie 2011, dar încă n-a fost raportată Guvernului. De asemenea avocatul în cererea de revizuire doar indică faptul, că la 01 august 2014 a fost înregistrată și pusă pe rol cererea inculpatului Adam Ștefan privind violarea art. 3, coroborat cu art. 6 din Convenție, împotriva deciziei irevocabile a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 21 ianuarie 2014. Reieșind din prevederile art. 4641 alin.(1) Cod de procedură penală, Colegiul constată lipsa unei hotărâri definitive a Curții, prin care s-ar fi constatat o încălcare a drepturilor sau a libertăților fundamentale ale condamnatului Adam Șt., existența căreia este o condiție legală și obligatorie de realizare a căii extraordinare de atac, prevăzute la art. 464/1 Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul atestă că cererea de revizuire declarată de către avocatul Eugeniu Miron în numele condamnatului Adam Ștefan, urmează a fi respinsă, în temeiul art. 464/1 alin. (10) Cod de procedură penală, ca fiind neîntemeiată. Totodată, cu referire la cererea de revizuire depusă de către avocatul Vitalie Nagacevschi și Elena Repeșco, Colegiul penal constată că, potrivit textului deciziei din 25 noiembrie 2014 la cererea nr. 64785/11 Adrian Repeșcu și Constantin Repeșco contra Republicii Moldova, prin care Curtea a dispus scoaterea cauzei de pe rol ca urmare a soluționării amiabile a litigiului dintre stat și reclamanți, ultimii „s-au plîns în temeiul art. 3 din Convenție că au fost maltratați de către polițiști în timpul deținerii în arest, că nu le-a fost acordată asistența medicală necesară și că investigația efectuată în legătură cu plîngerea lor despre rele tratamente nu a fost efectivă. De asemenea ei s-au plîns în temeiul art. 13 din Convenție că nu au dispus de remedii efective la nivel național în ceea ce privește plîngerile lor invocate în temeiul art. 3 din Convenție”. În continuarea deciziei Curtea indică „Guvernul recunoaște că în prezenta cauză a existat o încălcare a drepturilor reclamanților garantate de art. 3 și 13 din Convenție, luate separat și coroborate, ca urmare a relelor tratamente cauzate pe durata aflării acestora în custodia poliției, asistenței medicale inadecvate și investigației inefective privind aceste alegații”. De asemenea, potrivit deciziei Curții „ la 20 ianuarie 2014 Curtea a fost informată de către reprezentantul reclamanților, că ei acceptă termenii declarației prezentate de către Guvern”. Colegiul penal menționează că, potrivit deciziei Curții, recurenții nu s-au plîns de încălcarea prevederilor art. 6 din Convenție, care reglementează dreptul la un proces echitabil, Guvernul n-a recunoscut o asemenea încălcare și aceasta n-a fost constatată în cauza examinată. Potrivit prevederilor art. 3 al Convenției nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Astfel, art. 3 stabilește trei domenii extinse de interzicere, care au fost descrise ca distincte, dar și corelate. Jurisprudența Curții enunță că urmează a fi realizată distincția dintre tortură și alte tipuri de maltratare, ținîndu-se cont de faptul că tortura conține în sine trei elemente esențiale : cauzarea unor suferințe sau dureri fizice sau psihice grave; 24 cauzarea intenționată a durerii; urmărirea unui scop anumit, precum ar fi obținerea informației, pedepsirea sau intimidarea. Jurisprudența Curții de asemenea menționează că constatarea fiecăruia dintre aceste elemente esențiale se înfăptuiește în baza unui șir de criterii și elemente subiective ale acestora ( Cauza Selmuni vs. Franța, hotărîrea din 28.07.1998, Aksoy vs. Turcia, hotărîrea din 18.12.1996 ș.a.). În acest sens Colegiul reține, că jurisprudența Curții în cauzele contra Moldovei reflectă în mod constant distincția dintre tortură și alte tipuri de maltratare (Pascari vs. Moldova hotărîrea din 20 decembrie 2011, Popa vs. Moldova hotărîrea din 21 septembrie 2010, Bisir și Țuluș vs. Moldova (cererea nr. 42973/05), Boicenco vs. Moldova, hotărîrea din 11 iulie 2006, Savițchi Victor vs. Moldova, hotărîrea din 17 iunie 2008 ș.a.). Reieșind din cele expuse supra, Colegiul constată din textul deciziei Curții din 25 noiembrie 2014 la cererea nr. 64785/11 Adrian Repeșcu și Constantin Repeșco contra Republicii Moldova, prin care Curtea a dispus scoaterea cauzei de pe rol ca urmare a soluționării amiabile a litigiului dintre stat și reclamanți, că aceasta a utilizat următorii termeni : „maltratați de către polițiști” și „rele tratamente” , iar acești termeni au fost acceptați de către reclamanți. Deși în cererea depusă către Curte reclamanții au invocat „tortura”, acest termen nu se regăsește în textul deciziei Curții în privința condamnaților, și, ca urmare, Colegiul consideră că o asemenea încălcare n-a fost recunoscută de către Guvern, iar invocarea acesteia de către revizuienți nu are careva suport legal. De asemenea, reieșind din faptul că în decizia Curții în privința condamnaților Repeșcu Ad. și Repeșco C. aceasta n-a constatat faptul că, relele tratamente în privința revizuienților, deși nu echivalează cu actele de tortură, a făcut inechitabil procesul în privința acestora. Cu toate acestea, cererea de revizuire depusă de către Elena Repeșco și Vitalie Nagacevschi în numele condamnaților Adrian Repeșcu și Constantin Repeșco se întemeiază anume pe invocarea faptului că aceștea au fost supuși torturii în scopul obținerii unor declarații autoincriminatoare. Revizuienții mai invocă și faptul, că hotărîrile judecătorești au fost pronunțate numai în baza declarațiilor autoincriminatoare ale inculpaților, însă aceste alegații nu-și găsesc confirmare. Colegiul constată că, la baza hotărîrilor judecătorești au fost puse nu numai declarațiile condamnaților, dar și alte probe administrate la urmărirea penală, cercetate și verificate de către instanțele judecătorești și cărora li s-a dat apreciere în conformitate cu legislația în vigoare, probe care confirmă vinovăția condamnaților. Faptul că, vinovăția condamnaților se dovedește printr-un cumul de probe, a fost reflectat pe larg în hotărîrile judecătorești contestate, și a fost expres indicat în textul acestora, atunci cînd au fost analizate argumentele recursurilor depuse de către condamnați. Mai mult decît atît, Colegiul constată că, în hotărîrile a căror revizuire se solicită, instanțele judecătorești au menționat că condamnații, de fapt, nici pe parcursul urmăririi penale, nici în ședințele de judecată, n-au declarat că recunosc vinovăția sa în săvîrșirea infracțiunilor incriminate. 25 De asemenea, Colegiul subliniază faptul că, la stabilirea pedepsei inculpaților au fost aplicate prevederile art. 385 alin. (4)Cod de procedură penală, aceștea beneficiind de reducerea termenului pedepsei stabilite drept recompensă pentru încălcarea neesențială a drepturilor acestora pe parcursul judecării cauzei. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal reiterează că, în decizia sa cu privire la condamnații Adrian Repeșcu și Constantin Repeșco Curtea nu a recunoscut faptul că la baza hotărîrilor de condamnare au fost puse probele acumulate prin torturarea condamnaților, însă a fost stabilit faptul încălcării drepturilor lor prevăzute la art. 3 din Convenție, pentru care acestora le-a fost acordată o satisfacție echitabilă. Astfel, Colegiul atestă că în speță nu este întrunită o a doua condiție legală, stipulată în prevederile art. 464/1 alin. (1) Cod de procedură penală, care permite realizarea căii extraordinare de atac, revizuirea, și anume aceea că, consecințele grave ale încălcării Convenției continuă să se producă și să nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul a ajuns la concluzia, că cererea de revizuire depusă de către Elena Repeșco și Vitalie Nagacevschi este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, în conformitate cu prevederile art. 464/1 alin. (10) Cod de procedură penală. În cererea de revizuire depusă revizuienții au solicitat suspendarea executării hotărîrilor atacate. Colegiul penal în acest sens menționează, că potrivit prevederilor art. 464/1 alin. (5) Cod de procedură penală, după sesizare, instanța poate dispune, din oficiu, la propunerea procurorului sau la cererea părții, suspendarea executării hotărîrii atacate. Colegiul penal conchide, că prevederile art. 464/1 alin. (5) Cod de procedură penală, urmează a fi aplicate în coroborare cu prevederile alin. (12) al aceluiași articol, care stabilește că examinarea cauzei se efectuiază conform procedurii de revizuire, precum și cu prevederile art. 462 alin.(5) Cod de procedură penală, care stipulează că o dată cu admiterea cererii de revizuire, precum și în tot cursul judecării din nou a cauzei, instanța poate menține suspendarea executării ori poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărîrii supuse revizuirii. Astfel, reieșind din prevederile legale sus-expuse, Colegiul statuiază că, suspendarea executării hotărîrii atacate poate fi dispusă de către instanța de judecată numai o dată cu admiterea cererii de revizuire. În speța dată Colegiul a ajuns la concluzia, că cererea de revizuire este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, de aceea și cererea de suspendare a executării hotărîrii atacate, depusă de către revizuienți, de asemenea este neîntemeiată și urmează a fi respinsă. În așa mod, Colegiul conchide că cererile de revizuire declarate de către de către Elena Repeșco, mama condamnaților Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin, și de către avocatul Nagacevschi Vitalie în numele acestora, de către avocatul Eugeniu Miron în numele condamnatului Adam Ștefan, împotriva sentinței Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 17 iulie 2008, deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2013, deciziilor Colegiului penal ale Curții Supreme de Justiție 26 din 15 ianuarie 2014 și din 26 iunie 2014, precum și cererile de suspendare a executării hotărîrilor atacate, urmează a fi respinse ca neîntemeiate. Conform art. 464/1 alin. (10) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție D E C I D E : Se resping ca neîntemeiate cererile de revizuire declarate de către Elena Repeșco, mama condamnaților Repeșcu Adrian și Repeșco Constantin, și de către avocatul Nagacevschi Vitalie în numele acestora, de către avocatul Eugeniu Miron în numele condamnatului Adam Ștefan, împotriva sentinței Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 17 iulie 2008, deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2013, deciziilor Colegiului penal ale Curții Supreme de Justiție din 15 ianuarie 2014 și din 26 iunie 2014, în cauza penală privindu-i pe Repeșcu Adrian Constantin, Repeșco Constantin Constantin și Adam Ștefan Gheorghe. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 25 iunie 2015 ora 14.00. Președinte Nadejda Toma Judecători Oleg Sternioală Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea Galina Stratulat 27